
ZONA DE EFORT AEROB, CARACTERISTICI BIOCHIMICE SI DE ANTRENAMENT, SI IMPORTANTA EI IN ANTRENAMENTUL PROBEI DE 20 KM MARS
Delia BADESCU
Universitatea „Lucian Blaga" Sibiu
1. INTRODUCERE
Daca se tine cont ca antrenamentul este o agresiune cu care se actioneaza asupra organismului sportivului si ca organismul nu lucreaza cu frontiere, se poate spune ca performantele obtinute sunt, de fapt, o suma de reactii la agresiunea cu care s-a actionat asupra sportivului.
In ceea ce priveste metodica de antrenament, s-a renuntat la tendinta de crestere a volumului de lucru, recurgandu-se la o stabilizare a acestuia sau chiar la o scadere a sa. In schimb, s-a intensificat mult procesul de pregatire. Astfel, s-au stabilit niste nivele ale volumului de lucru deosebit de ridicate. In probele de maraton si 20 km mars volumul total anual va fi de aproximativ 8000 km pentru baieti si cu cca 20% mai putin pentru fete (este vorba de atleti consacrati).
2. Conditii teoretice
Se cosidera ca fiind necesare unele precizari teoretice in ceea ce priveste caracteristicile biochimice si de antrenament ale efortului aerob, precum si suportul energetic care asigura, defapt, contractia musculara.
Astfel, efortul de tip aerob este o capacitate a organismului de a prelungi efortul muscular relativ generalizat, in conditii de prezenta a O2. Depinde de o serie de factori deosebit de importanti printre care: capacitatea aparatului respirator de a inhala cat mai mult O2 in timpul efortului; capacitatea sangelui de a transporta cea mai mare cantitate de O2 pana la musculatura interesata; capacitatea de utilizare tisulara a O2.
Acest tip de efort este de o importanta capitala in probele de 3000 m, 5000 m, 10000m, mars si maraton. Prezint in continuare ponderea cheltuielilor de energie in timpul diferitelor probe (tabelul 1): (dupa Kulicenko, specialist semifond, fond, mars).
|
Rezistenta aeroba poate fi privita si ca o capacitate a atletului de a face fata tuturor exercitiilor cuprinse in cadrul antrenamentului, numarului mare de antrenamente, duratei foarte lungi a acestora.
Se pot distinge in cadrul efortului aerob doua zone de lucru: zona 1 aeroba care cuprinde alergarile, respectiv marsul de durata realizate in scopul mentinerii pragului aerob si zona 2 aeroba cu alergarile si marsul de durata care au ca scop ridicarea, dezvoltarea pragului aerob, fara a se intra in zona mixta de efort. De exemplu: in cadrul unui ciclu saptamanal de pregatire se pot folosi ambele zone de efort. Prin alergari de durata de compensare si refacere se urmareste mentinerea capacitatii aerobice (30-90 min lucru continuu, cu intensitati reduse, 75-85% din capacitatea aeroba); iar prin alergari de durata (30-90 min luctu continuu cu intensitati crescute, 86-101%) se urmareste dezvoltarea capacitatii aerobice (Kulicenko).
EFORTUL AEROB SI STRUCTURAREA ANTRENAMENTULUI
|
De asemenea, in cadrul ciclului anual de pregatire se observa ca la inceputul pregatirii zona 1 de efort aerob este preponderenta si treptat va scadea fiind inlocuita de zona 2 de efort aerob (tabelul2).
3. Aplicatii in antrenament
Mijloacele care s-au folosit in antrenamente pentru dezvoltarea posibilitatilor aerobe au fost: alergarea usoara si si marsul usor si alergarea respectiv marsul de durata.
Astfel, tinand cont de ponderea acestor mijloace in proba de 20 km mars, s-a construit planul de antrenament. S-a considerat, tinand cont si de experienta unor renumite scoli de mars, ca lucrul pentru dezvoltarea capacitatii aerobe, constituie cheia performantei.
Sunt prezentate in tabelul 3 volumele realizate pentru principalele mijloace de antrenament in perioada 2000-2002, la o marsaluitoare senioara, componenta a lotului national.
|
Au fost subliniate doar acele mijloace de pregatire care se refera la componente aeroba a antrenamentului. Acestea au fost raportate la volumul total de km realizati si se poate observa ca volumul de mars aerob reprezinta 44% din acesta in anul 2000, 46% in 2001 si doar 28 % in 2002.
In cadrul volumului aerob nu s-a facut referire si la alergarile in aceasta zona de efort, ci doar la mijloacele specifice de pregatire. De asemenea s-a comparat volumul de km mars aerob cu volumul total de mars realzat in cadrul pregatirii. Se observa ca in anul 2000 volumul de mars aerob reprezinta aproximativ 89%, in anul 2001 reprezinta 90% si in anul 2002 reprezinta doar 50%.
Sub forma tabelara, datele de mai sus sunt prezentate in tabelul 4.
|
Se poate spune ca performanta este mult influentata de volumul realizat in zona aeroba; cu cat procentul de mars realizat in aceasta zona este mai mic, cu atat performanta este mai slaba. Explicatia consta in faptul ca tipul de efort aerob asigura baza pregatirii, constituind fundamentul solid al viitorului sezon competitional. In privinta anului 2002 in care volumul de km realizati in zona aeroba este foarte mic, restul de km au fost realizati in zona mixta si zona anaeroba. Acest fapt este negativ deoarece lucrul in zona mixta este deosebit de periculos.
4. CONCLUZII
Mentinerea volumului crescut de lucru in zona aeroba in anii 2000-2001 a dus la obtinerea unor performate bune si foarte bune, in timp ce in anii 2002, datorita scaderii drastice a volumului aerob in favoarea cresterii volumului mixt, s-au inregistrat performante mult mai slabe. Aceste corelatii conduc la concluzia ca pentru cresterea performantei se recomanda limitarea volumului in zona mixta si folosirea diferentei de volum pentru zona aeroba (zona care constituie baza performantei in probele de mars, fond si mare fond).
De asemenea, analizand si volumul total de lucru se recomanda cresterea treptata si a acestuia, dar nu cu mai mult de 10% pe an.
BIBLIOGRAFIE
Tatu, T., Alexandrescu, D., Ardelean, T., Atletism, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.
Gyongyossy, Y., Idei de baza – Atletism, Editura Rao, Bucuresti, 2001.
Abstract:
The aerobian effort is the organism capacity to extend the muscles effort in O2 presence. The rate of energy consumption in aerobian conditions during the 20 km march competition is more than 90%. There are two types of working areas: The 1st aerobian stage – for maintaining the aerobian threshold and the second aerobian stage for developping the aerobian threshold. The training methods are: running and march of long standing, of compensation and recovery, having a working intensity rated between 75-85% of the total aerobian capacity; running and march of long standing with an intensity of 86-101% of the aerobian capacity. These methods of training where applied in a senior athlet woman training, that is a component of the national team dur140ing 3 years: 2000-2002. Comparing the volume of aerobian march with the total volume of march and running achieved during the training we may say that: in the years 2000 and 2001 the volume of aerobian march represents about 90% and in the year 2002 it is only 50%; the performance is directly influenced by the aerobian effort stage; the type of aerobian effort ensures the basis for training and represents the basis of next competitional season; the training in the mixted stage of effort is dangerous if it overpasses a certain purcentages and leading thus to the physical distruction of the athlete.