 |
 |
 |
 |
LIMITE ALE CUNOASTERII TEORETICE SI PROCEDUALE IN INSTRUIREA SPORTIVILOR INCEPATORI – STUDIU COMPARATIV
Dorina Ortanescu, Corneliu Ortanescu
Introducere
Rezultatele invatarii depind de caracteristicile informatiei despre invatare si insusire – sarcina de lucru, gradul de abstractizare, etc. Fidelitatea de redare a unor acte sau actiuni motrice este dependenta de cunoastere. Literatura de specialitate diferentiaza cunoasterea interpretativa de cea prescriptiva, adica modul in care se crede ca se executa o miscare in realitate (prescriptia miscarilor propii) si cum trebuie aceasta executata (reprezentarile miscarii). Se diferentiaza de asemenea cunoasterea teoretica cea tehnica si cea practica. Astfel practica realizeaza o cunoastere prescriptiva – ce si cum al miscarilor, tehnica explica de ce? – ea fiind cea care leaga teoria de practica. Singura, cunoasterea teoretica nu poate fi o cunoastere relevanta nemijlocita miscarilor propii. Aceasta calitate o dobandeste cunoasterea procedurala (executiva) care include posibilitatea. Intre cunoastere si posibilitate ca raporturi de interdependenta remarcam: posibilitatea influenteaza cunoasterea, cunoasterea influenteaza posibilitatea si cunoasterea si posibilitatea se influenteaza reciproc. In invatarea motrica, instruirea trebuie sa opteze continuu pentru un raport eficient intre cunoasterea teoretica, interpretativa, prescriptiva si cea proceduala.
Ipoteza de lucru
In ordonarea materialului de invatat sunt efectuate o serie de renuntari pe baza indicatorului de eficienta a unor structuri motrice sau exercitiilor folosite. Pornind de la faptul ca insusirea unor actiuni motrice la varste mici, nu are la baza intotdeauna reprezentari constiente sub forma de imagini, iar unele miscari pot fi insusite fara o executie reala, studiul prezent isi propune sa constate limitele cunoasterii proceduale in aceste conditii si avantajele pe care le reprezinta acestea in formarea reprezentarilor interne pentru abordarea unor structuri motrice noi.
Metoda
Pentru edificarea problemei ridicate de ipoteza de lucru am ales 2 grupe de eleve cu varste intre 8 si 10 ani, practicante ale sportului aerobic, de la Scoala nr. 23, Craiova, cuprinzand 23 si respectiv 18 cazuri. Prima grupa a urmat pe parcursul anului scolar trecut un program de pregatire complex care a cuprins exercitii atat din gimnastica cat si din alte sporturi, atletism, baschet, fotbal. Grupa adoua a urmat o programare a activitatii bazata pe instruire algoritmica pentru invatarea grupelor de miscari specifice. Ambele grupe au fost testate initial dupa cum urmeaza: primul test a cuprins descrierea de catre examinator a 7 miscari simple care au solicitat reprezentarile interne cu structura spatio-temporala precum si actiuni sub forma unor unitati semantice conceptuale generalizatoare (indoiri, intinderi, ridicari, coborari, rotari), evaluarea exprimarii cunoasterii constand in inregistrarea numarului de greseli realizate; al doilea test a solicitat aceleasi structuri ale reprezentarilor interne descriindu-se 4 elemente specifice din fiecare grupa de miscari. S-a inregistrat pe o scala de la 1 la 5 gradul de corectitudine (5-f.b.). Testarea finala a constat tot in executarea a 4 elemente specifice din fiecare categorie A,B,C,D, si a 4 structuri de pasi specifici a cate 16 timpi fiecare, unde s-a inregistrat numarul de incercari pana la reusita in redare.
Rezultate si interpretarea lor
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
Din datele noastre se observa faptul ca in pregatirea sportiva a copiilor, structurile simple pot fi reprezentate intern cu usurinta dar si cu intelegere a mecanismelor de miscare astfel incat posibilitatea de manifestare a cunoasterii proceduale are un scor ridicat. In ceea ce privesc elementele tehnice sunt constatate erori astfel incat cunoasterea teoretica si tehnica devine insuficienta fiind necesare exersari pe sistemul incercare-eroare-corectare. La grupele de copii este mai avantajos in perspectiva instruirii viitoare o pregatire motrica complexa care sa nu urmez strict linia metodica a invatarii algoritmice care in cadrul experimentului nostru nu si-a dovedit eficienta ci dimpotriva a limitat cunoasterea elevelor. Afirmatia noastra este intarita si prin ultimul test in care nu este solicitata posibilitatea de redare ci mai mult memoria motrica.
Concluzii
Pentru structurile simple, cunoasterea teoretica influenteaza cunoasterea proceduala care la randul ei influenteaza pozitiv reprezentarea interna a miscarilor mai mult in cadrul structurilor tehnice complexe, dificile. Evident cele doua se influenteaza reciproc dar proportional diferit pe linia de dezvoltare a motricitatii, experienta motrica anterioara avand un avantaj evident. La grupele de incepatori nu este eficient o abordare a instruirii in baza unor linii metodice inguste mai ales in cazul structurilor simple unde posibilitatea de executie nu implica o cunoastere interpretativa, prescriptiva si proceduala de un anumit nivel.
Bibliografie
1. Josef Wiemeyer, Reprezentarile interne ale miscarilor, Evaluare in sport, SDP-356-57-58, trad MTS CCPPS.
CUVINTE CHEIE: reprezentare interna, cunoastere, posibilitate, invatare eficienta
ABSTRACT:
This study wants to know in which way a complex instruction reported to a narrow algorithmically instruction can influence the knowledge and which are the limits of theoretical knowledge for inner representations reported to the complexity level of the movements.
