EDUCATIA IN SPIRITUL OLIMPISMULUI LA TINERI

Constantin Ploesteanu

Universitatea „Dunarea de Jos" Galati

Olimpismul este o stare a umanitatii, un mijloc de apropiere intre oameni, este o forma de manifestare a culturii universale. Parintele nasterii olimpismului – Baronul Pierre de Coubertin – a prevazut ca aceasta grandioasa manifestare va dainui principiilor „Cartei Olimpismului", care contribuie la perfectionarea omului, la dezvoltarea relatiilor sociale.

Scoala, prin multiplele sale discipline de invatamant, reprezinta prima forma de educare care sa serveasca constiintei colectivitatilor. Reforma curiculara vizeaza, printre altele, introducerea obiectivelor cadru si a obiectivelor de referinta ( fixate de profesor). Structura lectiei de educatie fizica si continutul fiecarei verigi, ofera un cadru generos pentru educarea elevilor in spiritul olimpismului (educarea elevilor pentru respectarea cerintelor lectiei, in dorinta de a avea o minte sanatoasa intr- un corp sanatos, in spiritului fair-play-ului). Profesorul trebuie sa contribuie la construirea viitorului individ, nu numai prin educatia formala (de invatare), si prin celelate forme de educatie.

Prima forma de educatie a individului este cea formala (cei sapte ani de acasa), luata din familie si din invatamantul prescolar. A doua forma de educatie, cea informala, este data de scoala si, din pacate, mult mai putin de familie. Aceasta incosecventa poate fi acoperita prin activitatile extrascolare. Sportul de masa si de performanta contribuie cu succes la dezvoltarea personalitatii individului, este o modelare a fenomenului uman. Cele cinci cercuri ale steagului olimpic reprezinta genericul dezvoltarii culturale de pe planeta.

Comitetul International Olimpic (C.I.O.)

La 23.06.1894 s-a constituit din initiativa Baronului Pierre de Coubertain   Comitetul International Olimpic.

Rolul C.I.O.

– Colaboreaza cu organizatiile si autoritatile publice sau particulare competente in vederea punerii sportului in slujba umanitatii;

– Asigura celebrarea permanenta a jocurilor olimpice;

– Sustine Academia Olimpica Internationala.

Congresul Olimpic

C.I.O. organizeaza un Congres Olimpic la fiecare 8 ani si este prezidat de presedinte; Congresul Olimpic prezinta membrii olimpici (delegati reprezentanti C.O.R., cluburi, asociatii, federatii nationale, invitati).

Comitetul Olimpic Roman (C.O.R.) este asociatie de interes national ce se organizeaza si functioneaza in baza statutului propriu, elaborat conform prevederilor „Cartei Olimpice" si a prezentei legi. C.O.R. este persoana juridica de drept privat, autonom, nonguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ; detine competenta exclusiva pentru reprezentarea tarii la Jocurile Olimpice.

C.O.R. este unicul detinator pe teritoriul Romaniei al drepturilor de folosire, al insemnelor si al tuturor simbolurilor olimpice specificate in statutul propriu in Carta Olimpica si alte documente normative.

Prin organismele sale C. I. O.:

– Lupta impotriva discriminarilor ce afecteaza miscarea olimpica;

– Sustine si incurajeaza promovarea eticii sportive prin lupta impotriva dopingului.

Informatia nu trebuie sa fie numai cea directa (prelegeri, simpozioane). In metodologia programarii pedagogice actuale se vehiculeaza frecvent notiunea de „instruire asistata pe calculator". Prin aceasta se intelege utilizarea calculatorului ca instrument de organizare a mediului de instruire dirijat de catre profesor. Pentru construirea programului s-a apelat la pachetul de program „Windows". De aceea analiza imaginii video cu un pachet specializat de programe poate oferi solutii si informatii ce vizeaza rolul esential al activitatii olimpice.

Daca ne referim la dopaj, avand in vedere gravitatea, complexitatea si implicatiile acestui fenomen, lupta cu dopingul se da pe mai multe planuri: instutitional, legislativ, educational. Statul, prin institutiile sale, este cel care da comanda sociala pentru eradicarea acestui fenomen si, in acelasi timp, asigura parghiile necesare dezvoltarii si protejarii sanatatii poporului pe care il slujeste. O seama de actiuni au ca scop informarea asupra efectelor dopajului, specialistii pronuntandu-se in mod categoric asupra pericolului impotriva eticii medicale si sportive, aratand ca pe langa efectele stimulative, dopajul are si urmari negative (ulcer, leziuni, hemoragii cerebrale, accidente cardiovasculare, afectiuni ale ficatului, rinichilor, etc.), afectand viata individului.

Sportul inca mai rezista la dezvoltarea judecatii morale si umane. Educatia fizica si sportul, pe langa dezvoltarea si frumusetea trupului, dezvolta si latura morala. Trebuie sa ducem o campanie de informare, de lupta pentru pastrarea si dezvoltarea in continuare a principiilor olimpismului, deoarece incepe sa dispara viata clasica, apare viata sociala individualizata:

– calculatorul si internetul;

– culoare lungi (referire la concernele care isi desfasoara activitatea simultan in aceeasi grandioasa constructie);

– programari computerizate;

– alte placeri cotidiene.

Acest deziderat poate fi indeplinit la generatia tanara, numai daca implicarea institutiilor statului converg catre respectarea valorilor educatiei fizice si sportului.

Sunt suficiente motive pentru tineri de a-i ajuta ca prin practicarea sportului sa-si defineasca personalitatea:

• tinerii sunt mai constienti de importanta miscarii in viata lor, decat o considera adultii;
• sunt suficient de motivati (intrinsec) pentru a realiza o activitate fizica mai sustinuta, decat cea care se realizeaza in momentul de fata;
• au modele ale sportivilor pe care-i idolatrizeaza;
• pentru cei mai multi tineri conceptul de viata este cel al practicarii sportului si implicit cel al sanatatii.

Este in puterea noastra sa dam individului o inima nobila, un corp armonios si viguros. Pentru aceasta trebuie sa ne implicam cu programe educationale conform cerintelor.

La nivel practic, dimensiunea acestor programe se traduce prin competitii gen:

Olimpismul si victoria;

Olimpismul si fair-play- ului;

Olimpismul si sanatatea;

Olimpism si turismul sportiv.

La nivelul culturii generale se impun programe educationale la toate nivelurile de invatamant. Reusita programelor educationale concorda cu dezvoltarea vietii sportive si olimpice conform traditiilor locale, regionale, nationale, internationale. Marimea acestor programe sunt consecinta factorilor culturali, socio-conomici si istorici. Aceste programe se traduc prin: lectii deschise, buletine informative, sesiuni de comunicari stiintifice cu diferite teme care sa vina in sprijinul tinerei generatii:

• Memorial cultural-sportiv (in memoria marilor campioni), prelegeri, filme (video) cu tematica olimpica.
• Concursuri preolimpice (concursuri pregatitoare la nivel de scoala – mini olimpiada).
• Concursuri de desen si pictura: – „Jocurile olimpice in imaginatia copiilor"; Confectionarea unor fanioane, drapele si cercuri olimpice".
• Istoria educatiei fizice si sportului – fotomontaje, discutii.
• Educatia fizica si sportul in contemporanietate – rasismul, dopajul, etc.

Concluzii:

Pentru modelarea fenomenlui uman trebuie sa ne implicam cu programe educationale, atat practice, prin diferite competitii, cat si teoretice (lectii deschise, simpozioane).

Sportul inca mai rezista la dezvoltarea judecatii morale si umane.

Pentru pastrarea acestor idealuri trebuie sa ducem, nu numai prin institutiile publice, o campanie de informare in vederea pastrarii principiilor olimpismului, de lupta impotriva discriminarilor ce afecteaza miscarea olimpica, de lupta impotriva dopingului ce afecteaza sanatatea omului.

Bibliografie

1. I, Batlan - Olimpismul ca act de cultura si valentele sale formative, A.N.E.F.S., Bucuresti, 1995.

2. A, Dragnea - Pluridimensionalitatea olimpismului. Simpozionul Stiintific National Sport 2000.

3. V, Albu - Modalitati si cai de promovare a olimpismului in randul elevilor si studentilor, Sesiune de comunicari stiintifice,1996.

4. E, Nicodim, C, Rizescu, P, Andrei - Sociologie generala, Editura Polirom, Iasi, 1997,

CUVINTE CHEIE: educatie, frumusete, competitie.

ABSTRACT:

Through its multiple teaching disciplines, school represents the main form of education in order to meet the requirements of olympism.

Table and performance sports contribute to a great extent to developing the personality of the individual.

In order to shape the human phenomenon one must get involved into educational programmes, both practical (trrough competitions) and theoretical (open lessons, symposiums).

C.I.O. throug its organismm:

– fights against discriminations affecting the olympic movement;

– sustains and encourages the promotion of sportive ethics by fighting against doping.            

Sports still resist to the development of moral and human judgement.

In order to preserve these ideals, one must lead, not only in public institutions, a campaign designed to inform peaople in the view of preserving the principles of olympism.