ARTICOL CONFERINTA 2003

ANALIZA CAPACITATII DE ACCELERARE SI DE MENTINERE A VITEZEI MAXIME IN PROBA DE 60 MP LA STUDENTII DIN CICLUL I DE LA FEFS BACAU

Bogdan C-tin Rata

Dan Iulian Alexe

FEFS Bacau

Introducere

Viteza – ca aptitudine psihomotrica, foarte importanta in majoritatea sporturilor, in diferitele sale forme de manifestare – a suscitat un interes extrem de mare pentru majoritatea specialistilor domeniului activitatilor corporale si nu numai. Din acest motiv se observa multitudinea de opinii, unele foarte diferite, altele cu puncte de vedere comune, iar altele intru-totul de acord, cu privire la definirea vitezei, la manifestarea ei sub diferite forme si chiar si la numarul si rolul formelor sale de manifestare in desfasurarea activitatii practice.

Ne vom opri pe scurt, la acele opinii care fac referire la termenii utilizati in prezenta lucrare, si anume la capacitatea de accelerare si de mentinere a vitezei maxime.

Astfel, dupa Tudor Virgil, viteza de accelerare reprezinta „capacitatea de a dezvolta viteza pana la nivelul vitezei limita, pentru individul respectiv, intr-un timp cat mai scurt", iar dupa Rata Gloria viteza de accelerare a miscarilor presupune cresterea vitezei de executie a miscarilor din momentul inceperii pana in momentul obtinerii vitezei maxime. Pentru Alexe Nicu viteza de accelerare, intalnita in unele lucrari si sub denumirea de viteza de demaraj, reprezinta „capacitatea de a ajunge rapid la viteza maxima".

Sunt autori care includ viteza de accelerare in categoria formelor de manifestare combinate ale vitezei (Ardelean T., Rata Gloria) si conform acestora ea ar reprezenta „capacitatea voluntara a sistemului neuro-muscular de a mari viteza de deplasare a organismului sau a segmentelor acestuia pana la viteza maxima". Conform opiniei lui Alexe N., analiza performantelor sportive in probele de viteza arata ca doua forme de manifestare a vitezei sunt prezente in viteza de deplasare: capacitatea de accelerare rapida si capacitatea de a mentine un nivel relativ constant de viteza, forme independente una de cealalta.

In ceea ce priveste capacitatea de mentinere a vitezei maxime, aceasta este prezenta in unele lucrari de specialitate sub denumirea de capacitate de miscare cu frecventa maxima (Gorozanin, citat de Virgil, T., in 1999), viteza maxima (Alexe N, 1993), capacitatea de mentinere a frecventei maxime, etc.

 

II. Scopul lucrarii

Prezenta lucrare are ca scop declarat evidentierea unor aspecte legate de manifestarea vitezei, mai exact a capacitatii de accelerare si de mentinere a vitezei maxime, la nivelul studentilor Facultatii de Educatie Fizica si Sport, Universitatea din Bacau, Specializarea Educatie Fizica si Sport, din ciclul I de invatamant.

 

III. Organizarea cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat pe perioada 24 februarie – 15 mai 2003, in Complexul sportiv al Directiei Judetene de Tineret si Sport Bacau, respectiv Sala de Atletism, si in incinta Stadionului Municipal, in partea a doua a lectiilor de atletism.

3.1. Subiectii

Prezenta cercetare, a fost efectuata pe studentii ciclului I de invatamant, din cadrul Facultatii de Educatie Fizica si Sport, din Universitatea Bacau.

Trebuie precizat ca din grupa nr. 1 fac parte studentii care practica handbalul de performanta, la echipa Clubului Sportiv Universitar „Stiinta" – Bacau, iar studentii din grupa nr.2 sunt studenti care au practicat diferite ramuri sportive, cu precadere fotbalul, exceptand handbalul. Toti subiectii au varsta cuprinsa intre 19-21 ani.

3.2. Proba de control

A constat in alergarea de viteza pe 60 mp. Timpii au fost inregistrati electric, din 10 in 10 m, cu aparat special – Brower Timing Systems. Plecarea in alergare s-a efectuat cu start de jos, la comanda (placa cu senzor pe blocuri). Prezentam mai jos valorile medii obtinute de cele doua grupe:

Timpul pe distanta

10 m

20 m

30 m

40 m

50 m

60 m

Valoarea Medie   G1 pe bucati

2,00

3,30

4,54

5,76

6,97

8,21

Valoarea Medie   G2 pe bucati

1,94

3,25

4,47

5,67

6,89

8,14

Timpul pe secvente

S1

S2

S3

S4

S5

S6

Valoarea Medie   G1 pe secvente

2,00

1,31

1,24

1,22

1,23

1,24

Valoarea Medie   G2 pe secvente

1,94

1,31

1,23

1,20

1,21

1,25

conf2003_46_1

3.3. Analiza rezultatelor obtinute:

  • viteza de reactie, de repetitie si de accelerare pe primii 10 m este mai buna la cei din G2 (1,94 sec. fata de 2,00 sec. la G1);
  • in intervalul 10m – 20m, ambele grupe de studenti ating aceeasi valoare a vitezei de accelerare (1,31sec.);
  • timpii inregistrati pe cele 5 intervale, pana la 50 m, sunt superiori la G2 fata de G1, insa, dupa cum se observa din tabel, valoarea medie pe ultimii 10 m este mai buna la G1 fata de G2, lucru care pune in evidenta o capacitate de mentinere a vitezei sau de viteza in regim de rezistenta mai buna la handbalisti, capacitate data de pregatirea fizica superioara fata de ceilalti (la G2, se constata o scadere brusca a capacitatii de mentinere a vitezei de la 1,21 la 1,25 sec., fata de doar o sutime de secunda la G1, de la 1,24 la 1,25 sec. );
  • din compararea timpilor intermediari pe cele 6 secvente, observam, la grupa G1, valori apropiate ale timpilor inregistrati pe intervalele supuse analizei (1,24 / 1,22 / 1,23 / 1,24), pe cand la cealalta grupa G2 valorile sunt oarecum oscilante (1,23 / 1,20 / 1,21 / 1,25);
  •  

    IV Concluzii

    Din desfasurarea prezentei cercetari si in urma analizei rezultatelor, am ajuns la urmatoarele concluzii:

  • studentii din grupa G2 au prezentat o capacitate de accelerare mai pronuntata pe primii 40 m;
  • ambele grupe de studenti inregistreaza o crestere a vitezei de accelerare pana la 40 m, urmata de o decelerare pana la final (60 m);
  • grupa G2 inregistreaza valori superioare fata de grupa G1 (sportivi de performanta), pe toate secventele, cu exceptia ultimei (de la 50 m la 60 m);
  • diferenta dintre timpii grupei G2 fata de timpii grupei G1 poate fi pusa pe seama:
    • oboselii acumulate in urma antrenamentelor studentilor componenti ai echipei de handbal (G1 – testele s-au efectuat in plina perioada competitionala sau de pregatire);
    • lucrului accentuat de forta sau tehnico-tactic al celor din G1, in timpul antrenamentelor, in detrimentul mentinerii unui nivel optim al aptitudinii de viteza;
  • se observa, la ambele grupe, lipsa capacitatii de mentinere a vitezei maxime (a se vedea si graficul). Viteza maxima este atinsa, de ambele grupe de studenti, in intervalul 30 m - 40 m, insa nu poate fi mentinuta si pe urmatoarea secventa ,pentru ca in final ea sa atinga valori inferioare;
  •  

    BIBLIOGRAFIE

    1. ALEXE, N., Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucuresti, 1993

    2. CARSTEA, Gh., Teoria si Metodica Educatiei Fizice si Sportului. Ed. AN-DA, Bucuresti, 2000 

    3. RATA GLORIA, Aptitudinile motrice de baza, Ed. Plumb, Bacau, 1999 

    4. VIRGIL, T., Capacitatile conditionale, coordinative si intermediare – componente ale capacitatii motrice., Ed. Coresi, Bucuresti, 1999

     

    Cuvinte cheie: capacitate de accelerare, capacitate de mentinere a vitezei maxime

    Resume:

    Nous nous sommes assignes, dans cet ouverage, d'analyser la capacite d'acceleration et de maintien de la vitesse maximum chez les etudiants du premier cycle d'enseignement en nous servant de l'appareillage electronique mis en place à tous les dix metres sur une distance de soixante metres.

    bannersportscsus
    Numai pe SPORTSCIENCE.RO
    @ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
    Webdesign SUPERFIT EXPERT