Articole conf 2003

DENSITATEA IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA

Gloria RATA

Bogdan C-tin RATA

FEFS, Universitatea Bacau

Argumentare

Densitatea este un indicator ce subliniaza calitatea lectiei de educatie fizica si reprezinta relatia dintre timpul cheltuit in mod util pentru epuizarea continutului lectiei si durata integrala a acesteia. Ea se masoara in unitati de timp reprezentate de minute si secunde.

Densitatea poate fi urmarita din trei puncte de vedere: pedagogic, motric si functional. Intre densitatea motrica si cea pedagogica exista raporturi de interconditionare reciproca, care influenteaza eficienta procesului instructiv educativ. Se considera ca densitatea motrica este cu atat mai mare cu cat densitatea pedagogica este mai mica.

Folosirea timpului afectat lectiei, cu maxima eficacitate, reprezinta cerinta majora a procesului instructiv- educativ.

Imbunatatirea densitatii lectiei este o sarcina ce presupune:

formarea la elevi a unei motivatii puternice prin modul atractiv de enuntare a temelor si sarcinilor instructiv-educative ale lectiei, prin promovarea metodelor cu caracter euristic, problematizat, si prin folosirea unor mijloace atractive;

adaptarea celor mai bune procedee de organizare a colectivului de elevi si a unor procedee metodice care sa ofere posibilitatea unui volum crescut de efort prin:

lucru frontal cu intreaga clasa, lucru care se preteaza la continutul primelor trei verigi;
lucru pe perechi care se poate aplica in executarea elementelor specifice atat gimnasticii, jumatate din elevi putand lucra, in timp ce cealalta jumatate corecteaza si ajuta, cat si unui joc sportiv;
lucru in circuit pentru dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice;
lucru in torent folosit la sarituri, parcursuri aplicative etc.

promovarea in lectie a lucrului individual care sa ofere posibilitatea executiei conform particularitatilor individuale.

procurarea unui numar mare si cat mai diversificat de materiale didactice;

alegerea unor teste si instrumente de evaluare stimulative;

organizarea buna a colectivului de elevi si pregatirea din timp a materialelor sportive.

Densitatea lectiei poate fi, de cele mai multe ori, necorespunzatoare, datorita;

organizarii defectuoase a lectiei in ceea ce priveste atat dirijarea colectivului de elevi, cat si a materialelor sportive;

lipsei materialelor, instalatiilor sportive si a locurilor special amenajate;

prezentarii explicatiei, descrierii, indicatiilor si observatiilor prea lungi, consumand din timpul efectiv de lucru;

realizarii unor lectii prea monotone, neatractive, nestimulative, cu folosirea de fiecare data a acelorasi sisteme de actionare, a acelorasi materiale, a acelorasi formatii de lucru;

nepregatirii prealabile a lectiei si deci improvizarii pe moment a activitatii.

Subiectii, durata, locul, desfasurarea cercetarii

Studiul a cuprins elevii clasei a VII-a de la Scoala nr. 10 Bacau. Cercetarea s-a desfasurat in perioada 31 martie - 11 aprilie 2003, timp de 2 saptamani. In aceasta perioada, in cadrul lectiilor de educatie fizica, pe baza protocoalelor de densitate, a fost urmarita activitatea desfasurata de catre elevi . Protocoalele de densitate au fost completate de catre studentii de la „Practica pedagogica", dupa instructaj si o verificare de proba prealabila.

Reprezentarea grafica a evolutiei frecventei respiratorii si cardiace a unui singur elev

conf2003_47_1

Exemplu de protocol de densitate

Data 1 aprilie 2003

Studentul Socea C-tin

Clasa a VII-a A

Verigile lectiei

Temele:

- Consolidarea startului de jos si lansarea de la start;

- Dezvoltarea rezistentei aerobe

Continutul:

Dozare

Frecventa

Obs.

durata

nr. repetari

distanta

cardiaca

respiratorie

I 2 '

adunarea, alinierea, raportul;

verificarea starii de sanatate si a tinutei;

comunicarea temelor si obiectivelor lectiei;

exem. de atentie intoarceri la comanda, ruperi si grupari la comanda, etc.

30"

10"

20"

40"

F=26

B=28

F=27

B=28

F= 78

B= 80

F= 80

B= 80

II 7'

mers pe varfuri cu bratele in sus;

mers pe calcaie cu bratele la ceafa;

alergare usoara;

alergare cu joc de glezna;

alergare cu pendularea gambei inapoi;

alergare cu genunchii sus;

pas saltat

32"

34"

26"

40"

40"

40"

30"

30 m

30 m

30 m

30 m

30 m

30 m

30 m

F=29

B=30

F=100

B=106

III 8'

exercitiul nr. 1

exercitiul nr. 2

exercitiul nr. 3

exercitiul nr. 4

exercitiul nr. 5

exercitiul nr. 6

exercitiul nr. 7

exercitiul nr. 8

32"

32"

32"

32"

40"

40"

24"

28"

4

4

4

4

4

4

3

3

F=35

B=34

F=134

B=132

IV 21' 30"

repetarea pozitiei de start de jos;

exersarea S.J. si lansarii de la start pe 40 m;

pasa in doi de pe loc;

pasa in doi din alergare cu amenintarea portii si intoarcerea in dribling;

pase in doi, prindere, amenintarea portii, pas lateral;

joc bilateral.

150"

130"

100"

120"

120"

150"

6

6

F=29

B=29

F=37

B=34

F=160

B=166

F=134

B=142

V 6' 30"

alergare de durata pe teren plat;

mers cu relaxarea bratelor si picioarelor;

alergare de durata pe teren plat;

180"

60"

180"

F=37

B=36

F=138

B=134

VI 3'

alergare usoara alternata cu mers;

mers cu exercitii de relaxare;

exercitii de respiratie profunda

60"

60"

30"

F=28

B=29

F=104

B=118

VII 2'

reorganizarea: adunarea, alinierea;

recomandari, aprecieri

20"

F=24

B=24

F=98

B=102

Total timp lucrat

2032"

Concluziile cercetarii

Datele inregistrate in cele 14 de protocoale de densitate, completate dupa modelul prezentat, au scos in evidenta urmatoarele concluzii:

timpul mediu consumat util pentru efectuarea exercitiilor a fost de 1612 secunde;
aplicand formula de calcul, densitatea motrica = 1832 X 100 : 300 = 61,06 %;
calculand densitatea motrica pe verigi se pot consemna urmatoarele valorii medii:

Dm V1 = 60 X 100 : 120 = 50,00 %

Dm V2 = 242 X 100 : 420 = 57,61 %

Dm V3 = 260 X 100 : 480 = 54,17 %

Dm V4 = 770 X 100 : 1290 = 59,68 %

Dm V5 = 360 X 100 : 390 = 92,30 %

Dm V6 = 120 X 100 : 180 = 66,67 %

Dm V7 = 20 X 100 : 120 = 16,67 %

valorile frecventei cardiace si respiratorii indica o evolutie crescatoare pana in veriga a IV-a, dupa care se observa o descrestere cu tendinta de revenire la valorile din prima veriga.

Bibliografie

COJOCARIU, V.M., 2002, Teoria si metodologia instruirii, Bucuresti, cap. I, cap. II, E.D.P,

DUMITRIU,C.: Metodologia cercetarii psihopedagogice, Bacau Biblioteca CIDD, Colegiul de institutori,

RATA, GLORIA: Metodica predarii educatiei fizice, Bacau Biblioteca CIDD, Colegiul de institutori

RATA, GLORIA: 2001, : Didactica educatiei fizice, Biblioteca, Bacau, CIDD, FEFS