 |
 |
 |
 |
STUDIU PRIVIND APLICABILITATEA PRINCIPIULUI PARTICIPARII CONSTIENTE A ELEVILOR IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA, CLASA A IV-A
Gloria RATA
Cristina Maria MARDARE
FEFS, Universitatea Bacau
Plecand de la conceptia lui A. Gugiuman care considera ca ,,cercetarea pedagogica este definita ca fiind o strategie proiectata si realizata in scopul de a surprinde relatii si fapte noi intre componentele actiunii educationale si de a elabora, pe aceasta baza, solutii optime pentru problemele procesului educational", am instituit aceasta cercetare pentru clasele I-IV, fragmentul de invatamant unde se pun bazele dezvoltarii personalitatii umane.
Experimentarea presupune experienta care, la randul sau, se imbogateste pe baza experimentarii, dar in procesul educational nu trebuie sa ne limitam doar la generalizarea experientei si, pornind de la ea, sa propunem si sa intreprindem cat mai multe teste care, prin particularitatile lor, concretizate in rigurozitate si obiectivitate stiintifica, sa ofere solutii optime infinitelor probleme pe care le ridica viata scolii si educatia, in general.
Scopul, Sarcinile si ipoteza cercetarii
Scopul prezentei lucrari este de a demonstra ca aplicarea principiului participarii constiente si active, a elevilor, in desfasurarea lectiei de educatie fizica contribuie la cresterea competentelor profesionale ale elevilor.
Sarcinile stabilite pentru realizarea prezentei lucrari au constat in: stabilirea si introducerea factorului experimental, stabilirea duratei de lucru si a subiectilor supusi cercetarii, urmarirea si inregistrarea evolutiei tehnice a executiilor si a performantelor obtinute la probele de control, la clasa de experiment si la cea martor, in faza initiala si finala, precum si analiza, prelucrarea, interpretarea si evidentierea concluziilor.
Realizarea acestui experiment a pornit de la ipoteza ca, daca in desfasurarea lectiilor de educatie fizica se va stimula participarea constienta si activa a elevilor, atunci se vor obtine rezultate mai bune atat in procesul de invatare, cat si in modul de executie, rezultate concretizate in performantele obtinute la probele de evaluare.
Argumentare
Principiul insusirii constiente si active sau principiul participarii constiente si active a elevilor in activitatea de invatare antreneaza respectarea a trei cerinte fundamentale: asigurarea intelegerii in procesul de invatamant, formarea atitudinii juste fata de invatatura, formarea spiritului de independenta si creator. Idealul educational romanesc contemporan, exprimat in realizarea ,,personalitatii autonome si creative", nu se poate implini de catre elevi, daca acestia nu depun un efort propriu de decodificare si intelegere, de executie activa repetata. Numai cunostintele dobandite prin efort personal, care trec prin experienta proprie de elaborare, ii apartin elevului, devin un lucru personal si pot fi aplicate in spirit creativ. Depasind pasivismul procesului didactic, elevul poate intra in posesia unor valori autentice, iar procesul insusi poate fi un castig pentru ca il modeleaza .
Din punct de vedere psihologic, respectarea acestui principiu conduce la realizarea unei interdependente optime intre componentele cognitiv-intelectuale si cele activator-motivationale.
Locul si durata cercetarii
Experimentul s-a desfasurat la Scoala ,,Ioana R. Rosetti" Brusturoasa, la clasele a IV-a. Lectiile de educatie fizica s-au desfasurat pe terenul de sport al scolii. Cercetarea s-a derulat in perioada 6 ianuarie 2003-14 februarie 2003 (o perioada de sase saptamani).
Subiectii cercetarii
Au fost elevii clasei a IV-a A (11 baieti si 7 fete in varsta de 11 ani, cu exceptia unui singur baiat in varsta de 10 ani, cu o medie a greutatii de 31,46 kg, si a inaltimii de 140,05 m) si elevii clasei a IV-a B (9 baieti si 9 fete, toti in varsta de 11 ani, cu o medie a greutatii de 31,06 kg si a inaltimii de 137,66 m).
Modalitate de abordare a procesului didactic
Ca teme de invatare s-au abordat: alergarea de viteza (startul de jos, alergarea accelerata, pasul lansat de viteza, finisul si sosirea), aruncarea mingii de oina si saritura in lungime de pe loc. Pentru fiecare din aceste teme s-a alocat un numar de cate 7 lectii, a cate 2 ore pe saptamana. In fiecare lectie au fost abordate cate doua teme, in combinatia urmatoare:
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
In perioada experimentului s-au folosit aceleasi exercitii pentru realizarea invatarii, dar cu modalitati diferite de explicare si implicare in realizarea exersarii.
La clasa experiment modalitatea de predare a pus accent pe realizarea constientizarii invatarii. Constientizarea s-a realizat prin argumentare stimulativa de tipul:
La clasa martor s-a folosit modalitatea de instruire clasica de transmitere a cunostintelor, fara sa se aminteasca de argumentatia folosita la clasa experiment.
Probele de control de tip practic (de performanta si de tehnica) s-au sustinut de doua ori, initial si final, la alergarea de viteza pe 30 m cu startul de jos, saritura in lungime de pe loc si aruncarea mingii de oina. Pentru a evalua performantele realizate ca rezultat al instruirii tehnice, s-au realizat masuratori si s-au inregistrat valorile numerice ale performantelor. Pentru evaluarea nivelului de instruire a tehnicii de executie s-a folosit notarea in urma observatiei executiei.
In afara sustinerii probelor de control de tip practic, elevii au completat si un scurt chestionar cuprinzand urmatoarele intrebari:
1. Ati putea, acum, sa observati greselile in executia colegilor vostri ?
2. Credeti ca acum executati cat se poate de corect aceste exercitii?
3. Ati vrea ca lectiile sa se desfasoare altfel?
4. Exersarea acestor exercitii va influenta de acum sanatatea si aspectul corpului vostru?
Chestionarul a urmarit sa depisteze daca elevii au sesizat modul diferit de realizare a lectiilor, daca il considera mai placut si daca isi cunosc posibilitatile fizice.
Celor doua clase nu li s-a explicat la inceputul modulului de invatare ca sunt supuse unui experiment pentru a nu realiza procesul de invatare decat conform gandirii si motivatiilor proprii momentelor corespunzatoare lectiilor.
Predarea pe parcursul semestrului I, la clasa experiment s-a realizat in acelasi mod ca in acest experiment, la clasa martor.
Pentru aprecierea performantelor s-a stabilit, pentru cele trei probe, o „grila de evaluare". In stabilirea ei s-a tinut cont de „valorile notei de prag" prezentate in SNE, de nivelul elevilor si de experienta lor anterioara. Aceasta grila de evaluare a fost stabilita la inceputul experimentului, cu scopul de a putea face o comparatie intre rezultatele obtinute si incadrarea acestora in sistemul de notare. Grila de evaluare a fost stabilita de catre propunatoarea impreuna cu coordonatoarea lucrarii.
Grila de evaluare pentru performanta
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Prezentarea, analiza si interpretarea rezultatelor
In urma sustinerii probelor de control, rezultatele inregistrate au fost centralizate, prelucrate, fiind concretizate prin valorile medii si valorile progresiei, in tabelul nr. 1. Aceste date au fost reprezentate grafic in graficul nr. 1 si graficul nr. 2.
Tabelul nr. 1. Centralizatorul mediilor notelor si al valorii progreselor obtinute de grupa experiment si grupa martor
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
|
In cazul performantelor realizate, se observa urmatoarele:
Din studiul tabelului nr. 1, al graficelor nr. 1 si 2 reiese concluzia ca rata de progresie pentru prestatia tehnica a inregistrat valori, de la testarea initiala la cea finala, de 0,24 puncte la alergarea de viteza, de 0,232 puncte la saritura in lungime si de 2,10 puncte la aruncarea mingii de oina, in cazul clasei experiment. In cazul clasei martor, rata de progresie de la testarea initiala la cea finala este de 0,19 puncte la alergarea de viteza, de 0,150 puncte la saritura in lungime si, respectiv, de 1,8 puncte la aruncarea mingii de oina.
Compararea progreselor inregistrate la cele doua clase evidentiaza urmatoarele:
- clasa experiment a realizat o mai buna prestatie tehnica decat clasa martor cu o diferenta de 0,38 puncte la alergarea de viteza, cu 0,32 puncte la saritura in lungime si cu 0,33 puncte la aruncarea mingii de oina.
- clasa experiment a realizat o mai buna prestatie performantiala decat clasa martor cu 0,05 secunde la alergarea de viteza, cu 0,082 m la saritura in lungime si cu 0,30 m la aruncarea mingii de oina.
Analiza raspunsurilor la chestionar a scos in evidenta urmatoarele:
Aceste raspunsuri dovedesc o usoara modificare in modul de intelegere a exercitiilor, in modul de aderare la o executie corecta, in importanta pe care o vor acorda modului de exersare a oricarui exercitiu, ele sustinand, de asemenea, valabilitatea ipotezei.
Concluzii
Din analiza datelor se desprind urmatoarele concluzii:
Din analiza rezultatelor obtinute in urma derularii acestui studiu, putem considera ca a fost confirmata ipoteza conform careia principiul participarii constiente si active are o buna aplicabilitate in lectia de educatie fizica. In conditiile in care in derularea experimentului au fost folosite doua colective de elevi cu aproximativ aceleasi caracteristici determinate de varsta cronologica si dezvoltarea fizica, putem sustine ca rezultatele superioare inregistrate la clasa experiment se datoreaza tocmai factorului de progres introdus, adica stimularii participarii constiente si active a elevilor. In desfasurarea lectiilor la clasa martor activitatea a decurs la fel ca si pana atunci, adica conform programei scolare pentru clasa a IV-a si conform metodicii de predare a educatiei fizice.
Participarea elevilor la lectiile de educatie fizica pentru clasa experiment a fost imbunatatita de constientizarea elevilor asupra posibilitatilor personale, de modul mai sustinut de desfasurare a activitatii, de interesul si atentia pe care elevii, in aceste conditii, le-au manifestat. Tocmai datorita acestei participari constiente a elevilor, performantele obtinute de acestia, precum si tehnica de executie a fiecarei probe au fost mai bune decat in cazul clasei martor. Atat sub aspectul notelor obtinute pentru executia tehnica, cat si sub aspectul performantelor personale ale elevilor, activitatea desfasurata la clasa experiment a fost finalizata cu rezultate mai bune. La fel de importanta este analiza progreselor facute de fiecare din cele doua clase de la testarea initiala pana la cea finala, adica in perioada derularii studiului. Si de aceasta data rezultatele au fost mai bune in cazul clasei experiment.
Bibliografie:
DUMITRIU, GH., DUMITRIU, C,. Psihopedagogie ,cap. X, cap. XIV E.D.P.,2003
DUMITRIU, GH.: Comunicare si invatare, cap. IV, E.D.P. Bucuresti, 1998
COJOCARIU, V.M., Teoria si metodologia instruirii, cap.I, cap.II, E.D.P, Bucuresti, 2002 .
DUMITRIU,C., Metodologia cercetarii psihopedagogice. Bacau, Univ. Bacau, 2001.
RATA, G., Metodica predarii educatiei fizice. Bacau, Univ. Bacau, 2001
RATA, GLORIA: 2001, Constientizarea invatarii la studentele din anul I de la educatie fizica si sport in orele de atletism" publicata in "Interdisciplinaritatea" (30 oct.- 1 nov, 2002), CSSR si INCPS, Bucuresti,. (Conferinta Stiintifica Nationala , (pag 307-312).
