
CRESTEREA MOTRICITATII COPILULUI DE 3-6 ANI, PREMISA A PARTICIPARII LA COMPETITIA DE MAINE
ZENOVIA STAN F.E.F.S. GALATI
Introducere
Competitia are la baza dorinta ancestrala a omului de intrecere, de lupta si depasire a propriilor limite si este „motorul" dezvoltarii sociale pe toate planurile, indiferent de obiectivul vizat. Competitia presupune performante sportive iar rezultatele acestor performante au dovedit ca omul nu si-a atins limitele si mai are multe disponibilitati. Specialistii sustin ca lipsa unei arii curriculare la nivel prescolar si primar aduce serioase prejudicii dezvoltarii armonioase a copilului pentru ca, se stie, comportamentul motor constituie principalul izvor si mod de manifestare, de exprimare a achizitiilor psihice ale copilului in primii ani de viata (Stanescu, M. 2002).
Scopul lucrarii
Evidentierea starii precare de sanatate a copiilor prescolari si necesitatea dezvoltarii sistematice a psihomotricitatii la aceasta grupa de varsta.
Ipoteza de cercetare
Se presupune ca prin dezvoltarea sistematica a capacitatilor motrice la prescolari se vor diminua deficientele de atitudine si se vor crea conditii pentru o mai buna selectie in vederea angrenarii in sportul de performanta.
Organizarea si desfasurarea cercetarii
Studiul scoate in evidenta posibilitatea ca incepand cu varsta de 3 ani, copilul sa poata fi educat din punct de vedere psihomotric, avand toate disponibilitatile necesare, tinandu-se cont bineinteles de particularitatile anatomofiziologice si ale manifestarii motrice la copiii de varsta mica (fig. 1).
In fig. 2, se observa diferenta de nivel de la care se realizeaza selectia in cazul dezvoltarii psihomotrice actuale si in perspectiva.
H. WALLON (1968) citat de Stanescu, M. (2002) afirma ca elementul de baza, indispensabil pentru constructia personalitatii copilului datorita constientizarii treptate a corpului este schema corporala. Pentru a cerceta nivelul reprezentarii statice a schemei corporale s-a realizat evaluarea posturii si alinierii corpului prin observarea rapoartelor intre segmentele corpului la copiii de 3-6 ani (fig. 3).
Subiectii fac parte din doua grupe de la Gradinita nr. 52 din Galati.
Cele doua grupe au fost alese din cei 104 copii ai gradinitei, astfel:
Pentru a putea fi prelucrate statistic, am transformat evaluarea alinierii segmentelor fiecarui subiect in puncte, folosind „carta" principalelor deposturari (Tudor Sbenghe – 2002).
In raport cu punctajul maxim, al cartei de evaluare, ambele grupe sunt sub valoarea ideala (fig. 4) – grupa mica a realizat 76,30% din punctajul maxim iar grupa mare 79,80%.
Grupa mica are un punctaj mai mic datorita cauzelor predispozante sau favorizante si a unei musculaturi mai putin dezvoltate.
Concluzii
La 22 de luni, copilul poate reproduce diferite exercitii analitice (Guillaume)
![]() |
![]() |
![]() |
BIBLIOGRAFIE
1. BOMPA, TUDOR – Dezvoltarea calitatilor biomotrice, Bucuresti, CNFPA, 2001.
2. BOTA, C., Fiziologia educatiei fizice si sportului, Ramnicu-Valcea, Editura Antim Ivireanul, 1997.
3. BOTA, C. – Fiziologie generala. Aplicatii la efortul fizic, Bucuresti, Editura Medicala, 2002.
4. DEMETER, A. - Bazele fiziologice ale educatiei fizice scolare, Bucuresti Editura Stadion, 1994.
5. DRAGNEA, A., MATE-TEODORESCU, SILVIA – Teoria sportului, Bucuresti, FEST, 2002.
6. DRAGNEA, A. - Masurarea si evaluarea in educatie fizica si sport, Bucuresti, Editura Sport -Turism, 1984.
7. EPURAN, M. – Metodologia cercetarii activitatilor corporale in educatie fizica si sport, Bucuresti, A.N.E.F.S., 1996.
8. NICULESCU, M. – Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport, Bucuresti A.N.E.F.S., 2002.
9. SBENGHE, TUDOR – Kinesiologie - stiinta miscarii, Bucuresti, Editura Medicala, 2002.
10. STAN, ZENOVIA – Bazele fiziologice ale asigurarii atitudinii corecte a corpului, (referat pentru doctorat), A.N.E.F.S., Bucuresti, 2003.
10. STAN, ZENOVIA – Motricitatea copilului de 3 – 6 ani, (referat pentru doctorat), A.N.E.F.S., Bucuresti, 2003.
11. STANESCU, MONICA – Educatie fizica pentru prescolari si scolari mici – o abordare psihomotrica, Bucuresti, Editura SemnE, 2002.
KEY- WORDS: motor capacity, competition, preschools.
SUMMARY:
In sportive activity, the competition offers the possibility of perfect evaluation in impartiality conditions of motor performance, and the result is sportive performance.
To get the sportsman at a high level of performance is needed a lot effort from the sportsman and from the specialists. This paper spotlight's the necessity of the beginning of developing the motor capacity systematically from a small age. This way you fill an empty spot in physical education and when you are selected to practice a sport, you will be much prepared to face the effort and the coach will earn time and many other things because he won't have to start the preparation from zero. This level close to zero is real in the case of normal kid's development, but more gravely is that because of a full complex of factors, the kids are going down from the psychomotor point of view. From the evaluation of correct body position in two age groups, 3-4 years and 6-7 years we can declare that the little ones are loosing field. It is absolutely necessary that this category of age to be included on the priority's. This way the health of the sportsman will be assured, on sportive plan it will be needed less effort from everyone and a development closer to normal, avoiding a lot of complications (accidents, premature tear etc.). This way we will have better young competitors which will be able, later, to participate at competition at any level, from any category with maximum performance and another mentality.