INTRECEREA – SUPORT MOTIVATIONAL AL ACTIVITATII

Iuliana Boros-Balint

FEFS Cluj-Napoca

1. O data cu dezvoltarea societatii, lipseste tot mai mult din activitatea tinerilor miscarea, pentru ca exista o serie de alte activitati care au o priza deosebita la majoritatea dintre ei (internet, jocuri pe calculator, discoteca, intalniri cu prieteni s.a.m.d.). Studiile efectuate pana in prezent au evidentiat faptul ca lipsa spatiilor si a conditiilor necesare pentru defasurarea activitatiilor luidice induce o stare de comoditate care impiedica gasirea de solutii pentru a face din exercitiul fizic un mijloc de recreere, de petrecere a timpului liber.

Intercerea este in firea omului. Chiar daca nu ne propunem sa ne intrecem cu altii (indiferent de forma de activitate) o facem cu noi insine, fara sa constientizam intotdeauna acest fapt.

Jocul, ca forma de activitate de loisir, prezinta o mare atractivitate indiferent de varsta.

Absenta miscarii din regimul de viata a multor oameni este consecinta si a atitudinii gresite fata de miscare.

Jocurile sunt mijloace ale educatiei fizice cu ajutorul carora cadrul didactic reuseste sa realizeze obiectivele propuse; sa capteze atentia studentilor; sa starneasca interesul fata de activitate.

Caracterul de intrecere este preferat de studenti, fiindca ofera posibilitatea de a fi apreciati si acei studenti care sunt mai retrasi, cu o motricitate mai slaba, iar dorinta de a te intrece cu cineva da satisfactie.

Astfel de ore au o atmosfera mai placuta si fiecare student are posibilitatea de a se misca natural. Faptul ca nu se pune accent special pe tehnica (in jocurile sportive), ci se insista asupra respectarii regulilor de joc (chiar si la cele de miscare) permite tuturor studentilor o participare egala.

Muzica este un factor deosebit de stimulativ, mai ales la orele cu studente.

In ceea ce priveste cadrul didactic, acesta trebuie sa se pregateasca de la ora la ora, oferind studentilor cat mai multe posibilitati de apreciere si evaluare. El trebuie sa gaseasca modalitati de a atrage studentii la ore si sa le explice importanta miscarii in timpul pe care il are la dispozitie. Profesorul trebuie sa realizaze si aspectele cognitive ale activitatii.

In jocurile de intrecere, incordarea psihica , tensinea este mai mare, cooperarea intre coechipieri este mai buna si se stimuleaza activitatea de grup, de echipa.

Deseori, in timpul jocului studentul uita de poblemele lui, nici nu isi da seama de efortul depus. Densitatea orei este mai ridicata. Studentii au posibilitatea de a se cunoaste mai bine, iar cadrul didactic isi creaza o imagine despre cunostintele lor motrice.

Cel mai important lucru este faptul ca dupa o asemenea ora studentii pleaca cu o impresie pozitiva si placuta, sunt pregatiti pentru activitatea ce urmeaza.

2. Modul de organizare a activitati de educatie fizica influenteaza gradul de participare al studentiulor la lectii. Forma calsica de organizare lectiei, in care sunt incluse multe mijloace din atletism (mai ales alergari de durata) nu convine mai ales studentelor, care in schimb aprecieaza lectiile cu programe de aerobic cu muzica, jocurile sportive si cele de miscare, mai ales sub forma de intrecere.

Intrecerea se instituie un suport motivational al emulatiei si constientizarii activitatii.

3. Din observatiile efectuate si din propria activitate am constatat, ca gradul de participare a studentilor la activitate creste in proportie directa cu gradul de atractivitate al orelor. In acest sens au initiat un experiment cu caracter constatativ - ameliorativ. Subiecti au fost studenti de la Litere din anii I-II (6 grupe, aprox. 240 studenti, din care 15 baieti).

In anul universitar 2001/2002 (si din cauza conditiilor concrete) am efectuat majoritatea lectiilor din semestrul I afara, sau in sala de atletism, folosind cu precadere mijloace din scoala alergarii si sariturii si foarte putine elemente de joc. Dupa cateva lectii au inceput sa apara absente si scutiri medicale.

Din discutiile cu studentele am inteles ca ar dorii sa faca altceva la ore, ca nu le place sa alerge. Actionand in consecinta am modificat orarul (in limita posibilului) pentru a avea acces in sali. In lectii am folosit programe de aerobic cu muzica, am alcatuit programe individuale pentru o serie de studente si studenti.

Ca urmare acestor masuri s-au rarit absentele de la activitate, interesul pentru ore a crescut si mai mult din momentul in care am introdus jocurile sportive ( cu precadere baschet ).

In anul 2002/2003 am anuntat de la inceputul anului continutul orelor si am precizat ca vom folosi cat mai multe jocuri de miscare si jocuri sportive.

Inca din primele lectii s-au format echipe, care au ramas neschimbate tot anul. La fiecare ora echipele s-au intrecut intre ele. Acest fapt a marit atractivitatea orelor. Studentii au avut posibilitatea de a se cunoaste mai bine. A aparut si rivalitatea intre echipe. Dorinta de a invinge adversarul a devenit obiectivul principal al orelor..

Un alt aspect pe care l-am urmarit a fost acela, ca de fiecare data dupa probele de control studentii si-au notat propriile rezultate si am constatat dorinta de a si le imbunatati. Precizez ca, in cazul in care unele dintre studente n-au fost capabile sa efectueze proba de rezistenta am inlocuit-o cu alta proba. Respectand optiunile studentilor (dar urmarind indeplinirea obiectivelor educatiei fizice) am realizat un consens in efectuarea activitatii.

4. Intrecerea se instituie in suport motivational al participarii la lectii, stimuland dorinta de a avea continuitate in practicarea exercitiului fizic.

Jocurile de miscare si jocurile sportive sunt mijloace care prin specificul lor reusesc sa rezolve optim sarcinile lectiilor, indeplinind obiectivele educatiei fizice.

Comunicarea cu studentii, pe langa faptul ca permite o cunoastere reciproca, ofera posibilitatea cadrului didactic de a cunoaste ce pot, ce-si doresc acestia.

Procedand in manierea descrisa mai sus am constatat o imbunatatire a rezultatelor la probele de control si in primul rand scaderea numarului de absente de la ore. S-au redus simtitor scutirile medicale (de altfel ne-justificate). Avand posibilitatea sa opteze pentru ceace isi doresc sa efectueze la ore si studentii cu o motricitate mai slaba s-au incadrat perfect in activitate.

Bibliografie:

1. Badiu, Toma; Iacob, Ioan (1997) – Exercitii, complexe de exercitii si jocuri de miscare pentru copii, Iasi, Ed Univarsitatii „Al.I. Cuza"

2. Bathory, Bela (1994) – A testnevetes elmelete es modszertana, MTF, Budapest

3. Prisztika, Gyongyver (1998) – Testneveleselmele, Dialog Campus, Budapest – Pecs

4. Reigel, Mariann (2002) – Az iskolai testneveles jatekai, S.E.- TF, Budapest

Verza, Emil (1978) – Omul, jocul si distractia, Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,

Abstract:

The competition – motivational support of the activity. Game, in general, and the competition in a game like form are means when used in a lesson increase their attractiveness leading to a better understanding of the advantages provided by the physical exercise.