 |
 |
 |
 |
ESEU DESPRE RECLAMA IN SPRIJINUL SPORTULUI PENTRU TOTI SAU SPORTUL DAUNEAZA GRAV TUTUNULUI SI ALCOOLULUI
CONF. DR. MIRCEA ALEXEI UNIVERSITATEA "BABES-BOLYAI"
Key words: Key words: sport, advertising, health, drugs
Cuvinte cheie: sportul pentru toti, reclame, sanatate, droguri
Rezumat
Autorul lucrarii propune gasirea unor alternative eficiente pentru promovarea unei educatii sanatoase apeland la serviciile reclamelor publicitare. El considera ca programul numit sugestiv "Porti deschise spre terenurile si salile de sport" poate fi o alternativa pentru foarte multi tineri la noile tentatii si stiluri de viata dependente de droguri si jocuri pe calculator.
1. Unde suntem
Traim intr-o lume concurentiala acerba, in care suntem coplesiti zilnic de oferte prin mesaje publicitare. Desigur ca reclamele au un rol esential in sustinerea comertului, reprezentand interfata dintre consumator si marea desfacere a produselor, adesea excedentare. S-a constatat, de cand se face comert, adica de cand lumea, ca reclama este sufletul acestuia si sub diversele si sofisticatele ei forme il dinamizeaza, facand ca produsul, sub forma de marfa, sa se distribuie, cat mai avantajos si repede, spre consumator. Prin continutul ei sintetic si adesea bine ales, reclama are menirea de a ne informa pe noi, consumatorii, aflati in cautare permanenta de produse necesare traiului si aspiratiilor noastre, de calitatile bunurilor pe care dorim sa le achizitionam. Adesea, reclamele prezinta reduceri de preturi, lichidari de stocuri, oportunitati (cumperi doua si primesti trei, cresterea duratei garantiilor, trei la o anumita suma accesibila, vanzari in rate, leasing etc.) care au menirea de a suscita interesul consumatorului, dinamizand vanzarea acestora.
Pentru promovarea produselor prin reclame si spoturi publicitare, companiile comerciale si cele publicitare cheltuiesc anual miliarde de dolari. Ca urmare a acestor investitii uriase, viata noastra cotidiana este inundata zilnic de zeci si sute de reclame, mai mult sau mai putin reusite. Mass media, prin posturile de radio, televiziune si publicatii cotidiene, isi asigura din reclame - adesea calcand pe nervii si rabdarea noastra prin zeci de intreruperi pe timpul difuzarii unor filme sau emisiuni din grila de programe - o parte insemnata din veniturile lor. Desigur, trebuie sa traiasca si ei. La fel si primariile oraselor care isi intregesc bugetul prin sute si mii de reclame, plasate la tot pasul. Cred ca nici nu ne-am mai putea imagina o lume moderna fara reclame.
2. Ce ne ameninta
Ilustrul doctor Iuliu Hatieganu a construit in anul 1930 un splendid parc sportiv, inegalabil si azi, pentru a aduce pe terenurile de sport "22 de mii de tineri care sa faca miscare si 22 de spectatori care sa priveasca la un meci". Gandul lui nobil a fost acela de a-i feri pe tinerii veniti la studii in Cluj, la scoli sau universitati, de tentatiile tutunului, ale alcoolului si bolilor venerice, indreptandu-i spre o educatie si viata sanatoasa prin practicarea in aer liber a unui sport.
Ce facem noi azi, dupa peste 70 de ani, in contextul in care tinerii nostri, elevi sau studenti, sunt expusi intr-un mod tragic consumului de droguri si proxenetismului, prin retele criminale care s-au organizat si s-au extins puternic si in Romania postdecembrista? Desigur ca prea putin, in comparatie cu ce-a facut Hatieganu la vremea lui. Estimam, fara sa gresim prea mult, ca valoarea costurilor pentru dezintoxicarea celor implicati si anihilarea retelelor de traficanti este mai mare decat pretul a sute de terenuri de sport, unde tinerii si cei dornici de miscare si-ar putea petrece timpul liber intr-un mod sanatos si curat.
Ne mai intrebam, cum sa-i indrumam si spre alte optiuni de petrecere a timpului in aer liber pe copiii nostri dependenti de calculator, de jocurile electronice, de internet, de filme pe CD sau DVD-uri, de cele mai multe ori total needucative, incitante la agresivitate, comportament deviant si sexualitate excesiva.
Ne putem oare asuma raspunderea cresterii in viitor a unei generatii de copii molatici si obezi, tributari sedentarismului si dependentei, prin specificul noului val al dezvoltarii post moderne? Riscul este prea mare si nimeni nu are competenta de a si-l asuma.
3. Cu ce sa incepem
Primul pas ar trebui sa-l reprezinte constientizarea pericolului care ameninta grav educatia tinerei generatii. In acest context, misiunea noastra, a specialistilor din domeniul educatiei fizice si sportului precum si a guvernantilor - ca factori decizionali, este de a cauta oferte viabile pe care sa le oferim tinerilor, pentru a le da o educatie sanatoasa pentru minte si casa care o adaposteste.
Una din optiunile principale ale unui nou mod de viata, mai sanatos si mai curat, pe care dorim sa-l oferim concurentei cu noile tentatii si stiluri de viata, este un program viabil si atractiv pe care l-am putea numi sugestiv "Porti deschise spre terenurile si salile de sport". Prin acest program, cu implicatii interdisciplinare (educatie fizica si sport, medicina, management, asistenta sociala, sociologie etc.) si suport politic puternic, se va tinti in final spre cresterea afluentei tinerilor si a celor dornici de relaxare si sanatate, la practicarea instutionalizata sau libera a unui sport.
4. Cadrul legislativ
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, pe baza Recomandarii 588 (1970) referitoare la dezvoltarea sportului pentru toti si la crearea structurilor de coordonare in acest domeniu si pe baza Recomandarii 682 (1972), referitoare la instituirea "Cartei europene a sportului pentru toti" recomanda Comitetului Ministrilor:
- sa adopte "Carta europeana a sportului pentru toti" pe baza principiilor enuntate in raportul comisiei de cultura si educatie (Doc. 3186);
- sa invite Consiliul de cooperare culturala si organele sale subsidiare :
- sa vegheze la transpunerea in practica a acestei carte;
- sa-si orienteze, in lumina "Cartei europene a Sportului pentru toti", lucrarile spre elaborarea unei conventii europene.
Articolul 1 al Cartei prevede ca guvernele, in vederea promovarii sportului ca factor important al dezvoltarii umane, vor lua masurile necesare pentru a da efect dispozitiunilor prezentei Carte pentru a da fiecarui individ posibilitatea practicarii sportului mai ales:
- asigurand tuturor tinerilor posibilitatea de a beneficia de programele de educatie fizica pentru dezvoltarea aptitudinilor lor sportive de baza;
- asigurand fiecaruia posibilitatea de a practica sportul si de a participa la activitati fizice recreative intr-un mediu sigur si sanatos, si in cooperare cu organisme sportive corespunzatoare.
Legea Educatiei Fizice si Sportului adoptata in tara noastra in anul 2000 se aliniaza explicit la principiile Cartei, definind importanta Sportului pentru Toti.
5. Piedici sau factori limitativi
Cu toate ca exista, cel putin formal, un cadru legislativ generos, Sportul pentru Toti este inca departe de adevaratele sale meniri. Printre factorii responsabili de incetineala cu care se misca spre tot omul beneficiile practicarii sportului pentru sanatate, identificam:
- lipsa sau numarul mic al Asociatiilor sportive scolare sau universitare care sa ofere pentru un numar cat mai mare de elevi si studenti posibilitatea practicarii sistematice a unei ramuri sportive;
- subfinantarea Cluburilor sportive scolare si universitare care se gasesc, de mai multi ani, in prag de faliment fara posibilitatea de a-si extinde grupele de incepatori, considerate, pe buna dreptate, baza de masa a sportului de performanta;
- numarul mic al cluburilor sportive particulare;
- costuri exagerat de mari la accesul pe unele baze sportive (bazine de inot, terenuri de tenis, teleschi etc.);
- orientarea, cu o prioritate greu de inteles, a fondurilor locale si a sponsorilor, spre "gaurile negre" ale unor echipe divizionare bantuite de un management falimentar;
- lipsa reclamelor pentru promovarea Sportului pentru Toti.
Mentionam ca nu avem pretentia ca am epuizat nominalizarea, in detaliu, a piedicilor care stau in calea afirmarii Sportului la dimensiunea pentru Toti.
6. Sa fim pragmatici si sa apelam la reclame
Cu toata expansiunea nelimitata si adesea agresiva a ofertelor exprimate prin reclame sau intr-un limbaj mai academic, mesaje publicitare (Angela Goddard, 2002), ele lipsesc cu desavarsire in popularizarea Sportului pentru Toti sau a Sanatatii prin sport. Aceasta stare de fapte, sau adormire pe milenara "Mens sana in corpore sano" este aproape de neconceput intr-o lume ce-si cauta alte dimensiuni, plina de prefaceri si chiar mutatii determinate de tehnologii de varf si schimbari de optiuni in sistemul informational.
In aceasta situatie consideram ca trebuie sa rupem tacerea si sa apelam la reclame sau la mesaje publicitare pentru a chema oamenii la miscare prin forta muschilor lor, lasand la o parte sau uitand, pentru o ora sau doua, de masinile lor poluante.
Introducerea reclamelor va introna un sistem concurential care va revigora, cu siguranta, intregul management din cadrul Sportului pentru Toti. Publicitatea prin reclame construieste o anumita "realitate" pentru audienta sa, care are un efect de feed-back asupra beneficiarului ei in sensul mobilizarii lui pentru a fi cat mai aproape de cerintele consumatorului de bunuri sau servicii. Cand aceasta apropiere nu se produce, falimentul este iminent deoarece pretentiile consumatorilor sunt din ce in ce mai mari intr-o societate supra-moderna, blindata tehnologic si obisnuita sa respire aer conditionat.
Mesajele publicitare in favoarea sportului pentru sanatate, prin textele lor bine alese, au menirea de a sparge acest blindaj al artificializarii omului modern, readucandu-l mai aproape de natura sa, bazata dintodeauna pe miscare. Desigur ca textele publicitare trebuie sa fie insotite de imagini care sa dea expresivitate si penetranta afisului. Imaginile fotografice de azi beneficiaza de aportul fantastic al tehnologiei digitale prin care pot fi prelucrate de programele Adobe Photoshop sau alte Photo editoare, fara limite, intr-o paleta de pixeli, practic infinita, de la real la virtual. Din fericire sportul beneficiaza de imagini prin care poti sa exprimi sau sa sugerezi o varietate foarte mare de idei si stari. Ele ne asteapta de mult sa dea viata, in cadrul unor reclame, ideilor noastre prin care sa exprimam beneficiile practicarii Sportului.
In partea de incheiere a eseului nostru sugeram cateva mesaje care ar putea face reclama Sportului pentru Toti.
Sa incepem cu reclama sub al carei generic am scris acest eseu:
"SPORTUL DAUNEAZA GRAV TUTUNULUI SI ALCOOLULUI"
ALERGATI ZILNIC DUPA BANI, DAR CAND VETI ALERGA PENTRU SANATATE ?
CAUTA O VIATA SANATOASA PRIN SPORT! NOI TE AJUTAM
NU UITA, SPORTUL ITI FORTIFICA COPILUL, HAI LA NOI!
FERESTE-TI COPILUL DE CONSUMUL DE DROGURI, TRIMITE-L LA CLUBUL NOSTRU SPORTIV
Zarurile au fost aruncate, haideti dragi prieteni ai Sportului pentru Toti sa dam viata acestui proiect din dragoste pentru sanatatea copiilor nostri. Si o ultima reflectie ce ne-ar putea servi ca indemn la drum. In timp ce sportul de mare performanta tinde sa devina, din ce in ce mai evident, un mediu de afaceri pentru ramurile bogate, sau de promovare a orgoliilor nationale (justificate, desigur), Sportul pentru Toti se situeaza la un alt palier, ce reflecta gradul de civilizatie al unei tari sau natiuni.
Abstract
The thesis is entitled "Essay about advertising for mass sports or – Sports can cause serious damage to tobacco and alcohol".
The author proposes efficient alternatives to promote a healthy education through sports using the aid of billboards and commercial ads. He considers this program, suggestively named "Open doors to gyms and courts", can be a viable alternative to the new temptations of the modern lifestyle such as video and computer games and more over it can save children and teenagers from drugs, alcohol and smoking
Bibliografie selectiva
Texte de politica europeana despre Sport 1967-1996. In: Consiliul Europei si Sportul, Editat de Centrul de Cercetari pentru probleme de Sport, Bucuresti, 1998;
Ferreol, Gilles (coordonator), Adolescentii si toxicomania. Trad. De Adina Cobuz, Iasi, Editura Polirom, 2000
Goddard, A., Limbajul publicitatii, Iasi; Editura Polirom, 2002
Lochard, Guy, Boyer, Henry, Comunicarea mediatic. Ed. Institutului European, Iasi, 1999
Haineault, D.-R., Roy, J.-Y., Publicitate si psihanaliza. Bucuresti; Editura 3, 2002
