Articole conf 2004

ROLUL DETERMINANT AL SELECTIEI IN SCHIUL ALPIN DE PERFORMANTA

Maria Luminita CALINESCU, FEFS Craiova

Csilla Tompa, Colegiul National "Fratii Buzesti"

Cuvinte cheie: schi alpin, selectie, varsta scolara mica

Rezumat :

Schiul alpin este practicat in scop performantial de la cele mai fragede varste, adaptandu-se prin cerintele sale caracteristicilor neuropsihice ale varstei scolare mici. Prin interpretarea rezultatelor obtinute in urma experimentului putem spune ca ipoteza a capatat fundament, iar sarcinile propuse pentru desfasurarea cercetarii au fost indeplinite in totalitate.

In societatea contemporana, schiul alpin a castigat noi valente in directia combaterii efectelor nedorite ale lipsei de miscare, a sedentarismului, a stresului neuropsihic si asupra ponderii corporale.

Fata de aceste aspecte nedorite, schiul practicat sistematic cateva zile pe sezon influenteaza refacerea organismului, oferind acestuia cei trei "D" necesari unei vieti echilibrate: deconectarea, dezobosirea, divertismentul.

Schiul alpin este practicat in scop performantial de la cele mai fragede varste, adaptandu-se prin cerintele sale caracteristicilor neuropsihice ale varstei scolare mici.

Ipotezele lucrarii

Plecand de la premisele mentionate mai sus am stabilit urmatoarele ipoteze:

cunoscand modelul de selectie pe plan national si international, in urma unei anchete realizate cu antrenori si schiori incepatori ce se incadreaza la acesta varsta (6-8 ani), am putut fundamenta un model de selectie pe stadii de pregatire;

obiectivele de instruire tehnica specifice etapei de initiere trebuie sa fie in stransa legatura cu obiectivele selectiei.

Metoda

La nivelul varstei scolare mici (6-8 ani) desprindem urmatoarele aspecte:

subiectii poseda un bagaj de deprinderi si priceperi motrice destul de avansat, creand posibilitatea de incepere a instruirii in tehnica de baza a schiului alpin;

nivelul indicilor somatici, functionali si motrici, este in continua crestere, apropiindu-se de standardele recomandate de Federatia de specialitate.

Acest traseu metodic corespunde particularitatilor morfologice, functionale si motrice ale copiilor, iar natura si directiile transferurilor de deprinderi sunt favorabile evolutiei tehnice a subiectilor in stadiile de pregatire ce urmeaza.

Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul taberei centralizate de pregatire – 10 zile, la baza montana a C.S.S. Petrosani, in perioada 515 februarie 2004.

Subiectii grupei de experiment- copii de clasa I, a II-a, aflati in al doilea an de pregatire specifica.

Grupa de experiment a cuprins 12 copii, aflati in pregatire centralizata sub conducerea profesorului O. M.

Subiectii grupei martor- au fost copii de aceasi varsta, cu un nivel de pregatire apropiat de cei din grupa de experiment si s-au aflat sub conducerea profesorului S.L.

In alcatuirea celor doua grupe se afla copii selectionati dintr-un numar de peste 100 pentru fiecare grupa.

In urma efectuarii selectiei pentru formarea celor doua grupe martor si experiment, am constata urmatoarele:

subiectii sunt posesorii unor calitati morfofunctionale apropiate;

din punct de vedere tehnic stapanesc aceleasi elemente din tehnica de baza;

cunostintele teoretice legate de schiul alpin sunt asemanatoare.

Trecand la verificarea cunostiintelor tehnice rezultate in urma probelor de control s-au desprins urmatoarele idei:

parcurgerea caii mixte de invatare a schiului, ofera posibilitatea practicantilor, ca intr-o perioada relativ scurta sa obtina performante tehnice satisfacatoare;

introducerea etapei de initiere in schi, prin tehnica cu schiurile neparalele ofera:

insusirea corecta a mecanismului de rotatie;

o mai mare siguranta atat la coborarile libere cat si in traseele de slalom.

realizarea unei corecte descarcari a schiurilor printr-o miscare accentuata de flexie-extensie

Concluzii

In urma experimentului efectuat cu cele doua grupe de experiment si martor am desprins urmatoarele concluzii:

1. Invatarea tehnicii de baza a schiului alpin , reprezinta o activitate complexa in care se realizeaza o serie de conexiuni in care se actioneaza sinergic spre finalul ciclului de instruire;

2. Pentru a se instrui in tehnica schiului alpin, copii de varsta scolara mica au obligatia de a-si acorda intreaga lor capacitate fizica si tehnica acestui scop, contribuind astfel la accelerarea procesului instructiv pe care il parcurg.

3. Prin interpretarea rezultatelor obtinute in urma experimentului putem spune ca ipoteza a captat fundament, iar sarcinile propuse pentru desfasurarea cercetarii au fost indeplinite in totalitate.

4. In urma rezultatelor testelor aplicate se remarca un grad mare de certitudine si un foarte mic procent de intamplare. Certitudinea probata prin calcule statistico-matematice, o atribuim pregatirii suplimentare introdusa in programul zilnic.

Resumee:

On practique le ski alpin au but de la performance des ages tendres, en s'adaptant, par ses traits caracteristiques neuropsychiques, aux exigences de cet age.

- en connaissant le modele de selection sur le plan national et international, à la suite d'une enquete realisee avec les entraineurs et les skieurs debutants (6-8 ans), j'ai pu mettre les fondements d'un modele de selection selon les etapes de l'entrainement;

- les objectifs de l'instruction technique specifiques a l'etape d'initiation doivent etre en etroite liaison avec les objectifs de la selection.

Par l'interpretation des resultats obtenus par l'experimentation on peut affirmer que l'hypothese a acquis un fondement et les taches proposees pour le deroulement de la recherche ont ete entirement accomplies.

Bibliografie:

CALINESCU George, Metodica invatarii schiului alpin. Ed. Universitatii, 1997

CALINESCU George, CernAianu Sorina, Schi- Orientare-Turism montan. Ed. Craiova, Universitatii, 1999

Kemler Jurgen, Schi alpin. Paris, Ed. Hachette, 1999

Matei Ion, Schiul pentru copii. Bucuresti, Ed. Sport- Turism, 1977