 |
 |
 |
 |
METODE SI TEHNICI DE AMELIORARE A AGENTILOR STRESOGENI IN GIMNASTICA AEROBICA
Autori: Conf. Univ. Dr. Mirela DAMIAN
Asist. univ. drd. Antoanela FRANCU
Facultatea de Educatie Fizica si Sport, Constanta
Cuvinte cheie: agenti stresogeni, tehnici de relaxare, psihoterapie
In activitatea si ambianta sportiva, deprinderea de „a face fata" la actiunea factorilor de stres cuprinde trei tipuri de strategii: emotionala, cognitiva si comportamentala. Unii autori precum Smith, Small, Ptacek si McCullagh (citati de Epuran, M., 2001) au gasit opt subscale ale acestei deprinderi - capacitate si anume: pregatire, neinfricare, atitudine pozitiva, ingeniozitate, antrenabilitate in concentrare, managementul stresului, eficienta in situatie dificila.
Stresul nu a fost doar definit ca fiind un rezultat al combinatiei dintre variabilele de mediu cu influenta asupra tanarului sportiv si al reactiei psihologice la evenimentele de mediu; el a fost adeseori etichetat prin prisma efectelor sale pozitive sau negative. Criticii sportului juvenil sugereaza ca stresul este intotdeauna daunator tanarului, in timp ce sustinatorii cadrului competitional la tineri vad stresul intr-o lumina mai favorabila. Aceste definiri, fara indoiala argumentate, sunt necorespunzatoare, deoarece cercetatorii au aratat ca stresul poate avea atat efecte pozitive, cat si negative (Selye, H., 1991).
Activitatea sportiva in sine impreuna cu psihologia a devenit o forma de gandire din ce in ce mai deschisa si mai definita, pluridisciplinara, din ce in ce mai legata de procesul psiho-anatomo-fiziologic care este definit ca „sinteza antropologica"( Epuran, M., 2001). Lucrarea de fata abordeaza, in general stresul cotidian si in special stresul in activitatea sportiva-antrenament sportiv. Astfel, s-au determinat multitudinea factorilor stresori specifici antrenamentului sportiv incercand aplicarea unui program concret de tehnici de relaxare si psihoterapie scurta pentru autoreglarea starilor psihice si gestionarea stresului. „Tehnicile de relaxare sunt utile atat pentru constientizarea tensiunii musculare in repaus cat si in activitate, in avantajul concentrarii si prestatiei". (Floru, R., 1974).
In domeniul stresului este indispensabila dezvoltarea interventiei psihologice chiar si in forma ei preventiva, facand fata in esenta logicii emotiilor si nu doar rationalitatii tehnicii. Este benefica interventia psihologica pentru orientarea gimnastilor penrtu organizarea emotionala si rationala a proceselor mentale implicate in practica sportiva (Holdevici,I., 2001).
Contributii personale privind modelarea factorilor stresanti specifici antrenamentului sportiv
Se presupune ca aplicarea antrenamentului autogen in cadrul psihoterapiei scurte si tehnicii de autoreglare a starilor psihice si sugestiei va conduce la ameliorarea agentilor stresogeni care actioneaza permanent asupra sportivilor in cadrul antrenamentului si programului zilnic.
Daca factorii stresanti specifici antrenamentului sportiv influenteaza negativ atingerea „starii de preparatie" necesara competitiei viitoare, atunci metodele de interventie psihologica vor facilita sportivilor forma optima de intrare in concurs.
Cercetarea in scopul modelarii factorilor stresanti specifici antrenamentului in ramura sportiva, gimnastica aerobica a fost organizata si planificata in perioada 15 ianuarie – 30 aprilie 2004. Lotul de experiment este reprezentat de 8 sportive membre ale lotului national de junioare iar lotul martor este reprezentat de 8 sportive, membre ale Clubului Sportiv Scolar „Cetate" Deva.
Am folosit urmatoarele instrumente de lucru: trei chestionare standardizate – Testul de frustrare Rosenzweig; Inventarul de personalitate Eysenck (E.P.I.); Chestionar de anxietate Cattell – si unul elaborat personal – Chestionar pentru evaluarea nivelului de stres la sportivi – prin intermediul carora am obtinut informatii ce ne dau posibilitatea verificarii ipotezei si sarcinilor stabilite.
Tehnici de interventie psihologica
A. Psihoterapia scurta si tehnica de autoreglare a starilor psihice
Structura antrenamentului a cuprins mai multe trepte care sunt invatate in mod progresiv de catre sportivi. Unele exercitii s-au realizat numai in cadrul sedintelor de psihoterapie, dupa antrenament, in timp ce altele se executa si de catre gimnaste la hotel.
1. Prima treapta consta in invatarea exercitiilor de greutate si caldura apartinand antrenamentului autogen al lui Schultz. Cand subiectii au fost capabili sa se relaxeze suficient de bine se poate trece la treapta urmatoare.
2. Exercitii care au drept scop antrenarea sistemelor de reprezentari apartinand „programarii neurolingvistice".
3. Modificarea prin antrenament imaginativ a modului in care subiectul (pacient sau sportiv) se raporteaza pe sine insusi la evenimente si situatii.
Am utilizat tehnica denumita „antrenare mentala a pozitiei centrale" apartinand lui Graham (Epuran, M., 2001). Subiectilor, in stare de relaxare, li se cere sa-si imagineze o schema in care evenimentele pozitive sunt plasate deasupra liniei orizontale, iar cele negative dedesubtul respectivei linii.
4. Modificarea modelelor de gandire ale subiectului si cultivarea gandirii pozitive
Aceasta include urmatoarele elemente:
a) Evidentierea problemelor personale; b) Oprirea gandurilor negative; c) Restructurarea cognitiva (Dezvoltarea modelelor de gandire pozitiva); d) Desensibilizarea.
5. Modificarea imaginii de sine
6. Sugestii pentru intarirea ego-ului si inlaturarea simptomelor nedorite
B. Exercitiu de sugestie (autosugestie) utilizat pentru asigurarea „starii de preparatie" necesara competitiei din 30 aprilie 2004 - Cupa Cetatii-Deva si in vederea pregatirii psihologice pentru Campionatul Mondial de Sport Aerobic 26-30 mai Sofia –Bulgaria.
Analiza comparativa a rezultatelor la testele aplicate grupei experiment si martor la testarea finala
1) Parametrii inregistrati la „Chestionarul de evaluare a nivelului de stres"
|
|||||||||||||||||||||||||
Mediile la „Chestionarul de evaluare a nivelului de stres" la testarea finala a celor doua loturi arata o diferenta semnificativa statistic pentru p < 0,005. Ceea ce scoate in evidenta nivelul de stres ridicat in grupa de control, care nu a beneficiat de un program de relaxare.
Astfel in lotul experimental, la testarea finala, 7 subiecti sunt la un nivel optim de stres, incadrandu-se in limitele de scorare 130-170, pe cand in lotul martor, 3 subiecti sunt submotivati, putin stresati iar 2 subiecti foarte stresati.
In concluzie, lotul experimental prezinta valori optime ale nivelului de stres motivator pentru desfasurarea optima a antrenamentului sportiv, pe cand lotul martor pastreaza scoruri ridicate ale nivelului de stres sau submotivationale.
In cazul lotului experimental subiectii dovedesc dorinta de invingere a adversarului, interes pentru cunoasterea detaliilor viitoarei competitii, dispozitii pentru concurs, mobilizare in actiune si adaptabilitate. Lotul martor fie ca actioneaza neadecvat la schimbari, fiind permanent amenintat de excitanti de intensitate redusa fie ca dovedeste o slaba mobilizare si flexibilitate in actiune.
2) Parametrii inregistrati la „Chestionarul de anxietate Cattell"
|
||||||||||||||||||||||
Rezultatele obtinute de loturi la testarea finala
|
Diferenta stabilita intre rezultatele finale ale celor loturi este semnificativa statistic pentru p<0,005.
Scorurile din tabelul de mai sus indica pentru lotul experimental cote medii spre joase cuprinse intre 8-12 (note brute) la 7 subiecti, iar scorurile lotului martor fiind cuprinse intre 7-12 doar la 4 subiecti. Cealalta jumatate se mentine la valori ridicate de 13-15.
Rezultatele si frecventa valorilor ne indica pentru grupa experimentala un comportament destins, calm, nonsalant, satisfacut de a lucra, trai.
Lotul martor se caracterizeaza ca si la testarea initiala prin incordare, tensiune, excitabilitate si sentimente de frustrare, deci aproximativ isi mentine lipsa de satisfacere a dorintelor, fapt care duce la anxietate si la lipsa increderii in sine.
3) Parametrii statistici inregistrati la „Inventarul de personalitate Eysenck"
|
||||||||||||||||||||||
4) Rezultatele inregistrate la „Testul de frustratie Rosenzweig"
Se observa in graficele comparative de mai jos diferentele: intre 34% si 41% a raspunsurilor de aparare a eu-lui (E-D) ale lotului experimental si respectiv ale celui martor. Astfel la grupa experimentala se inregistreaza o scadere ceea ce demonstreaza ca subiectii nu se mai lasa dominati de frustrare atat de mult ca cei de la grupa martor.
Modificari esentiale se inregistreaza si la tipul de reactii de persistenta nevoii (N-P) al caror nivel s-a ridicat la 40% pentru lotul experimental ceea ce indica imbunatatirea aptitudinilor de rezolvare a problemelor in situatii frustrante. La grupa martor nivelul s-a mentinut scazut la 28% ceea ce denota inca, unele blocaje in rezolvarea situatiilor frustrante.
La nivelul reactiilor de dominanta a obstacolului (O-D) s-a inregistrat o scadere avand 26% din tipul de reactii, fata de 31% la lotul experimental.
 |
 |
R2- aspectul procentual al raspunsurilor lotului experimental la testarea finala
Rd2- aspectul procentual al raspunsurilor lotului martor la testarea initiala
Procentele reprezinta ponderea raspunsurilor care se incadreaza in diferitele dimensiuni:
(E-D) apararea eu-lui, cu directiile de agresivitate (extrapunitiv, intrapunitiv, impunitiv),
(N-P) persistenta nevoii
(O-D) dominanta obstacolului frustrant
Diferenta mica dar semnificativa este data de raspunsurile extrapunitive (directia de agresivitate indreptate catre exterior) si intrapunitive (indreptate catre sine, autoculpabilizare) care s-au modificat putin dar semnificativ si au devenit impunitive (de gasire de solutii, de negare a frustratiei, de negare a obstacolului si de rezolvare de la sine a momentelor dificile).
Concluzii
Concluzia teoretica a acestei lucrari sustine ca reglarea starii psihice a sportivilor se impune pe tot parcursul activitatii de performanta – in antrenament si concurs – in vederea asigurari nivelului proceselor si starilor psihice implicate in adoptarea celor mai bune solutii, cu maximum de eficienta si economie, precum si pentru mentinerea neschimbata a principalilor parametrii ai activitatii.
Din punct de vedere practic exista mai multe concluzii:
-efectele formative multidirectionale ale antrenamentului autogen in cadrul psihoterapiei de scurta durata il recomanda ca mijloc de optimizare a pregatirii sportive in vederea inaltei -performante.
-tehnica de psihoterapie de scurta durata care implica antrenamentul autogen, relaxare si sugestie cultiva starea de vigilenta si creste receptivitatea subiectului fata de propria sfera somato-viscerala-emotionala, ca dimensiune a capacitatii autoreglatorii. Deci este deosebit de utila combinatia: psihoterapie de scurta durata, relaxare cu formule sugestive in vederea unei bune autoreglari a starilor psihice ale sportivilor.
-gimnastele au demonstrat, in urma practicii psihoterapiei de scurta durata o receptivitate crescuta fata de exigentele antrenoarei, mai multa toleranta in relatiile de echipa, mobilizare si flexibilitate in actiune, adaptabilitate la situatiile noi, evidentiate si de rezultatele superioare ale grupei experiment fata de grupa de control la concursul „Cupa Cetatii" desfasurat la Deva (29-30 aprilie 2004).
Abstract
In order to organize the emotional and rational mental process involved in aerobic gymnastics, it is absolutely necessary the development of psychological intercession.
Bibliografie
Dragu, A., Psihologia activitatii sportive. Bucuresti, Ed. Didactica si Pedagogica, 2003
Epuran, M., Holdevici, I. ,Tonita, F., Psihologia sportului de performanta, teorie si practica. Bucuresti, FEST, 2001
Floru, R., Stresul psihic. Bucuresti, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, 1974
McGrath, J.E., Social and Psyhological Factors in Stress. New York, Rainehart and Winston, 1970
Percek, A., Stresul si relaxarea. Bucuresti, Ed. Teora, 1992.
Selye, H., Intelepciunea stresulu., Ed. Coresi, 1991
