ARTICOL CONFERINTA 2004

DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITATII LA COPIII CU CERINTE EDUCATIONALE SPECIALE

Lector Univ. Dr. Mirela Dan; Facultatea de Kinetoterapie Oradea

Prof. Univ. Dr. Vasile Marcu; Universitatea din Oradea

 

Cuvinte cheie: psihomotricitate; terapie educationala complexa si integrata, arie curriculara

 

Lucrarea isi propune realizarea unui studiu asupra dezvoltarii psihomotricitatii la copiilor cu cerinte educationale speciale (C.E.S.). In cadrul studiul au fost evaluati un numar de 9 copii institutionalizati in Centrul de Plasament nr. 2 din Oradea cu diagnosticul de intarziere mintala usoara (tulburari de echilibru, coordonarea membrelor superioare si coordonare fina). In urma evaluararii au fost stabilite obiectivele si programele ce trebuies realizate. Prin programelor realizate, la evaluarile finale am obtinut un real progres in ceea ce priveste dezvoltartea motricitatii, cu rol deosebit in integrarea in comunitate a copiilor din institutii. Acestia au posibilitatea de a se debarasa de sindromul de deficienta, sindrom care duce la dependenta fata de altii fiind tributari asistentei, indiferent de natura ei.

 

In contextul actual in aria curriculara la copii cu cerinte educationale speciale se gaseste „Terapia educationala complexa si integrata" care include terapia cognitiva, terapii specifice unor dizabilitati (pentru surzi, muti, surdomuti, nevazatori), ludoterapia,si muzicoterapia, educarea psihomotricitatii si asigurarea autonomiei personale si sociale. Aceste terapii sunt independente de terapia deficientelor fizice care reprezinta o alta categorie distincta.

 

Ipoteza de lucru

Am pornit de la premisa ca un program kinetic efectuat de un kinetoteraput cu copii cu cerinte educationale speciale poate duce la dezvoltarea motricitatii si la largirea ariei de integrare in societate a acestor copii.

Metode de lucru

  • analiza teoretica si generalizarea datelor de specialitate;
  • evaluarea initiala si finala prin intermediul bateriilor de teste propuse de kinetoterapeut;
  • realizarea programelor kinetice in regim experimental.

Organizarea si desfasurarea cercetarii

Cercetare a fost efectuata pe perioada a 6 luni in perioada 1.02.2004- 1.08.2004 la Centrul de plasament nr.2 din Oradea. Studiul a cuprins un numar de 9 subiecti institutionalizati cu intarziere mintala usoara (tulburari de echilibru, coordonarea membrelor superioare si coordonare fina. Varsta subiectilor este cuprinsa intre 4 si 6 ani.

Copii au fost evaluati pe baza testarii initiale in urna carora au fost stabilite obicetivele si programele care trebuies realizate iar la sfarsitul periaode au fost reevaluati pentru compararea rezultatelor.

Programul propus pentru amelioararea tulburarilor psihomotricitatii s-a realizat integrat in sedinte de recuperare kinetoterapeutica, vizand atingerea obiectivelor propuse prin intermediul terapiei de joc.

A fost evaluate urmatoarele componente psihomotrice:

1.echilibrul

2.coordonare fina

3.coordonarea membrelor superioare;

4.gradul de colaborare

Pentru fiecare componenta au fost elaborate exercitii si diverse jocuri, evaluarea fiind facuta pe puncte pentru a putea evalua progresele realizate de fiecare copil.

Probele pentru echilibru sunt evaluate cu puncte de la 0 la 4 in functie de obiectivele propuse pentru fiecare exercitiu.

1.Stand cu piciorul preferat pe podea, subiectul trebuie sa mentina pozitia 10 secunde;

2.Stand cu piciorul preferat pe barna;

3.Mers inainte pe o linie trasata de kinetoterapeut, in ritm normal, cu mainile pe solduri;

4.Pasind peste obstacol la mersul pe barna. Obstacolul consta intr-o bagheta tinuta la mijlocul barnei.

Coodonarea fina este evaluta prin intermediul abilitatilor de insiruire a obiectelor pe o suprafata plana, insiruire a margelor pe un fir si efectuarea unor puncte cu creioanul pe hartie. Se acorda punte de la 0 la 10 in functie de numarul obiectelor insirare in unitate de timp.

1.Insiruirea corecta a 20 de agrafe pe o hartie;

2.Efectuarea de puncte in linie pe o coala pe durata a 10 minute;

3.Insiruirea de margele pe o ata in intervalul a 15 secunde.

Coordonarea membrelor superioare reprezentata de:

1.Bataia mingii pe podea cu ambele maini 5 executii corecte;

2.Prinderea cu ambele maini a mingii aruncata de partener (cinci executii corecte);

3.Prinderea cu o mana a mingii de la partener (5 executii corecte);

4.Aruncari cu mingea la tinta de la o distanta de 1,5 m. (5 executii corecte).

Gradul de colaborare. Se acorda intre 0 si 3 puncte, in functie de participarea subiectilor in timpul experimentului.

Rezultatele cercetarii

Evaluarile initiale si finale au fost monitorizate si intabelate, rezultatele fiind prezentate in contituare:

 

EVALUARE INITIALA

Subiect

Dg.

QI

Varsta 

Sex

 

E

CF

CMS

GC

1

2

3

4

1

2

3

1

2

3

4

1

S.V

IMU

67

4

M

3,5

3,5

2,5

0,5

0,5

7

8

3

4

3

3

2

C.E.

IMU

62

5

F

3

3,5

2

0,5

0,5

6

7

3,5

4

2,5

3,5

E.F.

IMU

65

4

M

3,5

3,5

2

0,5

0

8

9

4

3,5

3

3,5

2,5

V.L.

IMU

60

4

F

3

3,5

2

0,5

0,5

6

6

4,5

4

3,5

4

2,5

P.C.

IMU

64

6

M

2

2,5

1,5

0

1

9

9

3

3,5

4

2,5

3

V.E.

IMU

65

4

M

2,5

2

2

0,5

0,5

8

8

4,5

4

5

4

3

D.D.

IMU

65

5

M

3,5

3

2

0,5

0

7

8

4

3,5

4

4,5

2,5

P.A.

IMU

58

4

M

3,5

2,5

2,5

0

0,5

6

6

2,5

2

3

3,5

2

M.L.

IMU

64

5

M

3

3

2

0,5

0,5

8

9

4,5

3,5

3,5

4

3

EVALUARE FINALA

Subiect

Dg.

QI

Varsta 

Sex

 

E

CF

CMS

GC

1

2

3

4

1

2

3

1

2

3

4

1

S.V

IMU

67

4

M

4

4

3

1

1

9

10

5

5

4

5

3

C.E.

IMU

62

5

F

4

4

3

1

1

7

10

4.5

5

4

5

3

E.F.

IMU

65

4

M

3,5

4

3

1

0,5

9

10

5

4

4

4

3

V.L.

IMU

60

4

F

4

3,5

2,5

1

1

8

9

5

5

5

5

3

P.C.

IMU

64

6

M

3,5

3

3

0,5

1

10

10

4.5

5

5

4

3

V.E.

IMU

65

4

M

3,5

4

3

1

1

9

9

5

5

5

5

3

D.D.

IMU

65

5

M

4

4

2,5

1

1

8

9

5

4

5

5

3

P.A.

IMU

58

4

M

4

3

3

0,5

1

7

7

3

3

4

4,5

3

M.L.

IMU

64

5

M

3,5

4

2,5

1

1

10

10

5

4

5

4

3

Legenda

IMU = intarziere mintala usoara

CMS = coordonare membre superioare

E = echilibru

GC = grad de colaborare

CF = coordonare fina

Diagrama de comparatie a fost realizata prin adunarea punctelor obtinute la cele 3 componente (echiklibru, coordonarea fina, coordonarea membre superioare).

Subiect

Evaluare initiala

Evaluare finala

S.V.

40 p

66 p

C.E.

38 p

51 p

E.F.

43 p

51 p

V.L.

40 p

47 p

P.S

41 p

52 p

V.E.

44 p

53 p

D.D.

42,5 p

51 p

P.A.

34 p

47 p

M.L.

44,5 p

53 p

Prin punctajul de mai sus se remarca progrese la majoritatea copiilor. Mai adaugam ca activitatea desfasurata cu copii care prezinta intarziere mintala usoara necesita multa rabdare. Copiii cu cerinte speciale au nevoie de mult timp si mult exercitiu pentru formarea diferitelor deprinderi. Au nevoie de incurajare si intelegere pentru a putea fi ajutati sa depaseasca frustrarile datorate diverselor handicapuri.

Cea mai buna performanta este realizata de subiectul S.V. care a inregistrat un salt calitativ de 26 de puncte fata de numai 7 puncte la V.L. 7,5 puncte la M.L. si 8 puncte la E.F.

Toate acestea se explica prin faptul ca subiectul S.V. beneficiaza de urmatoarele:

  • prezinta o capacitate mai buna de concentrare, este comunicativ, sociabil;
  • este motivat prin dorinta lui de a merge la scoala;
  • este vizitat de mama, care sub inmdrumarea kinetoterapeutului lucreaza si acasa cu copilul;
  • intelege mai bine comenzile si are o incredere deoasebita in kinetoterapeut;
  • tolereaza activitatile in grup si a dezvoltat pe parcursul sedintelor de lucru incredere in fortele proprii.

 

Concluzii

Asigurarea accesului efectiv la terapie si educatie a copiilor din institutii este vital din cel putin doua puncte de vedere. Mai intai este vorba de valoritzarea sociala, inerenta acordarii dreptului de educatie. In al doilea rand, integrarea scolara este forma efectiva de integrare sociala, a carei reusita este fundamentala pentru inserctia sociala.

Programele de terapie prin joc, terapie ocupationala, pentru copiii cu deficienta mintala usoara din institutii avand ca obiectiv dezvoltarea psihomotricitatii, pot contribui pe langa alte componente la integrarea acestor copiii in scoala normala.

 

Abstract

This paper aims to present a study on the psycho-motor development at children with special educational needs (C.E.S.). In this study we evaluated 9 children living in Children House no. 2 of Oradea diagnosed with light mental retard (balance troubles, upper limb and fine coordination troubles). After the evaluation we established the goals and the programs that we must achieve – Trough the programs, at the final evaluation we achieved a real progress concerning the psycho-motor development, with a special role concerning the integration of institutionalized children. They have the possibility of escaping the deficiency syndrome which makes them dependent on others, being dependent on the assistance, no matter in what this consists.

Bibliografie

Albu A, Albu C.; Psihomotricitatea. Ed.Spiru Haret; Iasi, 1999

Paunescu C.; Deficienta mintala si organizarea personalitatii. Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1977

Paunescu C.; Terapia educationala integrata. Ed.Pro Humanitas, Bucuresti, 1977

Popescu Al.; Terapia ocupationala si ergoterapia. Ed.Medicala, Bucuresti, 1986

Sbenghe T.; Kinesiologie - stiinta miscarii. Ed.Medicala, Bucuresti, 2002

bannersportscsus
Numai pe SPORTSCIENCE.RO
@ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
Webdesign SUPERFIT EXPERT