Articole conf 2004

CONTRIBUTIA CIRCUITULUI LA PREGATIREA JUNIORILOR SI FOTBALISTILOR IN PERIOADA NECOMPETITIONALA

ASIST. UNIV. AURORA DUMITRESCU – F.E.F.S. CRAIOVA

Antrenor Marian DOBRE – Scoala de Fotbal "C. Donose" Craiova

Prof. Iliana IONESCU – C. N. "St. Odobleja" Craiova

Cuvinte cheie - pregatire fizica, juniori I, circuit.

Consideratii generale

Fotbalul este considerat ca fiind una din disciplinele sportive cu cea mai mare arie de raspandire, amintind faptul ca acesta este practicat in toate zonele globului pamantesc. Datorita repeziciunii cu care se dezvolta fotbalul, pe plan mondial, sistemul de instruire din fotbalul romanesc necesita permanent reconsiderari in sfera indicatorilor conceptuali ai antrenamentului sportiv, la toate esaloanele fotbalului.

Pregatirea fizica este o componenta a antrenamentului sportiv avand un rol deosebit, hotarator in procesul de pregatire, asigurand fondul energetic necesar pentru obtinerea marilor performante. In antrenamentul jocului de fotbal, pregatirea fizica are ponderi diferite in perioadele de antrenament, in functie de varsta si valoarea sportivilor, de incarcatura calendarului competitional. In general insa, aceasta este subordonata antrenamentului si jocului, avand o pondere mai mare in urmatoarele situatii :in perioada de tranzitie, cand sunt planificate eforturi nespecifice si odihna pasiva pentru jucatori; in etapa pregatitoare; in situatiile cand echipa este in forma sportiva slaba; cand anumiti jucatori sunt in perioada de refacere, dupa accidente; in competitiile fulger: turnee, calificari, cupe.

Circuitul cuprinde orice tip de exercitii care se adreseaza dezvoltarii fortei in diverse regiuni, folosirea sa prezentand numeroase avantaje dintre care amintim pe cele mai sugestive:

- se castiga timp pretios in antrenamente, deoarece se lucreaza in sedinte scurte si cu intensitate mare;

- este un bun mijloc de pregatire individuala, deoarece se poate efectua un dozaj individual exprimat prin ½ din posibilitatile maxime + rata de crestere, in functie de nevoile si posibilitatile jucatorilor;

- se dezvolta interesul jucatorilor in pregatire fizica individuala;

- trebuie inteles in combinatie cu celelalte metode, deoarece singur nu poate rezolva sarcinile complexe ale antrenamentului global.

Premisele cercetarii

1) Scaderea nivelului calitativ cantitativ al unuia dintre factorii antrenamentului (fizic, tehnic, tactic, etc.) are repercusiuni asupra fiecarui factor in parte.

2) Mediul ambiant al echipei, trasaturile atitudinale si relatiile psiho-sociale, sunt surse susceptibile de valorificare pentru cresterea conditiei fizice.

3) Circuitul dezvolta forta musculara si forta in regim de rezistenta si asigura desfasurarea activitatii in colectiv, dar cu posibilitatea dozarii individuale si a asigurarii unui ritm propriu de lucru.

4) Exercitiile se succed in cadrul statiilor respectand principiul multilateralitatii in pregatire alternand grupele musculare.

Ipotezele cercetarii

1. O pregatire fizica superioara poate contribui la obtinerea unor rezultate mai bune in competitii.

2. Daca aplicarea circuitului, de doua ori pe zi, in perioada de tranzitie, atunci cand sportivii nu au programate alte antrenamente, ar mentine tonusul muscular.

3. Considerand ca s-ar confirma ipoteza anterioara, atunci deriva o a alta conform careia, daca s-ar continua cu acest circuit si in perioada pregatitoare, atat in pregatirea fizica generala cat si in cea specifica, ar creste forta musculara.

4. In perioada de tranzitie, respectand structura anului scolar, sportivilor juniori li se acorda pauza, si in cele mai multe cazuri acestia nu lucreaza independent, ceea ce duce de cele mai multe ori la scaderea intr-o mare masura a conditiei fizice dobandite, precum si la producerea de accidente atunci cand se reiau antrenamentele. Acest lucru ne determina sa emitem o alta ipoteza conform careia aplicarea acestui circuit este posibil sa contribuie si la mentinerea conditiei fizice obtinute, precum si la asigurarea unei stari bune de sanatate in vederea prevenirii producerii accidentelor amintite.

Sarcinile cercetarii:

1) Selectionarea celor mai eficiente mijloace pentru alcatuirea statiilor din circuit, intr-un cuvant alcatuirea circuitului.

2) Insusirea de catre sportivi a exercitiilor din statii si a ordinii acestora.

3) Dezvoltarea autocontrolului si autoconducerii fiecarui jucator in timpul lucrului, creandu-se un principiu al cointeresarii in pregatirea fizica individuala.

4) Dezvoltarea fortei generale, mentinerea si imbunatatirea conditiei fizice.

Organizarea si desfasurarea experimentului

Subiectii. Experimentul s-a aplicat pe echipa de fotbal juniori I, a Scolii de Fotbal "Costica Donose" din Craiova, avand un lot de 16 jucatori, care activeaza in Divizia D, in perioada 14 iunie–31 iulie 2004, cuprinzand perioada de tranzitie (2 saptamani) si pregatitoare (3 saptamani de pregatire generala din care una la munte si 2 de pregatire specifica).

Desfasurarea cercetarii. S-au parcurs etapele :

s-a alcatuit circuitul, numarul de statii, succesiunea lor, s-a testat initial numarul maxim de repetari al fiecarui jucator si s-au masurat tot initial parametrii somatici considerati a fi necesari in interpretarea rezultatelor;

s-a stabilit dozarea pentru fiecare jucator prin formula amintita la partea teoretica a lucrarii, rata de crestere stabilindu-se in functie de particularitatile fiecaruia;

s-au efectuat doua antrenamente pentru invatarea exercitiilor si a ordinii lor in statii, circuitul efectuandu-se de doua ori la fiecare antrenament cu o pauza de trei minute, urmarindu-se totodata si calitatea executiei fiecarui exercitiu;

s-a aplicat circuitul timp de sapte saptamani dintre care doua saptamani in perioada de tranzitie de doua ori pe zi (ora 9 si 18), perioada in care n-au fost planificate alte antrenamente, trei saptamani in perioada de pregatire generala (dintre care una de cantonament centralizat la munte), o data pe zi pe langa celelalte metode din antrenament si doua saptamani, in perioada de pregatire specifica tot odata pe zi;

inregistrarea finala a parametrilor somatici si a numarului maxim de repetari al fiecarui jucator la exercitiile din cadrul "statiilor" din circuit;

compararea si interpretarea rezultatelor celor doua testari, initiala si finala, in decursul perioadei de aplicare a circuitului, precum si a parametrilor somatici ;

formularea concluziilor si a propunerilor.

Statii

SISTEMELE DE ACTIONARE

1

P.I.-culcat inainte cu palmele sprijinite pe sol la nivelul pieptului: intinderea si indoirea bratelor- (flotari).

2

P.I. – stand ghemuit: - sarituri in inaltime imitand lovirea mingii cu capul.

3

P.I. – culcat dorsal: ridicare in echer.

4

P.I. - culcat inainte cu palmele sprijinite pe sol la nivelul pieptului:- extensia trunchiului prin intinderea bratelor.

5

P.I. - culcat inainte cu palmele sprijinite pe sol la nivelul pieptului:- intinderea si indoirea bratelor (flotari) cu ridicarea alternativa a unui picior

6

P.I. – stand costal fata de banca de gimnastica:- sarituri pe ambele picioare de o parte si de alta a bancii.

7

P.I. – culcat dorsal maini la ceafa:- ridicarea picioarelor la 90 grade, mentinere 5,revenire in culcat dorsal, s.a.m.d.

8

P.I. – stand:-cadere inainte in sprijin pe palme, sarituri in ghemuit urmata de saritura cu extensie dupa care se reia.

9

P.I. – stand:- pas saltat pe loc.

Rezultate inregistrate si interpretarea acestora.

Statii

S 1

S 2

S 3

S 4

S 5

S 6

S 7

S 8

S 9

t calc

2,581

3,006

3,033

2,605

2,518

3,685

2,794

2,402

3,836

t tab

2,131

2,131

2,131

2,131

2,131

2,131

2,131

2,131

2,131

Grafic reprezentand mediile intre ce le 2 testari la toate statiile

conf2004_18_1

Comparand t calc. cu t tabel la pragul de semnificatie P=0,05, se observa ca diferentele dintre cele doua medii ale Ti siTf la toate statiile din circuit sunt semnificative:

statia 1 – progresul realizat este de 30,37 % (diferenta de 14,31);
statia 2 – progresul realizat este de 24 % (diferenta de 10);
statia 3 – progresul realizat este de 14,37 % (diferenta de 6,18);
statia 4 – progresul realizat este de 33,81 % (diferenta de 11,87);
statia 5 – progresul realizat este de 18,37 % (diferenta de 8,31);
statia 6 – progresul realizat este de 38,CAPut!' % (diferenta de 1,61);
statia 7 – progresul realizat este de 16,68 % (diferenta de 7,25);
statia 8 – progresul realizat este de 15,25 % (diferenta de 6,56);
statia 9 – progresul realizat este de 44,69 % (diferenta de 1,52).

Concluzii

1. In urma interpretarii rezultatelor se observa ca diferentele intre mediile de la testarile initiale si finale sunt reprezentative la toate statiile, de aceea se poate afirma ca aplicarea circuitului in perioadele amintite isi gaseste eficienta.

2. Astfel in perioada de tranzitie s-a mentinut tonusul muscular, datorita aplicarii circuitului iar in perioada pregatitoare s-a imbunatatit forta generala. Au crescut si perimetrele la brat, coapsa si gamba, nesemnificativ insa, tinand cont de perioada scurta in care s-a aplicat circuitul.

3. Daca in urma aplicarii circuitului o perioada de timp stabilita se imbunatateste numarul maxim de repetari atunci se v-a mari dozarea jucatorilor.

4. Experimentul longitudinal aplicat, ar trebui repetat si pe alte grupe de sportivi, asa cum s-a dovedit in urma cercetarilor riguroase, pentru a se intari cele demonstrate de noi.

5. Prin acest experiment s-a dovedit ca aplicare circuitului in perioadele amintite contribuie la dezvoltarea fortei generale, dar, masa activa, desi n-a constituit obiectul nostru de studiu, nu s-a imbunatatit semnificativ (progres 0,86 - diferenta 0,53), ceea ce inseamna fie nu prin circuit se imbunatateste, ori timpul cat a fost aplicat n-a fost suficient, ori exercitiile din statii nu corespund cresterii acestei mase active. Acest fapt ar trebui sa ridice semne de intrebare si celorlalti specialisti din domeniu, tinand cont ca aceasta este deficitara si la alte echipe chiar si de varste diferite, si sa incerce sa gaseasca motivul acestor deficite precum si solutii optime de imbunatatire a masei active.

6. Aplicarea circuitului propus si-a atins scopul, mentinand tonusul muscular in perioada de tranzitie si asigurand astfel o baza de plecare pentru perioada pregatitoare, deoarece aplicarea mijloacelor propuse a contribuit si la mentinerea conditiei fizice atinse precum si o stare de sanatate buna.

Abstract

In this research we have begin from the hypothesis that force weight maintain itself in the transition period if a circuit proposed by us applied twice a day (9 and 18), when other trainings are not programmed and at the same time force weight get better in the preparation period by applying the same circuit programmed in the respective training. The experiment was longitudinal and was applied to a football team, junior I from "C. Donose" in Craiova and afterwards it was proven with arguments that the appliance of this circuit is efficient.

Rezumat

In aceasta cercetare s-a pornit de la ipoteza conform careia forta s-ar mentine in perioada de tranzitie daca s-ar aplica de doua ori pe zi (orele 9 si 18) un circuit propus de noi, atunci cand nu sunt programate alte antrenamente si totodata forta s-ar imbunatati in perioada pregatitoare, prin aplicarea aceluiasi circuit, o data pe zi, pe langa celelalte mijloace programate in antrenamentul respectiv. Experimentul a fost de tip longitudinal si s-a aplicat pe o echipa de fotbal juniori I, de la Scoala de Fotbal "Costica Donose" din Craiova ce activeaza in Divizia D, iar ulterior s-a dovedit cu argumente ca este eficienta aplicarea acestuia.

Bibliografie selectiva

1. Avram, S., Exercitii pentru pregatirea fizica si tactica. Editura Sport -Turism, 1980

2. Cataneanu S., Cojocaru N., Cernaianu S., Educatie fizica si antrenament sportiv, Ed. SITECH, Craiova, 2001

3. Dragnea A, Antrenamentul sportiv, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

4. Niculescu M., Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport Ed. A.N.E.F.S., Bucuresti, 2002

Stanculescu V., Pregatirea fizica a fotbalistilor Editura U. C. F. S., Bucuresti, 1967