STRATEGIA DE AMELIORARE A EFICACITATII CONDUCERII ACTIUNILOR SPORTIVE INTR-O UNITATE SCOLARA

Alin Larion, Cecilia Gevat FEFS Constanta

Cuvinte cheie: conducere, eficienta, sport.

Key words: efficacity, manage, sport.

Introducere

Eficacitatea este calitatea de a produce efectul pozitiv, asteptat in urma aplicarii unor masuri pentru imbunatatirea activitatii didactice.

Eficacitatea sau eficienta conducerii este dependenta atat de structura si coeziunea grupului, cat si de calitatile profesorului de educatie fizica, la care se adauga in mod deosebit, toate conditiile materiale si de organizare ale activitatii sportive. Eficienta conducerii activitatii sportive poate fi augmentata prin realizarea standardelor de formare sau standardele instructionale corelate cu obiectivele specifice formulate pe diferite nivele de actiune.

Eficacitatea scolara in domeniul activitatii sportive se raporteaza la nivelul institutional si presupune masura in care, prin competitiile desfasurate, s-au indeplinit si chiar depasit obiectivele de performanta propuse.

Cadrul problematic

In cadrul acestor deziderate, am studiat cadrul in care elevii din Grupul Scolar Auto din Constanta isi desfasoara activitatea sportiva, incercand sa aducem in prim plan modalitati de crestere a eficientei actului de conducere privind finalizarea optima a tuturor actiunilor sportive scolare.

Pentru a directiona intr-un anumit fel activitatea respectiva, am elaborat o schema grafica in cadrul careia am introdus factorii si trasaturile caracteristice de o deosebita importanta in dezvoltarea/ameliorarea eficacitatii actului de conducere a activitatii sportive scolare in cadrul Grupului Scolar Industrial Auto Constanta.

Factori Trasaturi caracteristice 1. Conducerea in plan profesional fermitate si focalizare pe finalitati (competitii sportive); abordare participativa; conducator profesionist (profesor si lider de grup). 2. Impartasirea viziunii si a scopurilor conducerii eficiente a activitatii sportive unitatea finalitatilor propuse; consistenta si constanta a practicilor; relatii colegiale si de colaborare. 3. Mediul de invatare atmosfera guvernata de ordine; un mediu atractiv pentru desfasurarea activitatilor sportive. 4. Concentrarea activitatii de fond pe predare/invatare motrica si dezvoltare a calitatilor motrice timp maximal folosit pentru invatare; accente academice; focalizare pe achizitii. 5. Predare cu obiective clare eficienta in organizare; claritatea obiectivelor; lectii clar structurate; practica adaptativa. 6. Asteptari inalte asteptari inalte la nivelul echipelor reprezentative in toate ramurile de sport practicate in scoala; mediu de emulatie, de stimulare si de provocare. 7. Intariri pozitive disciplina clara si ferma; feed-back relevant si bine utilizat. 8. Progres in monitorizare monitorizarea progreselor elevilor; evaluarea performantelor sportive scolare. 9. Responsabilitatile si drepturile elevilor ridicarea stimei de sine a elevilor si a fair – play-ului; claritatea responsabilitatilor; controlul activitatii. 10. Parteneriatul scoala – familie implicarea parintilor in organizarea competitiilor cat si in sponsorizarea pregatirii si participarii in competitii a echipelor reprezentative. 11. Organizatie cu efecte formative perfectionarea permanenta a cadrului didactic implicat in activitatea sportiva a scolii

Aplicand acesti factori de crestere a eficientei conducerii activitatii sportive, am adaptat situatia existenta in cadrul Grupului Scolar Industrial Auto Constanta prin observare si aplicarea in fapt a fiecarui factor cheie care conduce la realizarea obiectivelor propuse privind obtinerea de rezultate bune in competitiile scolare. In anul scolar 2003-2004, echipele reprezentative din Grupul Scolar Auto au participat la toate competitiile incluse in calendarul scolar si au fost finaliste la trei ramuri sportive: fotbal baieti, handbal baieti si crosul judetean, editia de primavara. De asemenea s-a dublat numarul de elevi care a dorit sa faca parte din echipele reprezentative ale scolii.

Astfel, putem concluziona ca cele mai importante momente pe care le-am observat in experimentul pe care l-am intreprins, au fost cele legate de fermitatea si focalizarea pe conditiile de mediu in care erau pregatite echipele reprezentative ale scolii, dar si pe o noua strategie de conducere a acestor echipe in baza unui stil participativ, in cadrul caruia actul de conducere nu este unidirectional ci include capacitatea perceptuala a profesorului privind perceperea membrilor echipei cat si a situatiei in care se afla, precum si capacitatea de actiune, de a lua cele mai adecvate masuri pentru atingerea performantelor dorite. Cresterea gradului de autoritate a profesorului privind actul conducerii activitatii sportive se obtine tocmai prin cunoasterea cat mai in profunzime a nevoilor de miscare ale elevilor cat si a dorintei lor de a participa in competitii chiar daca pregatirea lor nu este inca la standardele impuse de nivelul competitiei.

 Consideram ca sunt necesare si viziuni clare, dar si obiective cu finalitati impartasite de catre toti membri colectivului de cadre didactice de specialitate din unitatea scolara, o concentrare a activitatii de fond pe predare/invatare, in cadrul caruia se vor urmari cu precadere:

• timpul afectat unei zile scolare a lectiilor de predare / invatare / evaluare in raport cu alte activitati;
• procentul de timp din lectie afectat invatarii motrice si dezvoltarii aptitudinilor psihomotrice cat si interactiunii formative profesor - elev;
• procentul de timp afectat de catre profesori discutiilor cu caracter metodic sau cu subiecte legate de managementul conducerii echipelor reprezentative cat si implicarea conducerii scolii prin interesul pe care il manifesta atunci cand scoala participa intr-o competitie sportiva indiferent de ce nivel;
• preocuparea profesorilor pentru realizarea obiectivelor cognitive in mai mare masura decat pentru cele ce privesc relatia profesor–elev;
• punctualitatea la ore;
• stoparea influentelor perturbatoare venite din afara clasei.

In conceptia lui M.Epuran si col, 2001, eficienta profesorului de educatie fizica si sport consta in sistemul calitatilor sale privind „orientarea lui filozofica si axiologica ferma", cunoaste orientarea generala in domeniul sportului si lupta pentru realizarea ei. In cariera sa profesorul trebuie sa se preocupe de "formarea modelelor comportamentale specifice grupului si de organizarea sociala (colectiva) a controlului acestor modele, in vederea realizarii unei treceri cat mai rapide de la heteronomia la autonomia echipei" sportive scolare.

Concluzii

Un program coerent si concis al actului de conducere a activitatii sportive intr-o unitate scolara, trebuie, cu pregnanta, sa faca referire si la monitorizarea performantelor sportive ale elevilor. Totodata, scoala, e necesar a se prezenta ca o institutie cu efecte formative indiferent de competitie. In calitate de factor al eficacitatii conducerii activitatii sportive scolare, este necesar a se urmari perfectionarea continua a personalului sau si, in acest context, cu cat se foloseste mai bine de propriile resurse, cu atat ameliorarea eficacitatii organizationale pe care, de fapt, o urmarim, va fi mai pregnanta si mai usor de implementat.

Abstract

In this research, we try to focus the strategy for the augmentation of the efficacity in manage to the sport action in „Auto" Industrial School Group.

Bibliografie selectiva:

EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, F., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Edit. FEST, 2001

Evaluarea in managementul sportului. In: b.i. nr. 516-518, editat de C.C.P.S., Bucuresti, 1998

GHERGUT, A., Management educational si in educatia fizica. Supliment la Analele F.E.F.S., Iasi, 1993

LARION, A., Managementul sportiv intre noutate si revolutie. Simpozionul International „Educatie fizica, sport, management si kinetoterapie", Pitesti, 23 noiembrie 2002