STRUCTURA FACTORILOR DE SUSTINERE A ACTIVITATILOR DE MISCARE, A ADULTILOR DIN GRECIA SI CIPRU

Gougou-Gramatopol Bogdan, Sectia Stiinta Educatiei Fizice si Sportului a Universitati Kapodistria din Atena

Key words: Sport for all, adults, motivation, permanent education.

Cuvinte cheie: sportul pentru toti, motivatie, educatie permanenta

Rezumat

Prezenta lucrare face parte dintr-un studiu mai larg de depistare a factorilor , care influenteaza buna functionare a salilor de gimnastica de intretinere din Grecia si Cipru. Esantionul cuprinde 317 de adulti intre 40 si 50 de ani, care au diferite profesii, fac sport in sali din orasele din Grecia si Cipru.

Au fost colectate prin intermediul chestionarului care cuprinde 15 intrebari de identificare a factorilor motivationali de practicare a exercitiilor fizice, a factorilor functionali ai salilor unde se antreneaza si de stabilire a nivelului de cunostinte in domeniul sportului pentru toti. Rezultatele scot in evidenta motivele de ordin fiziologic, psihologic precum si social pentru care adultii practica exercitiile fizice, activitate care devine pentru majoritatea chestionatilor o forma a educatiei permanente. Calitatea profesorului antrenor si distanta de la domiciliu ii determina pe cei mai multi dintre ei sa-si aleaga sala de gimnastica care trebuie sa fie bine utilata.

Cunostintele despre efectele cumulative ale activitatilor de miscare sint reduse si independente de durata participarii la activitati sportive, profesie si sex. Factori motivationali cei mai importanti pentru practicarea diferitelor forme de miscare sint intrinseci (nevoie de relaxare ,intretinerea sanatatii, silueta multumitoare,ect.). Consideram de importanta deosebita extinderea lucrarii catre o cercetare de amanunt in ceea ce priveste efectul activitatilor de miscare la intretinerea sanatatii precum si la cresterea capacitatii productive ca urmare a imbunatatirii conditiei fizice.

Introducere

Interesul manifestat de societate pentru intarirea membrilor sai s-a manifestat din cele mai vechi timpuri prin crearea sistemelor nationale de educatie fizica. Dezvoltarea fara precedent a texologiei si a stiintei la inceputul secolului trecut, impreuna cu toate binefacerile oferite societatii moderne a indepartat oamenii de activitatea fizica, viata devenind mai sedentara cu urmari nefaste in sanatatea corporala si psihica (Pfeiffer, 1998). Viata sedentara si lipsa de miscare, surmenajul si alimentatia exagerata au ca rezultat starea de stress incadrat in "triunghiul mortii" (Gugu,B.,1995). Bolile

Cardiace, diabetul si osteoporoza(Pfeiffer,1998), sint rezultatul lipsei de miscare. Rezultatul pozitiv ale practicarii exercitiilor fizice, sint evidentiate inca de la inceputul secolului trecut. Micsorarea distressului si ca urmare a efectelor negative a acestuia precum si importanta binefacatoare endorfinelor care produc eustressul antidotul starii de stress ca urmare a practicarii exercitiilor fizice(Selye H., 1991), au convins si condus adultii de toate varstele(Lehner si Vries, 1995) in salile de gimnastica. Efectele practicarii exercitiilor fizice, in special cresterea nivelului conditiei fizice se rasfrange pozitiv prin imbunatatirea capacitatii productive fapt care a determinat nenumarate intreprinderi sa adopte programe de activitati fizice in scopul cresterii productiei(Pronk, Boyle O'Conor, 1998). Participarea la activitati fizice este in raport direct cu nivelul de pregatire intelectuala si cu tipul de activitate, cadrele de conducere, cei angajati in munci cu efort intelectual practica activitatile fizice constant si in procente mult mai mari decat persoanele angajate in profesii cu activitate manuala(Cardinal et all.,1998). In intreprinderile in care sint organizate activitati fizice s-a observat un climat foarte pozitiv intre conducere si muncitori precum si micsorarea grevelor, reducerea schimbari locului de munca la alta intreprindere si deasemenea tot ca rezultat direct al imbunatatirii conditiei fizice s-a micsorat numarul de accidente in productie(Leslight, 1997). In 1998 in S.U.A. patruzeci de milioane de barbati si femei au facut sistematic joging cu rezultate foarte incurajatoare : scaderea in greutate(-128 milioane Kg.) fumatul s-a micsorat cu 25% de persoana, afectiunile cardiace s-au micsorat cu 8,7% si mortalitatea datorita infarctului miocardiac a coborat cu 7%(Selye H.,1998).

Motivatia participarii la activitati fizice se schimba in functie de varsta, la tinerii intre 18-24 ani se remarca 3 factori motivationali: scaderea in greutate, mai mult timp liber si mentinerea sanatatii(Heartbeat W., 1987), la persoanele de peste 40 de ani principalul factor motivational este pastrarea si imbunatatirea sanatatii corporale(Berryman, Miller, 1988). Cunoasterea scopului si a efectelor activitatilor fizice, trebuie realizata in perioada adolescentei cand interesul pentru studiu si orientare profesionala indeparteaza tinerii de la competitiile sportive, pedagogilor revenindu-le sarcina de sporire a interesului de practicare a exercitiilor fizice pentru mentinerea sanatatii si cresterea calitatilor fizice in scopul imbunatatirii capacitatii productive si a unei pozitive incadrari sociale(Pietila A.M., Mentien M.,Myhuman A.,1995). Cresterea interesului adultilor pentru activitatile fizice, in conjunctura reducerii locurilor de munca a profesorilor de educatie fizica la scoli, in acelasi timp cu inmultirea salilor de gimnastica, poate constitui o solutie de incadrare sociala si profesionala a carui succes depinde de modul de functionare a acestor sali, de nivelul profesional al specialistilor angrenati in aceasta activitate, factori care pot mentine si chiar accentua interesul adultilor pentru activitatile fizice. Studierea factorilor motivationali de practicare a exercitiilor fizice si a factorilor care influenteaza buna functionare a salilor de gimnastica, precum si a nivelului de cunostinte in domeniul activitatilor de miscare, incearca prin prezenta cercetare sa gaseasca factori care influenteaza buna functionare a salilor de gimnastica.

Metodologie

Esantionul cercetarii a fost ales intamplator pe un numar de 20 de sali de gimnastica. La chestionar au raspuns voluntar 317 de subiecti de sex masculin si feminin incadrandu-se in categoria de varsta 40-50 de ani ,de profesie si nivel de pregatire fizica diferite.

Initial s-a desfasurat o cercetare prealabila pe 45 de adulti, la trei sali de gimnastica pentru a depista posibile probleme in intelegerea intrebarilor chestionarului. Aceasta cercetare a stabilit claritatea intrebarilor si lipsa greselilor metodologice.

Chestionarul cuprinde un numar de 15 intrebari impartite in trei categorii :a) motivarea participarii la practicarea exercitiilor fizice, b) depistarea factorilor care asigura buna functionalitate a salilor de gimnastica, c) nivelul de cunostinte in domeniul activitatilor sportive in raport cu pregatire profesionala si intelectuala.

Rezultate si discutii

Esantionul cercetat apartine categoriei de varsta 40-50 de ani, situatia procentuala ne prezinta o participare omogena 53,94% femei si 46,06% barbati. Participarea la activitatile de miscare in functie de profesie si nivelul de pregatire intelectuala prezentand cel mai mare interes din partea celor care au profesii care necesita efort cerebral 28,08%, deasemenea cel mai scazut indice de participare avandu-l persoanele care exercita meserii grele(miner, muncitori navali, industrie grea etc.) in procent de 2,52% si cei care fac munci manuale( strungari, mecanici auto 6,62%) confirmand afirmatia lui Cardinal B.J. et all.,1998.

Necesitatea practicarii activitatilor fizice este adoptata intr-un procent de participare ridicat 26,50% de adultii care au profesii de birou si de functiile casnice 15,14%.

Dintre mijloacele activitatilor fizice adultii din categoria cercetata prefera aparatele de gimnastica 27,13%, aerobic 25,24%, antrenamentul cu haltere20,82%, gimnastica suedeza 15,14% si stepul 11,67%.( Tabelul Nr.1.)

O sensibila majoritate 53,63% prefera gimnastica in grup fata de 46,37% care prefera antrenamentul individual.

Principalul factor motivational al participarii la activitatea de miscare il constituie la aceasta categorie de varsta, intretinerea sanatatii 33,12% este un rezultat complect de acord cu alte cercetari in domeniu (Pronk, Boyle si O'Conor, 1998, Pfeiffer, 1998). Urmeaza imbunatatirea conditiei fizice 22,71%, mentinerea armoniei corporale 14,83%, scaderea in greutate 14,20%, relaxarea 13,56% si alte motive 1,58%. Consideram ca factorii motivationali se interfereaza, fiecare subiect avand in afara factorului principal si alte argumente motivationale care de fapt consolideaza constanta participarii la activitate. ( Tabelul Nr.2.)

Un factor de armonie intre motivatia subiectilor pentru participarea la activitati de miscare si posibilitatea de a opune in aplicare este evidentiat de raspunsurile la intrebarea : ''care este motivul principal pentru care a-ti ales sala la care va antrenati''. Apropierea de casa ii determina pe 35,65% sa-si aleaga sala de antrenament, fenomen care reflecta lipsa timpului liber al adultilor din aceasta categorie . Utilajul modern ii determina pe 25,24% sa-si aleaga sala, calitatea profesorilor de educatie fizica care predau ,constituie argumentul de alegere a salii la un procent de 20,19%. Alte criterii de alegere a salii de antrenament sant: marimea salii 7,26%, pretul scazut 11,36% si la intamplare 0,32%. Acest ultim procent scazut ne permite sa afirmam cu certitudine ca adultii categoriei cercetati participa constient, critic si cu discernamant la activitatile de miscare (Tabelul nr.3)

Numarul de antrenamente pe saptamana, concentreaza 41,32% la raspunsul 3 antrenamente cea ce corespunde si cu recomandarile cercetatorilor in domeniu(Matveev si Novikov, 1980, Dimitrov D. 1989). Un numar mai mare de antrenamente (4) fac 24,29% si (5) 10,73% procente care reprezinta subiecti care poseda buna si foarte buna conditie fizica, categorie in care se incadreaza si 3,15% din cei chestionati care fac 6 antrenamente saptamanale. Un antrenament pe saptamana: 2,52% sau antrenamente intamplatoare 0,95% reprezinta procente nesemnificative de subiecti cu un timp liber foarte limitat. (Tabelul nr.4)

Cunoasterea precisa a nivelului conditiei fizice releva in primul rand o corecta intampinare a subiectilor din partea personalului de specialitate al salilor de gimnastica de intretinere si in al doilea rand participarea constienta la activitate a subiectilor. Conform raspunsurilor 25,87% fac parte din categoria bine antrenati, 30,6% au un nivel mijlociu de pregatire fizica, 4,10%, conditie fizica foarte buna, 26,50% sunt putin antrenati si 10,73% neantrenati. Un procent de 1,89% pe care il consideram de asemenea nesemnificativ sint cei care nu cunosc sau nu au trecut teste de pregatire fizica.

Intrebarile de depistare a cunostintelor de specialitate despre activitatea de miscare, ne-au scos in evidenta un nivel limitat de cunostinte teoretice, fenomen care se poate explica si prin numarul redus si foarte concret al intrebarilor.

Cercetarea poate fi extinsa in aceasta directie pentru a putea pune la indemana specialistilor tematica necesara, imbogatirii cunostintelor teoretice a adultilor, mijloc foarte valoros in vederea constientizarii activitatii in cadrul educatiei permanente. Consideram de importanta deosebita cercetarea in continuare a efectelor cumulative ale activitatilor de miscare in scopul depistarii precise a indicilor de modificare a capacitatii productive ca urmare a imbunatatirii conditiei fizice.

Abstract

This study is a part of a larger study for identification of the factors that influence a good functioning of the maintenance gyms from Greece and Cyprus. The subjects are 317 adults with ages range between 40 and 50, with various jobs, which practice sports in the gyms from Greece and Cyprus.

The results of the questionary, which has 15 questions for identification of the motivational factors of practice the physical exercises, outline the physiological, psychological and social reasons that determine the adults to practice sports.

We consider very important to extend this study to an analytical research about the effect of practicing sports in maintaining health and in increasing the productive capacity as a result of emphasizing the physical condition.

Bibliografie selectiva

Berryman-Miller, S., Dance-movement:effects on elderly self-concept, Journal of Recreation and Dance. 59,42-46, 1988

Gugu, w., Ι ghimnasi ton ergazomenon. Teletrion, 1995

Demeter, A., Bucuria musculara. S.P.T. 1991

Dimitrov, D., Mersul si alergarea S.P.T. 1989

Matveev, L.P.-Novicov,A.D., Teoria si metodica Educatiei Fizice. E.S.T.Buc.1980

Pfeiffer,G., Work promotion vs.Health promotion:Aligning your service with the need of the organization and its people. AWHP S Worksite Health, 1(1),14-20,1998

Pietila, A. M.,Hentinen,m.,Myhrman,A., The health behavior of northen Finnish men in adolescence and adulthood. Int.J.Nurs,Stud.,nr.32(3),p.325-338, 1995

Pronk, N. P. , Boyle, R. B.,& O'Connor, P.J., The association between physical fitness and diagnosed chronic disease in healt maintenance organization members. American Journal of health Promotion, 12(5), 300-306. 1998