 |
 |
 |
 |
POSIBILITATI DE EVIDENTIERE A UNOR CARACTERISTICI BIOMOTRICE DE BAZA LA FOTBALISTII JUNIORI
Anabela HANI, Nicolae ANGELESCU
INCS, Bucuresti
Key words: football, selection, biomotric skills, objectivity
Cuvinte cheie: fotbal, selectie, caracteristici biomotrice, obiectivitate
Rezumat
Prezenta lucrare isi propune sa deschida o noua perspectiva in abordarea proceselor de selectie si pregatire a fotbalistilor juniori pe baza rezultatelor obtinute la testarile efectuate in cadrul INCS de catre sportivii loturilor nationale. Ne propunem sa prezentam cateva modalitati de evidentiere obiectiva a unor caracteristici biomotrice de baza ale sportivilor, permitand astfel specialistilor accesul la un tip de informatie imposibil de obtinut prin testele de control fizice obisnuite. Pe baza acestor informatii obiective se poate diagnostica nivelul de pregatire fizica la un moment dat, in functie de care se poate concepe un program de antrenament special punandu-se accentul pe dezvoltarea componentelor deficitare in vederea imbunatatirii performantelor.
Introducere
Contextul in care apare lucrarea de fata este unul nu tocmai fericit in ceea ce priveste rezultatele echipelor de juniori de fotbal pe plan international. In incercarea de a gasi solutii viabile, care sa duca la cresterea valorii performantelor fotbalistilor romani, Federatia Romana de Fotbal a considerat necesar sa apeleze si la mijloacele cercetarii stiintifice in domeniul sportului. Astfel, datele utilizate in sustinerea acestei lucrari sunt rezultatul colaborarii dintre INCS si FRF, care consta in testarea periodica a loturilor nationale de juniori si diagnosticarea nivelului de pregatire la un moment dat. Investigatiile efectuate sunt complexe, ele incluzand teste biomotrice, psihologice, fiziologice si biochimice. In studiul de fata vom face referire numai la aspectele biomotrice.
Scop
Autorii isi propun sa prezinte cateva modalitati de evidentiere obiectiva a unor caracterisitici biomotrice de baza la fotbalistii juniori, permitand accesul la un tip de informatie imposibil de obtinut prin testele de control obisnuite.
Beneficiul final al antrenorilor de fotbal consta in posibilitatea de a imbogati criteriile de selectie a tinerelor talente din cluburile din tara pentru loturile nationale si de a folosi informatiile oferite mai eficient in vederea reorganizarii pregatirii jucatorilor.
Subiecti si metode
Subiectii vizati sunt juniori, componenti la 5 loturi nationale de fotbal, pe grupe de varsta. Pentru toti sportivii s-a luat in considerare numai prima participare a lor la testare, indiferent de momentul in care s-a petrecut aceasta, loturile suferind modificari in componenta lor de la o etapa de testare la alta. In tabelul nr. 1 prezentam nr. total de sportivi testati din fiecare lot.
|
Descrierea probelor
Proba MGM (Miron Georgescu modificata)
Vizeaza determinarea elementelor definitorii ale calitatilor neuro-motrice, energetice si de control la nivelul triplei extensii, intr-un efort maximal de forta-viteza. Cuprinde 3 serii de cate 15 sarituri ca mingea, pe ambele picioare, pe piciorul drept si pe piciorul stang.
Sunt obiectivate atat aspecte energetice – nivelul calitatilor de forta-viteza –, cat si aspecte de control, prin parametri specifici.
Parametri energetici:
Pu – puterea medie unitara (W/kg); H zbor – inaltimea medie de zbor (m); V rep. – parametru de viteza (viteza de repetitie), ce reprezinta de fapt timpul mediu de contact cu solul necesar pentru propulsie (s).
D-S – diferenta de putere in valoare absoluta dintre piciorul drept si cel stang (W/kg); A-(D+S) – diferenta dintre valoarea puterii medii unitare pe ambele picioare si suma valorilor pe dreptul si pe stangul, ofera informatii despre echilibrul dintre componenta de forta si cea de viteza; valorile cuprinse intre -1 si 0 semnifica un dezechilibru in sensul lipsei de forta, iar cele mai mici decat -1, un dezechilibru in sensul lipsei de viteza.
Parametri de control:
C v.e. – coeficient de varibilitate energetica (%); valorile foarte mici reprezinta un grad avansat de automatizare; in cazul unor sporturi, cum este si fotbalul, la care consideram ca nerecomandabila o automatizare crescuta, valorile optime se pot aprecia in intervalul 2,5-3,5.
C v.s. – coeficient de variabilitate de structura (%).
Cu ajutorul acestor parametri se apreciaza atat capacitatea de a controla resursele energetice in faza activa a miscarii si respectiv nivelul de anticipare, precum si pregatirea structurala a muschilor in faze premergatoare contactului (cu solul, cu mingea, cu adversarul, cu diferite obiecte).
Proba de echilibru
Cuprinde 4 secvente, cu durata de 20 secunde fiecare, ce difera prin conditiile lor de desfasurare (cu reper spatial, cu ochi inchisi, cu feedback vizual, cu sarcina de lucru).
Se evidentiaza nivelul capacitatii de control al posturii bipodale, cerinta fiind de a mentine o variatie cat mai mica a proiectiei centrului de greutate pe platforma de echilibru. Aceasta variatie poate fi vizualizata pe ecranul monitorului calculatorului printr-un spot indicator care se deplaseaza in pozitiile succesive corespunzatoare variatiei proiectiei centrului de greutate pe suprafata platformei. Nivelul de stabilitate este apreciat prin valoarile medii ale razei vectoare, calculata pentru fiecare dintre secvente. Exercitiul este numit codificat COR 4.
Proba de control neuromuscular
Prin aceasta proba se evalueaza capacitatea de a rezolva sarcini motrice cu cerinta unui control fin al fortei exercitate, in conditii care nu ridica probleme din punct de vedere energetic. Miscarea executata este de tractiune a bratelor prin fata, de sus in jos. Proba cuprinde doua exercitii care difera prin conditiile de viteza de executie, restul parametrilor, amplitudinea si nivelul de forta, ramanand neschimbati. Subiectul isi urmareste modul in care realizeaza sarcina, vizualizand pe ecranul monitorului efectele actiunii, pe tot parcursul miscarii. Pe baza fluxului de informatie vizuala primit, subiectul are posibilitatea sa controleze si sa regleze in permanenta miscarea pentru a realiza cat mai fidel modelul dat. Cerintele sunt:
- sa se realizeze cat mai repede nivelul de forta dat;
- sa fie mentinuta „in platou" aceasta forta pe intreaga traiectorie de miscare;
- amplitudinea miscarii sa corespunda distantei programate;
- sa se anuleze manifestarea fortei exact la finalul amplitudinii de miscare.
Aprecierea nivelului de rezolvare a sarcinii se face prin note de la 1 la 10. Proba este numita codificat CNM – executii in conditii de viteza mica si mare.
Rezultate
Rezultatele sunt prezentate in tabelele urmatoare cu valorile medii ale parametrilor obtinuti pentru fiecare proba in parte de cele 5 loturi.
Tabelul nr. 2. Rezultatele probei MGM pentru ambele picioare
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tabelul nr. 3. Rezultatele probei MGM executata pe fiecare picior
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tabelul nr. 4. Rezultatele probelor de echilibru si control neuromuscular
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Discutii
Graficul nr. 1. Puterea unitara pe ambele picioare. Comparatie intre loturi
 |
I. Din analiza rezultatelor obtinute la MGM observam urmatoarele:
1. Privitor la puterea medie unitara (Pu):
– dupa cum ne asteptam, apare o tendinta crescatoare, aproape proportionala cu varsta (vezi graficul nr. 1).
– aceasta tendinta nu este confirmata la lotul 1986 care are o valoare a puterii unitare usor mai crescuta decat la sportivii lotului 1985.
– comparativ cu alti sportivi de varsta junioratului din grupele de juniori olimpici, sportivii testati stau mai bine fata de majoritatea celorlalte sporturi, cu exceptia atletismului, scrimei si gimnasticii artistice.
– nu putem inca face vreo referire fata de fotbalistii seniori, deoarece nu avem informatii despre acestia.
2. Privitor la viteza de repetitie (Vr):
– mediile timpilor de executie sunt foarte asemanatoare la loturile 1985, 1987 si 1988, exceptie facand din nou grupa 1986 cu timpii cei mai mici.
3. Privitor la comparatia evolutiilor separate pe piciorul stang si drept:
– in general, nu este evidenta o diferenta de putere intre piciorul drept si cel stang, cu exceptiea aceluiasi lot, 1986, la care valorile de putere pe piciorul stang sunt superioare celui drept.
II. Din analiza rezultatelor obtinute la COR 4, din punct de vedere al stabilitatii, observam un control al echilibrului mai slab in cazul probei efectuate cu ochii inchisi fata de cea cu informatie vizuala, fapt costatat de regula la majoritatea sportivilor testati, indiferent de ramura sportiva, exceptiile fiind foarte rare. Cele mai bune valori apar firesc in proba cu furnizarea informatiei vizuale in timp real (spotul luminos pe ecran). Se observa ca lotul 1985 manifesta un control mai slab al echilibrului fata de celelalte loturi testate.
III. Din punct de vedere al calitatii controlului neuromuscular, cele 5 loturi de juniori obtin calificative bune, iar foarte important de semnalat este faptul ca diminuarea nivelului calitatii controlului este nesemnificativa cand cerintele celei de-a doua probe impun executii la viteza mai mare (vezi tabelul nr. 4).
Concluzii
1. Desi in componenta celor 5 loturi sunt sportivi de varste diferite (intr-o perioada in care diferentele de dezvoltare fizica sunt evidente), parametri cu valorile medii crescatoare proportional cu varsta sunt cei de la proba MGM, unde aspectele energetice corespunzatoare gradului de dezvoltare fizica sunt preponderente. 2. Rezultatele lotului 1986, neconforme cu tendinta generala, caracterizeaza in ansamblu o stare de pregatire fizica superioara celorlalte loturi, fapt pe care il consideram firesc doar in cazul sportivilor de varsta mai mica. Acest lucru se manifesta si printr-un comportament calitativ superior in joc, lucru confirmat de antrenorii lotului si de conducatorul departamentului de juniori din cadrul FRF.
3. Masuratori ulterioare vor putea stabili referinte care sa ne permita evaluari cu un grad mai mare de certitudine, datele obtinute in prezent neputand fi considerate decat orientative. Totusi, pe baza acestor informatii obiective, se poate diagnostica nivelul de pregatire fizica la un moment dat, in functie de care se poate concepe un program de antrenament special, punandu-se accentul pe dezvoltarea componentelor deficitare in vederea imbunatatirii performantelor, venind astfel in ajutorul antrenorilor in procesul de selectie si pregatire a sportivilor.
Bibliografie
Bompa, O., Performanta in jocurile sportive – teoria si metodologia antrenamentului. Bucuresti, Editura Ex. Ponto SNA, 2003
HILLERIN, P., STUPINEANU, I., POPA, E., SCHOR, V., STIHI, G., MIHOCI, G. – Utilizarea unei metode de evaluare a echilibrului in testarea sportivilor juniori din centrele olimpice. Bucuresti, Revista Stiinta Sportului nr.5/1997
HILLERIN, P., Modificari in strategia dezvoltarii sportului sub presiunea evolutiei tehnologiilor de prelucrare a informatiilor. Bucuresti, Simpozionul International: „Evaluare in Sport", 1993
IONESCU, I., V., Football. Timisoara, Editura Helicon, 1995
STIHI, G., STUPINEANU, I., POPA, E., SCHOR, V., ENESCU, M., Analiza critica a bateriei de teste generale CCPS-COR Bucuresti, Conferinta Nationala de Stiinta Sportului: „Managementul viitorului in activitatile de educatie fizica si sport", 1999
