 |
 |
 |
 |
STUDIUL PRIVIND POTENTIALUL BIOMOTRIC AL ELEVILOR LA INCEPUTUL CLASEI A V-A
Prof. de educatie fizica gr. I - Marcel IONESCU
Scoala nr. 191, Bucuresti
Cuvinte cheie: potential biomotric, dezvoltare, elevi, specialist, predare, educatie fizica
Key words: Mechanical potential, development, students, specialist, teaching, physical education.
Introducere
Intentiile noastre privind initierea studiului de fata, au fost generate doar de curiozitatea de a afla motivul pentru care elevii vin in clasa a V-a cu nivelul calitatilor motrice de baza (viteza, indemanare, rezistenta, forta), respectiv derivate (detenta si mobilitate) – nesatisfacator, chiar ingrijorator.
Curiozitatea ne-a determinat sa ne intrebam de ce procesul didactic al educatiei fizice, la cl. I–IV, actioneaza cu fisuri si nu cu toata puterea lui modelatoare, pentru mentinerea unui raport constant, favorabil, intre valorile antropometrice si cele motrice? Nu ar fi mai eficient ca orele de educatie fizica la cl I–IV sa fie predate de specialisti, acestia fiind profesorii de educatie fizica?
Pentru a da un raspuns concret, ne-am bazat pe ecoul unui motto: "Masoara si apoi judeca", fara de care orice apreciere facuta in afara acestui cadru este declarativa, subiectiva, fara efect pentru activitatea respectiva. Constienti de adevarul elementar al acestei gandiri, am trecut la fapte, planificand modul de desfasurare al studiului.
A. Scopul studiului este de a evalua, prin comparatie, potentialul biomotric al elevilor la inceputul clasei a V-a, printr-o grupa numita martor si alta experiment, sub aspectul dezvoltarii somatice, motrice, respectiv a relatiei dintre aceste doua componente.
B. Sub aspectul dezvoltarii somatice, au fost vizate urmatoarele elemente esentiale ale unei masuratori: 1. inaltimea, 2. greutatea, 3a. perimetrul toracic in inspiratie, 3b. perimetrul toracic in expiratie, 3c. elasticitatea toracica.
C. Sub aspectul dezvoltarii motrice, au fost vizate 3 probe cuprinse in Sistemul National Scolar de Evaluare, si anume:
1) alergarea de viteza 50 m cu start de sus;
2) saritura in lungime de pe loc;
3) alergare de rezistenta 800 m baieti/ 600 m fete.
Studiul s-a bazat pe: criterii de varsta; sex (media pe grupe, separat pe sex), cu comporarea rezultatelor obtinute la cele doua editii.
D. Sarcinile stabilite pentru realizarea prezentei lucrari au constat in: stabilirea si introducerea factorului experimental; stabilirea duratei de lucru si a subiectilor supusi cercetarii (grupa martor si grupa experiment); inregistrarea performantelor obtinute la probele de control stabilite initial, la cele doua grupe, in cele doua editii; analiza, prelucrarea, interpretarea si evidentierea concluziilor.
E. Ipoteza prezentului studiu a pornit de la intrebarea daca nu ar fi mai benefic pentru elevi, ca lectia de educatie fizica la cl. I-IV sa fie predata de specialist, acesta fiind profesorul de educatie fizica?
F. Subiectii luati in studiu sunt la inceputul clasei a V-a, in numar de 47 (21 baieti, 26 fete) grupa martor si, respectiv 24 (10 baieti, 14 fete) grupa experiment; subiectii au fost pregatiti in cl. I-IV de invatator (grupa martor) si, respectiv, de profesor de educatie fizica (grupa experiment), din cadrul scolii cu cl. I-VIII nr. 191 Bucuresti.
G. Metodele de cercetare folosite in acest studiu se refera la: documentare bibliografica; cercetare de tip constatativ; elaborarea unor baterii de teste; validarea acestora cu ajurorul unei metode statistico-matematice; reprezentare grafica.
H. Durata studiului cuprinde o perioada de 5 ani in care s-au facut masuratori in fiecare editie.
Prima editie – la inceputul anului scolar 1998-1999;
A doua editie – la inceputul anului scolar 2003-2004.
I. Rezultatele studiului presupune inregistrarea parametrilor si compararea valorilor lor, somatice si motrice, in cele doua editii, cu ajutorul aceleiasi baterii de teste, pe baza urmatoarei formule de calcul:
x = 100(M-Li) / (Ls-Li)
unde: x = punctajul, in functie de care se determina calificativul; Ls – limita superioara (cea mai inalta performanta); Li – limita inferioara (cea mai scazuta performanta); 100 reprezinta punctajul maxim acordat, ponderat cu diferenta intre cea mai inalta si cea mai scazuta performanta, respectiv Ls-Li; M = media clasei.
Pentru usurarea evaluarii datelor rezultate din formula de mai sus, vom acorda calificative diferentiate astfel:
|
Dezvoltarea somatica
Deoarece spatiul alocat lucrarii este limitat, s-a renuntat la prezentarea valorilor unor parametri somatici mai putin relevanti (adica la listarea unor date factuale in format tabel si reprezentate grafic). Precizam, insa, ca ele apar comentate in lucrare (vezi pct. I., respectiv pct. J.) si ca aceste comentarii se bazeaza strict pe o fisa de lucru in care au fost notate toate valorile din bateria de teste.
Evidentierea dezvoltarii somatice se face pe baza cunoasterii valorilor urmatorilor parametrii:
B3 Perimetrul toracic in inspiratie si expiratie (vezi B.3.a., B.3.b.). Acest perimetru reflecta dimensiunea actului respirator, a carui profunzime si frecventa depind de cantitatea si calitatea dinamicii elevilor si elevelor. Fiind un perimetru perfectibil ca urmare a activitatii motrice, datele sale prezinta un interes real pentru evaluarea functionala si motrica a esantioanelor masurate.
B.3.a. Perimetrul toracic in inspiratie la baieti (tabel B.3.a.).
Intre prima editie a grupei martor si prima editie a grupei experiment, se observa o rata de crestere de 0,26 cm in favoarea grupei experiment, iar 0,94 cm reprezinta rata de crestere a grupei experiment in editia a doua fata de grupa martor.
B.3.a. Perimetrul toracic in inspiratie la fete (analog, tabel B.3.a.). Privind punctajul, constatam ca fetele au un punctaj mai bun decat cel inregistrat de baieti, atat la grupa martor, cat si la grupa experiment – in ambele editii.
B.3.b. Perimetrul toracic in expiratie la baieti (tabel B.3.b.).
Privind punctajul, aceasta e mai buna in ambele editii la grupul experiment, fata de grupul martor, cu 1,13, respectiv, 1,54 puncte.
B.3.b.Perimetrul toracic in expiratie la fete (analog, tabel B.3.b.). Valorile fetelor la prima si a doua editie sunt superioare valorilor baietilor din grupa martor si, respectiv, experiment. Privind punctajul, acesta este mai bun la fete, la ambele editii ale grupelor martor si experiment, comparativ cu baietii.
B.3.c. Elasticitatea toracica (vezi tabel si grafic B.3.c.). Calculand elasticitatea toracica, rezultata din diferenta dintre perimetrul toracic in inspiratie profunda si expiratie fortata, constatam o usoara crestere la fiecare editie si grupa, atat la baieti, cat si la fete. Conform tabelului B.3.c., constatam la fete o rata de crestere la prima si a doua editie, la grupa experiment fata de grupa martor si, respectiv, experiment a baietilor.
Dezvoltarea motrica
Evidentierea dezvoltarii motrice se face pe baza cunoasterii valorilor urmatorilor parametrii:
C1 – Alergare de viteza 50 m, cu start de sus (tabel si grafic C.1.); C2 – Saritura in lungime de pe loc (tabel si grafic C.2.) si C3 – Alergare de rezistenta 800 m baieti/ 600 m fete (tabel si grafic C.3.).
C1 – Viteza este o calitate genetica determinata fiziologic de rapiditatea alternantei proceselor fundamentale din scoarta cerebrala (excitatia si inhibitia), iar morfologic, de cantitatea si calitatea fibrelor albe din sistemul muscular al corpului. De aceea, viteza este o calitate putin perfectibila si prezinta un interes major inca din timpul scolaritatii in ceea ce priveste caracterizarea potentialului biomotric al generatiei in crestere, care se realizeaza la varste cat mai precoce. Alergarea de viteza 50 m la baieti si fete a fost efectuata cu start de sus si cronometrare la miscare.
C1 Alergare de viteza 50 m baieti – tabel si grafic C.1.
Valorile medii ale grupei martor la cele doua editii sunt usor apropiate. Din tabelul si graficul C1, la prima si a doua editie, valorile medii ale grupei experiment depasesc cu 0,03 sec. si, respectiv, 0,08 sec. valorile medii ale grupei martor.
Privind punctajul, grupa experiment depaseste punctajul grupei martor cu 0,44 puncte la prima editie, iar la a doua editie cu 2,92 puncte. Ambele grupe, la cele doua editii, primesc calificativul bine, realizand peste 60 puncte.
C1 Alergare de viteza 50 m fete – tabel si grafic C1
Performanta medie la cele doua editii, la grupa martor si experiment, este usor in crestere. Se observa din tabelul si graficul C.1. – o diferenta mai mare intre editia a doua a grupei martor in favoarea grupei experiment de 0,07 sec.
Privind punctajul, in editia a doua grupul experiment are o rata de crestere de 2,44 puncte fata de grupa martor.
Ambele grupe de fete au un punctaj superior in cele doua editii – fata de punctajul obtinut de grupul martor, respectiv, experiment al baietilor.
DEZVOLTAREA MOTRICA; grafic si tabel C.1. – Alergare de viteza 50 m cu startul de sus
 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DEZVOLTAREA MOTRICA; grafic si tabel C.2. – Saritura in lungime de pe loc
 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Nota: Subiectii studiului sunt elevi cl. V, structura bateriei de teste cuprinzand in plus: nr. de cazuri - la ambele editii au fost investigati 21 baieti si 26 fete - grupa martor, respectiv 10 baieti si 14 fete - grupa experiment (exceptia o reprezinta testarea perimetrului toracic in expiratie, la care au fost investigati 10 baieti si 14 fete, la ambele editii si grupe). S-a notat Me.V.- media varstei, Me.- media, V.EX.- valori extreme, Li, Ls, - limita inferioara, respectiv superioara, P.- punctaj. Reprezentarea grafica s-a facut in functie de punctaj, diferentele fiind mai relevante pe acest criteriu de analiza.
DEZVOLTAREA MOTRICA; grafic si tabel C.3. – Alergare de rezistenta - 800 m baieti, 600 m fete
 |
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
DEZVOLTAREA SOMATICA; Perimetrul toracic in inspiratie, grafic si tabel B.3.a.
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
 |
|
B.3.c. – Elastivitatea toracica
Concluzii
Calificativul celor 2 grupe, martor si experiment, la cele doua editii, sunt sunt cuprinse intre calificativul nesatisfacator si bine. Rezultatele studiului ne permit semnalarea unor aspecte deficitare care se manifesta in evolutia acestui potential, precum si masurile care se impun.
a) Rezultatele din bateria de teste arata ca, sub aspect somatic, la ambele sexe, evolutia parametrilor antropometrici e ascendenta, cu indici mai ridicati la grupa experiment, fata de cea martor.
b) Spre deosebire de baieti, fetele, la varsta de 11 – 11½ ani prezinta, in general, indici antropometrici mai ridicati.
c) Prin instalarea cu 1 an mai devreme a pubertatii la fete, fata de baieti, constatam valori mai joase la aproape toate calitatile motrice, decalaj care este mai accentuat la grupa martor (tabel, grafic C.1, C.2., C.3.).
d) Comparativ cu evolutia somatica, ce creste ascendent, unele calitati motrice sunt cu un pas in urma (tabel, grafic C.2.).
e) Din prezentul studiu se desprinde concluzia ca bagajul motric al copiilor care vin in clasa a V-a este, in general, modest, el fiind generat de interesul scazut, manifestat de invatatorii care predau lectia de educatie fizica la cl. I-IV, precum si de insuficienta pregatirii de specialitate.
Situatia, care se manifesta la multe scoli din Romania, este cunoscuta de toti factorii cu atributii in domeniu. Insa nimeni nu doreste, sau nu are vointa de a lua o masura eficienta, necesara, pentru a se intra in normalitate. Ca urmare a acestui fapt, se impune practicarea unui proces instructiv-educativ, calitattiv superior, cu efecte eficiente asupra dezvoltarii calitatilor motrice. Este necesar ca elevii de 7-11 ani sa fie mai atent urmariti, indrumati pentru a face mai multa miscare, sa-i obisnuim pe elevi cu practicarea independenta a exercitiilor fizice si a diferitelor sporturi. Lectiile de educatie fizica sa fie mai atractive, sa se desfasoare sub forma de intrecere, cele mai eficiente fiind stafetele, jocurile dinamice, jocurile pregatitoare, minijocurile sportive, parcursurile aplicative.
f) Varsta corespunzatoare cl. I-IV este perioada cea mai importanta de crestere si dezvoltare a copiilor, care poate fi influentata pozitiv printr-o activitate motrica sustinuta, printr-o dezvoltare fizica armonioasa, atat de necesara mentinerii starii de sanatate, precum si a unui potential real de munca. Acest deziderat depinde in mare parte de cantitatea, calitatea si structura efortului realizat de elevi in cadrul lectiei de educatie fizica din scoala, desfasurata sub supravegherea cadrului didactic de specialitate, acesta fiind profesorul de educatie fizica, care, cu ani in urma, avea dreptul sa predea si la cl. I-IV, dar in prezent, NU!
Abstract
This present study evaluates using the comparative method the mechanical potential of the students at the beginning of the 5th grade, using a group called witness and another one called experimental under the aspect of the somatic, mechanical development and the relationship between those two components.
Bibliografie selectiva
Curriculum national. Aria curriculara. Educatie fizica si sport, editat de M.E.N., Bucuresti, 1999
EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale, vol. I-II, A.N.E.F.S., Bucuresti, 1992
HAAG, A., Testarea conditiei/ pregatirii fizice; EUROFIT, baterie experimentala, Educatie fizica in scoala, vol. LXI, editat de C.C.E.F.S., Bucuresti, 1985, p. 27-65
HILLERIN, P., ZIMTA, M., Evolutia potentialului biomotric al elevilor din clasele I-IV in deceniile 7, 8 si 9, editat de C.C.P.S., Bucuresti, 1994
NICU, A., SINTIE, A.M., MICLESCU, L., POPESCU, M., Studiul comparativ al potentialului biomotric al elevilor din cl. V-VIII la a treia editie a evaluarii, editat de C.C.P.S., Bucuresti, 1998
NICULESCU, M., Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport, A.N.E.F.S., Bucuresti, 2002
