Articole conf 2004

METODOLOGIA DE ACTIONARE IN DANS

Lector Univ. Dr. Mariana IVAN

Universitatea Nationala de Arta - Bucuresti

Key words : selection, designing, preparation, recovery

Cuvinte cheie: selectie, desenare, preparare, refacere

Tendinta de interfuziune a mai multor genuri coregrafice si in mod deosebit concilierea intre cele doua tendinte, de dispute contradictorii dintre genul clasic si modern, ne-a condus la realizarea unui sistem transparent si original, la proiectarea unui demers al noului dans, care va umple un gol in literatura de specialitate a dansului modern, contrar ideilor unor teoreticieni si pedagogi din domeniu ca transmiterea cunostintelor prin scris ar prejudicia evolutia si creativitatea scolilor de dans. In cele ce urmeaza voi prezenta tot ceea ce am intreprins personal in acest sens.

Selectia

Nu putem demara o actiune ampla vizand instruirea in dans, in vederea obtinerii de performante deosebite, fara sa aplicam un sistem elaborat si extrem de exigent de selectie a viitorilor practicanti ai dansului de orice gen.

Selectia primara

1. Primul pas l-a reprezentat verificarea starii de sanatate. In acest sens am supus subiectii unui amanuntit examen medical vizand obtinerea de date concrete referitor la indicii morfologici cat si la cei fiziologici.

2. Testele de ritmicitate, absolut obligatorii, au constat in:

a. sesizarea si redarea unor ritmuri simple si compuse prin batai din palme,

b. adaptarea miscarilor la ritmurile indicate: mers pe ritm, mers pe metru.

Acestea fac parte din categoria testelor specifice.

Indicatii metodice: Aprecierea ritmicitatii se inregistreaza sub forma de note de la 1 la 10. Consideram ca o buna selectie la aceasta proba este considerata aceea a subiectilor care depasesc nivelul notei cinci la selectia primara. Factorul dominant il reprezinta zestrea genetica. Fara existenta auzului muzical cotat peste nota cinci nu se poate aborda eficient o activitate bazata preponderent pe muzica.

3. Capacitatea de reproducere a unor sarcini motrice precizate

Varsta ideala pentru selectia primara este de patru - sase ani, iar luna e septembrie.

A. Urmeaza o perioada de pregatire de cinci - sase luni cu doua antrenamente pe saptamana actionand asupra:

insusirii elementelor tehnice de baza
cresterii valorii indicilor motrici si psihomotrici
transmiterea si insusirea notiunilor elementare muzicale.

Urmeaza alte sase luni de pregatire specializata.

B. Dupa un an de pregatire se efectueaza o noua selectie, de data aceasta intermediara urmarindu-se:

nivelul pregatirii fizice si al adaptarii la efortul specific
gradul de stapanire corecta a elementelor tehnice
modul de manifestare al calitatilor moral - volitive in antrenament si competitii
sesizarea intuitiva a ritmurilor si executia corecta, precum si acomodarea la tempouri diferite: rar, moderat, rapid.

C. Urmeaza o noua perioada de pregatire cu accent pe:

continuarea pregatirii ritmice
accentuarea expresivitatii de redare a miscarii si a comunicarii cu publicul
perfectionarea pregatirii motrice si psihologice
participarea la nivel maxim in concursuri de anvergura

Are loc o ultima selectie finala axata pe verificarea nivelului de performanta atins, in vederea directionarii spre inalta performanta.

a. teste pentru ritm:

mixare metru cu ritm
sesizarea masurilor mixte si adaptarea miscarilor la ritmurile mixte

b. teste psihologice de personalitate (Epuran - Cattell - Gaston Berger; Eysenck, DAP si Koch)

c. testarea aptitudinilor

conditionale: forta (testul C.N.M.), forta-viteza (testul M.G.M.)
coordonative: echilibru static (testul I.N.C.S.); echilibru dinamic (testul Bass)

d. Urmeaza o alta perioada de pregatire, de desavarsire perfectionala a tuturor componentelor de baza ale dansului: ritmul, comunicarea, expresivitatea insistandu-se pe miscarile de mare finete, finalizarea si armonizarea tuturor componentelor antrenamentului. Iar evaluarea va viza rezultatele obtinute in urma participarii la concursuri nationale si internationale de profil.

In urma prelucrarii si analizarii rezultatelor obtinute la diferitele tipuri de testari, avem o evidenta clara, concreta si precisa a valorii, a nivelului de pregatire al subiectilor, fapt care ne permite o buna cunoastere a acestora precum si posibilitatea stabilirii exacte a continutului lectiilor ca si a individualizarii pregatirii.

Etape de proiectare a pregatirii

1. Etape de invatare, consolidare si perfectionare a pregatirii

Dezvoltarea optima a capacitatilor conditionale : viteza, forta, rezistenta

Dezvoltarea optima a capacitatii coordinative : generale si speciale

Dezvoltarea capacitatilor intermediare : supletea, „cu cele patru atribute calitative pe care le confera miscarii: amplitudine, plasticitate, agilitate, fluiditate" (S. Macovei, 1999).

II. Obtinerea eficienta a unei corecte reprezentari a miscarii in general.

III. Invatarea tehnicii de executie corecta a miscarii propriu-zise.

IV. Consolidarea si perfectionarea tehnicii de executie specifica a miscarii.

Tehnica corporala cuprinde:

1. pasi de dans specifici diferitelor genuri de dans

2. deplasari cu variatii de pasi

3. elemente de echilibru static si dinamic

4. intoarceri si piruete

5. saltari si sarituri

6. miscari la nivel segmentar: flexii - extensii, ridicari - coborari, rasuciri

7. valuri, balansuri, dezechilibrari

8. miscari acrobatice: rulari, rostogoliri, stand pe maini, rasturnari inainte, inapoi, lateral, folosite in rap-urile acrobatice, dansurile tematice si fanteziile coregrafice.

Tehnica de actionare a obiectelor

S-au folosit diferite tipuri de obiecte: palarii, bastoane, mingi, umbrele, cutite, pistoale, bice, ocheane, steaguri, pamatufuri, esarfe, tamburine, panglici, papusi, cufere, fluiere, evantaie, in special in dansurile tematice, fanteziile coregrafice, dansurile de caracter, majorete.

Indicatii metodice:

1. aplicarea unei prize corecte specifice obiectului respectiv

2. posibilitatea actionarii lui cu usurinta, departe de corp, in conditii de ambidextrie si in concordanta cu muzica si coordonarea globala intr-o miscare cursiva, logica.

3. Se pot executa balansuri, invartiri, rotiri, spirale, rulari, purtari, lansari, la inceput izolat si apoi impreuna cu miscarea corporala in structuri simple si combinate.

Pregatirea artistica

Am urmarit:

1. Formarea unei tinute corecte, estetice, specifice.

2. Initiere in ritmica si dezvoltarea ritmicitatii pentru dezvoltarea instinctului ritmic si metric muzical, a armoniei plastice si a echilibrului miscarilor.

3. Proces de educatie estetico-motric prin imbinarea reusita dintre tinuta si executie artistica, acompaniament muzical, traire afectiva, si capacitate de realizare plastica a miscarilor, creand astfel expresivitate.

4. Alcatuirea compozitiei dansului, corespunzatoare temei propuse si ideii alese, intr-o maniera elaborata in vederea asigurarii comunicarii cu publicul si arbitrii; in acest sens se va folosi :

5. Improvizatia, cu exercitiile ei de orientare si localizare.

Indicatii metodice:

Se va alege muzica in concordanta cu tema aleasa, dar respectand si particularitatile si preferintele subiectilor.

Se concepe exercitiul utilizand toate miscarile posibile intr-o inlantuire logica, alternand elemente simple de mare efect cu elemente avand un mare grad de dificultate.

Se va avea in vedere respectarea intocmai, prin miscare, a derularii frazei muzicale, printr-o mare varietate de pasi si elemente care sa nu se repete, in deplina concordanta cu ritmul si tempoul subliniate de mesajul muzical.

Se va urmari intotdeauna realizarea unei coregrafii originale unice, sustinand pe tot parcursul dansului ideea de baza.

Se va crea un desen coregrafic variat cu cel putin 10-12 schimbari de formatii diferite, care se vor desena pe intreg spatiul de concurs.

In functie de ideea aleasa se vor crea costume originale.

De asemenea, machiajul si coafura, ca si decorurile se vor armoniza cu tematica.

In evolutie se va avea in vedere acoperirea intregii suprafete a scenei sau covorului.

Pentru diversificarea compozitiei se recomanda alternanta simetrie - asimetrie.

Se va avea in vedere ca aceasta compozitie unitara se adreseaza publicului si se va accentua expresivitatea si estetica executiei, efectele si impresia artistica.

Pentru a le dezvolta gandirea, imaginatia si creativitatea, conceperea unor parti a exercitiului se va face in colaborare cu subiectii.

PROBELE DE CONCURS:

1. dans de formatie

2. dans de grup

3. dans de pereche

4. dans individual

SE APRECIAZA:

1. executia: corectitudinea, coordonarea, intensitatea, sincronizarea

2. impresia artistica - schimbarile de formatii

3. originalitatea - creativitatea

4. dificultatea

5. expresivitatea

6. concordanta cu muzica

Pregatirea teoretica

Se va actiona in ideea unei pregatiri generale intelectuale

Transmiterea de cunostinte generale despre dans si sport vizand componentele antrenamentului si modul de actionare, despre concursuri, fair-play, etica si conduita.

Pregatirea tactica

Pregatirea mentala in ideea gasirii unor solutii de rezolvare a unor eventuale situatii problematice din concurs, raportata la nivelul de cunostinte si experienta a subiectilor.

Este indicata folosirea antrenamentului mental ori de cate ori nu se poate efectua cel practic.

Pregatirea psihica (M. Epuran, 2001)

Elaborarea unui ansamblu de strategii si tehnici de instruire si educare in scopul cresterii capacitatii psihice si dezvoltarii personalitatii sportivelor corespunzator cerintelor dansului in ideea obtinerii de rezultate superioare in antrenament si concurs.

Se va actiona asupra loturilor: psihomotrice, (schema corporala, lateralitate, echilibru static si dinamic, timp de reactie, perceptii spatiotemporale, chinestezie, anticipare si coincidenta, viteza de executie si repetitie, comunicare prin miscare), intelectual-cognitive, afective, volitive, dezvoltarea componentelor personalitatii.

Refacerea

Este imperios necesara atat dupa antrenament, cat si dupa concurs.

Anual este bine sa se gaseasca o metoda de a petrece 7 - 10 zile la munte si tot atatea la mare.

Aplicarea acestei metodologii dupa cautarea si gasirea, cred eu, a celor mai eficiente si mai rapide cai in pregatirea subiectilor din domeniul atat de generos al dansului, a urmarit obtinerea maiestriei virtuozitatii tehnice, deci a performantei tehnice si pregnant artistice. Cunoasterea temeinica a subiectilor mi-a permis stabilirea exacta a continutului lectiilor, cat si a programului de individualizare a pregatirii. Pentru a cunoaste exact nivelul valorii la care se afla subiectii care fac obiectul acestui experiment, pentru a sti care este situatia generala si nivelul de exigenta pana la care pot sa merg, am comparat rezultatele lotului meu cu cele ale lotului national de gimnastica, ale unui lot de eleve de la Liceul de Coregrafie si ale altor doua loturi de eleve de clasele a V-a si a VI-a. In felul acesta am putut actiona eficient in pregatire asupra tuturor componentelor antrenamentului insistand si accentuand acolo unde era necesar, individualizat. Ceea ce este de remarcat este faptul ca lotul national de gimnastica care efectueaza cel putin sase antrenamente pe saptamana a cate doua - trei ore nu are un nivel mult mai ridicat fata de lotul de dans, care lucreaza patru - sase ore pe saptamana. Inseamna ca ceea ce conteaza este dotarea naturala, fondul genetic.

Abstract

The evidently conclusion of the experimental activity referring the selection, the creation of the proper methods for the solid formation of the basis components of the modern dance (the rhythm, the communication, the expressiveness) the creative designing of the complete process of training with the presentation of the personal contributions concerning the method of teaching the dance, had led to a happy end, through obtaining from tender ages the maximum performance in national and international contests.

Bibliografie

Bachmann, M.L., La Rytmique Jaques-Dalcroze. Ed. de la Baconniere Neuchate, l, 1984

Badian,S., Expresie si improvizatie scenica. Bucuresti, 1997

Birkenbihl, I.V., Antrenamentul comunicarii sau Arta de a ne intelege. Bucuresti, Gemma Press,1998

Clarkson, P., Science of Dance Training. Illinois,1988

Dragnea,A., Bota, A., Teoria activitǎtilor motrice. E.D.P.,1999

Epuran,M., Metodologia cercetǎrii activitǎtilor corporale. ANEFS,1992

Hackard,H, La Danse. Enciclopedie Larousse,1977

Kathy,J.,The Jazz Revolution. University of Redlands,1992

Lewis,R.N., Relations Hip of Body image creative dance movement,1995

Macovei, S, Gimnastica ritmica de performanta. Bucuresti, Ed.ANEFS,1999

Schmid, A., Gymnastique rythmique sportive. Edition Vigot,1990