TRECUT SI PREZENT IN EDUCATIA FIZICA - REFLECTII PE MARGINEA VOLUMULUI „EDUCATIA FIZICA LA INDIVIDUL NORMAL SI PATOLOGIC"

Prof. dr. Mariana MAROLICARU – FEFS Cluj-Napoca

Lect. dr. Dumitru Rares CIOCOI-POP – FEFS Cluj Napoca

Asist. Iuliana BOROS-BALINT – FEFS Cluj-Napoca

Key words: physical education; the meaning of physical education; formative character.

Cuvinte cheie: educatie fizica; rosturile educatiei fizice; caracter formativ.

Rezumat

Lucrarile cuprinse in volumul „Educatia fizica la individul normal si patologic. Metoda, tehnica, indicatii" editat sub ingrijirea lui Pavel, I. si Fl. Covaciu-Ulmeanu in anul 1933, au in atentie aspecte ale educatiei fizice; sunt prezentate obiectivele-obiective care sunt valabile si azi. Totodata, se arata ca statul trebuie sa sprijine organizarea si desfasurarea acestei activitati.

Ideile exprimate in lucrari permit o serie de reflectii prin care comparam realitatea domeniului nostru din deceniul patru al secolului trecut si cea din prezent.

Esenta problemelor dezbatute in lucrari exprima preocuparile specialistilor pentru definirea obiectivelor si sarcinilor educatiei fizice pentru omul normal, dar si pentru cel cu diverse probleme pentru a caror rezolvare – ameliorare un rol important il are exercitiul fizic.

In anul 1933, la editura ONEF este publicat volumul „Educatia fizica la individul normal si patologic. Metoda, tehnica , indicatii" sub ingrijirea lui Pavel, I., si Fl. Covaciu-Ulmeanu. Volumul cuprinde 30 conferinte semnate de personalitati de prestigiu.

Lectura volumului este o pledoarie in favoarea educatiei fizice, a caror „rosturi". La vremea aceea statueaza obiectivele de azi ale acestei discipline de invatamant, a acestui subsistem.

In „Cuvant inainte" se arata ca „O intreaga literatura stiintifica medicala aparuta sub forma de periodice sau de tratate in Franta, Germania, Italia, Rusia, Polonia etc. atesta importanta ce se acorda din ce in ce mai mult educatiei fizice, care se gaseste oarecum la frontiera medicinei, igienei sociale, apararii nationale si divertismentului pur". Aceasta stare de fapte a avut reverberatii si in tara noastra si , in anul 1932 un grup de medici au infiintat „Societatea medicala de Educatie Fizica" in cadrul careia au desfasurat activitatea de cercetare cei ce aveau preocupari in acest sens.

Iata dar, ca cercetarea legata de problemele educatiei fizice isi gaseste precursori in randul medicilor, mai ales cadre didactice la Institutul Superior de Educatie Fizica din Bucuresti.

Lucrarea lui V.I. Badulescu, atunci director general al ONEF-ului, supune atentiei „Rostul educatiei fizice si conditiile ei de propasire la noi", in care se argumenteaza stiintific importanta acestei discipline, autorul subliniind ca ea face parte integranta din viata popoarelor si nu poate fi inlocuita cu nimic si nici suprimata. „Educatia fizica nu este acrobatia de circ, nici profesionalismul sportiv, nici dresajul fizic, nici convoiul de improvizatii pentru serbarile de fine de an sau ocazionale" Se constata ca de la inceputuri educatia fizica din tara noastra avea clar precizate sarcinile si obiectivele ei de baza si, la fel ca astazi si in deceniul patru al secolului trecut pentru realizarea acestor sarcini erau necesare o serie de initiative si masuri. Iata care sunt conditiile care asigura dezvoltarea educatiei fizice, dupa cum sunt notate de V. Badulescu.

„- Statul sa sprijine mai departe si mai efectiv desavarsirea organizarii institutiilor sale de specialitate pentru a putea extinde doctrina oficiala prin propagarea ei in tot cuprinsul tari.

-Institutiile de stat, mai ales: Scoala, Armata, Munca si Sanatatea, sa organizeze, in mod obligatoriu, educatia fizica in domeniul lor.

-Tot statul sa paseasca la coordonarea efectiva a activitatii de initiativa particulara cu acelea a institutiilor sale oficiale".

Azi, toate aceste deziderate au devenit realitate, dar ideile trebuiesc duse mai departe si adaptate, permanent, momentului pentru ca intr-adevar sa se poata realiza scopul suprem al educatiei fizice – „binele neamului".

Da, educatia fizica este azi propagata pe tot cuprinsul tarii, dar practica acestei activitati sta sub semnul intrebari pentru ca nu exista sali, terenuri de sport, iar o sumedenie de scoli, nu numai din mediul rural, ci si din orase nu beneficiaza de sali si de baza materiala necesara acestei activitati.

Initiativa particulara, care exista, are in vedere sali de fitness, aerobic, intretinere etc., dar initiativa particulara este prea putin in acord cu ceea ce s-ar putea face pentru marea masa de copii si tineri.

Alte lucrari din volum au in atentie teme ca : „Educatia fizica in cadrul igienei sociale", in care sunt dezbatute problemele: relatia intre politica sociala, igiena sociala si educatia fizica"; relatia intre educatia fizica si politica sociala; educatia fizica in valorificarea factorului uman normal; educatia fizica ca element pregatitor pentru viata; aspecte ale educatiei fizice a fetelor; educatia fizica in cateva stari patologice s.a.

Toate aceste relatii sunt dezbatute si azi de forurile in drept, dar nu putem trece cu vederea ca organizarea activitatii de educatie fizica, a implementarii ei a suferit schimbari si nu intotdeauna benefice. Cele mai bune si mai multe rezultate sportive au fost aduse in perioada „Liceelor sportive" si de sportivii care elevi fiind au facut educatie fizica cu specialist, incepand din ciclul primar. Oare e bine ca s-a renuntat la toate acestea?

A. Dragnea (coord si colab, 2002) precizeaza: „Specificul calitativ al educatiei fizice nu consta in faptul ca se desfasoara o activitate motrica, ci in modul in care aceasta activitate se desfasoara, in obiectivele urmarite si accentul pus pe valoarea formativa a continutului instruirii etc.".

Modul de organizare a activitatii, dotarile necesare cresc interesul fata de aceasta activitate a copiilor si tinerilor. Interesul pentru aceasta activitate va avea drept consecinte implinirea dezideratelor care certifica caracterul formativ al educatiei fizice, exprimarea influentelor sale asupra personalitatii. ...„Esenta personalitatii(V.Badulescu, 1933) rezulta din trasaturile sale particulare si articularea lor originala si se manifesta in comportamentul persoanei...".

Alte teme cercetate si dezbatute se refera la „aplicatiile exercitiului fizic"; „rolul medicului in educatia fizica"; „examenul medical al sportivilor"; „criterii de apreciere a valorii fizice individuale"; „cresterea armonioasa"; „tipul constitutional in sport"; de asemenea probleme de fiziologia efortului, a alimentatiei sportivilor; „urbanism si educatie fizica"; „organizarea recreatiilor" si alte teme ce-si pastreaza si azi interesul.

Situatia actuala referitoare la educatia fizica si a sportului scolar poate fi dedusa din numarul salilor si terenurilor de sport, din dotarile materiale, din numarul elevilor si studentilor scutiti medical (Nu inseamna, insa, ca nu se are in vedere si ceea ce este valoros).

Cred ca merita interes sa ne aplecam mai mult asupra bunei traditii a scolii romanesti, sa nu fortam introducerea unor concepte si strategii numai de dragul noului.

Lucrarile din volum sunt semnate de personalitati de rang national si international, in probleme de medicina, educatie fizica si sport, medicina sportiva, cum ar fi: V.I. Badulescu, V. Rosala, Fl. Ulmeanu, P. Lazar, A. Ionescu, C.N. Mihailescu.

Doctorul Liviu Telia, asistent la Clinica Medicala din Cluj, semneaza lucrarea „Examenul medical al sportivilor" – lucrare ce vine sa intareasca buna traditie a sportului clujean si a preocuparilor in cercetarea stiintifica medicala a domeniului.

Iata dar, ca problemele de ieri sunt in atentie si azi. Realitatile momentului ne obliga sa ne aplecam cu mai multa atentie, sa reactualizam toate aceste probleme si sa le adaptam prezentului pentru a ne asigura viitorul. Caci, nu putem ramane indiferenti la situatia alarmanta a starii de sanatate si, mai ales, a dezvoltarii fizice a tineretului. Statisticile au scos in evidenta probleme la nivelul armatei atunci cand se are in vedere incorporarea tinerilor, din care un procent important sunt declarati inapti pentru stagiul militar.

Un alt aspect, alarmant, este cel al incidentei deficientelor de postura, fapt ce ne atrage atentia ca trebuie reconsiderata intreaga metodologie a activitatii de educatie fizica, chiar si a lectiilor.

Motivele acestor stari de fapte sunt diverse, dar avem suficiente mijloace sa restabilim, sa punem in drepturi „rosturile" educatie fizice, a caror rezultate pozitive se constata , asa dupa cum preciza V. Badulescu, in 1933:

a)Printr-o mai buna stare generala de sanatate fizica si morala;

b) Printr-un mai mare spor la munca de tot soiul, pe care omenirea o savarseste pretutindeni;

c) Prin accentuarea sentimentului de demnitate personala si colectiva, insotita de „mandria nationala"

Practicarea exercitiului fizic inseamna sanatate, iar sanatatea este bunul cel mai de pret al unei natiuni.

Abstract

The papers from the volume „Educatia fizica la individul normal si patologic. Metoda, tehnica, indicatii" (Physical education to the normal and pathological human being) edited by Pavel, I. Si Fl. Covaciu-Ulmeanu in 1933 focus on the various aspects of the physical education; there are presented the objectives- objectives still valid today. In the same time it is shown that the state has to support this activity.

The ideas from these papers allow for a comparison between the reality in our field in the 30's of the last century and the present day.

The main ideas in those papers express the concern of the specialists in defining the objectives and tasks of the physical education for the normal human beings and for those people confronted with various problems, which can be solved or ameliorated by physical exercise.

Bibliografie selectiva:

Badulescu, V.I., Rostul educatiei fizice si conditiile ei de propasire la noi". In vol: Educatia fizica la individul normal si patologic. Bucuresti, Edit. ONEF, p8, 1933

Dragnea A., coord., Teoria educatiei fizice si sportului. Bucuresti: Editura FEST, 2000

Pavelcu, V., Cunoasterea de sine si cunoasterea personalitatii. Bucuresti, EDP. p154,1982