EDUCATIA PENTRU MISCARE SI OPINIA PUBLICA

Conf. univ. Dr. Dorina Ortanescu

Universitatea din Craiova

Key words: education, movement, opinion

Cuvinte cheie: educatie, miscare, opinie

Rezumat

Pornind de la faptul ca succesul in materializarea unor idei are la baza o sustinere puternica din partea unor curente de opinie pozitive, lucrarea constata nivelul la care este perceputa necesitatea pentru miscare de catre grupul investigat si procentajul de realizare a activitatilor practice de catre acesta, in baza carora propune unele directii de actionare.

Introducere

In ultimii ani, o serie de materiale intocmite ca bilant de activitate, inregistreaza cifric organizarea unor numeroase actiuni de promovare a sportului, in special in randul tinerilor.

Prezentate ca realizari complete (100%) a unor programe, ca de exemplu cel de "Promovare a Sportului pentru Toti" (2002), astfel de actiuni au contributia lor substantiala la materializarea ideii pentru care au fost initiate. Aceste programe s-au derulat insa ca impuneri de mobilizare dintr-un repaus periculos a tinerei generatii si nu au fost percepute conform ideii pentru care s-au demarat, ele nefiind suficiente pentru formarea unei opinii publice care sa sustina miscarea pentru propria sanatate. Dupa parerea noastra, cauzalitatea se identifica la nivelul mentalitatii colective. In aceasta directie s-au ridicat intrebari de tipul: "Unde este plasat domeniul nostru pe scara valorilor apreciate social in spatiul romanesc?"; "Este constituita in acest spatiu o cultura sportiva?"; "Este miscarea parte componenta a rutinei activitatilor cotidiene?". "Tuta vita schola est" remarca pedagogul ceh Comenius, iar ca achizitie fundamentala a ultimelor decenii, educatia permanenta se identifica ca un principiu ale carui beneficii, domeniul nostru trebuie sa le promoveze si sa le particularizeze. Daca adultul este nevoit sa invete pentru a face fata profesiei, pentru a promova, pentru a beneficia de cuceririle tehnicii, motivatia sa pentru propria sanatate nu se ridica la aceleasi cote. Aspectul are extinderi si asupra tinerilor aflati in ingrijirea sa, care isi insusesc un sistem de valori din care nemotivat este exclusa miscarea. Aproape toate sistemele educationale au recunoscut importanta exercitiului fizic, a efectelor benefice ale acestuia. Studiile noastre anterioare au demonstrat ca un procentaj insemnat din esantioanele investigate cunosc si recunosc legatura bivalenta dintre miscare si sanatate. Cu toate acestea, statistica practicii demonstreaza ca nu exista o concordanta a acestui crez teoretic cu activismul unui regim de viata ce promoveaza miscarea. Dupa cum se stie, mobiluri actiunii umane au determinari de natura interna si externa. In ce ne priveste in prezenta lucrare, acordam atentie ultimelor mentionate pentru a incerca sa identificam aspectele ce contribuie la manipularea opiniei publice pentru o atitudine sociala pozitiva fata de exercitiul fizic si miscare pentru sanatate.  

Ipoteze

1. Ce anume determina adultul, constient ca exercitiul fizic ii este necesar pentru sanatatea sa, sa nu-l practice in mod constant?

2. Care sunt mobilurile ce-l determina pe acesta sa induca propriilor copii ideea conform careia exercitiul fizic inseamna numai relaxare, petrecere a timpului liber, sau chiar "o pierdere de timp"?

Metoda

Dat fiind ca pentru formarea unei opinii publice reperele de interventie identificate sunt:

• sistemul de valori dominante intr-un spatiu social;
• atitudinea sociala ce implica optiunile personale;
• orientarea normativa a individului dependenta de mentalul colectiv;
• nevoia permanenta de actualizare a interesului colectiv pentru a evita instalarea formei de opinie latenta;
• atitudinea individuala;
• aria de adeziune;
• captarea unor noi categorii de public;
• independenta relativa a unei opinii fata de dinamica grupului in care s-a format;

am alcatuit un chestionar care a vizat cele 8 directii actionale, pe care l-am aplicat unui esantion de adulti, 43 cazuri, barbati si femei, intelectuali, parinti cu copii cu varste intre 8 si 12 ani, grup neimplicat direct in activitatea de educatie fizica.

Rezultate si interpretare

Majoritatea subiectilor sustin ca marile valori nu sunt apreciate in spatiul romanesc, iar dintre intelectuali, sanse de realizare o au informaticienii si politicienii, pe ultimele locuri plasand artistii, scriitorii si unii sportivi de performanta. In ceea ce-i priveste, apreciaza ca valori sociale de referinta, arta literatura, realizarile stiintifice, optiuni ce poarta amprenta caracteristicilor grupului. Pentru educarea copiilor proprii, opteaza pentru formarea la acestia a obisnuintelor de a citi, de a se informa, considera benefic ca ei sa aiba o cultura muzicala, sa cunoasca o limba straina – engleza, sa opereze cu tehnica de calcul. Dupa cum se remarca, nu sunt facute referiri la domeniul nostru, nu se specifica nici formarea obisnuintelor de igiena si nici a celor de miscare pentru sanatate. Ultimele patru aspecte urmarite ne apropie mai concret de problematica noastra, iar raspunsurile primite releva o dominanta procentuala negativa cu privire la practicarea sistematica a exercitiilor fizice. Alternativele alese sunt cele ce conduc la rezultate imediate chiar daca sunt costuri mai mari financiare iar rezultatele vizeaza doar aspectele pur estetice corporale. Nu considera necesar pentru copii lor, care oricum sunt energici, practicarea constanta a exercitiilor fizice cu atat mai mult daca ei nu inclinatii in aceasta directie si formele de miscare alese sunt cele oferite in vacantele scolare, episodic (schiul, natatia, etc.) De cele mai multe ori anturajul este cel care-l mobilizeaza pe adult pentru o anumita activitate sportiva, iar aceste forme sunt in majoritate dictate de moda sau zona geografica unde el se afla la un moment dat (munte, statiuni balneo, etc.). Este clar pentru noi ca grupul investigat nu include exercitiul fizic, miscarea pentru sanatate, sportul sau alte activitati sportive, in sistemul de valori apreciate social si nu considera strict necesara educarea copiilor pentru miscare in mod sistematic si continuu.

Propuneri

Realizarea unei educatii permanente pentru miscare trebuie sa se bazeze pe un curent de opinie publica solid care sa aiba in vedere atingerea a trei obiective: educarea individului sanatos pentru mentinerea sa intr-o stare de sanatate optima; educarea populatiei pentru practicarea exercitiilor fizice in sens profilactic, de prevenire a instalarii starii de boala; educarea pentru practicarea exercitiilor fizice in vederea recuperarii unor disfunctionalitati ca mijloc eficient, natural si accidental contraindicat de medici.

Atingerea acestor obiective, pe langa formele organizatorice practicate in prezent, pot beneficia de directii de actionare cum sunt: - promovarea unor proiecte pilot care sa urmareasca exclusiv o educatie permanenta pentru miscare, pentru sanatate prin exercitiul fizic si care sa nu constituie deductiv criterii de apreciere a activitatii unor cadre; - organizarea unor stagii de formare a unor animatori de miscare, in cluburi cum sunt cele profesionale, inter-etnice, de tip Femina, Generatia 2000, etc. – sustinerea unor seminarii cu continut din domeniul stiintei sportului, - organizarea unor scoli sportive de sambata conduse de instructori, animatori si chiar voluntari; - formarea de echipe de organizare si conducere in cadrul unor tabere de aplicatie pentru realizarea de seri culturale si de sport; - organizarea unor intreceri de cunostinte din domeniul nostru care sa evidentieze efectele exercitiilor fizice; - organizarea unor festivaluri de creatie de cultura sportiva: muzica, pictura, etc. – sustinerea eforturilor de amenajare a bazelor sportive.

Abstract

The success in materializing some ideas starts with a strong sustainement from some positive opinions. Based on this idea this paperwork studies the level of perceiving the necessity to exercise in the studied group and the percent of accomplish the practical activities. Based on this thing we suggest a few directions of action.

Bibliografie

Abraham Dorel, Sociologia urbana contemporana: preocupari si perspective. Rev. Sociologia romaneasca, serie noua, nr. 3-4, Bucuresti, 1990

Educatie pentru sanatate – www.lufo.ro/mts/actiuni.

Observatorul Online. Pe teme de educatie (XXI) – Educatia permanenta