 |
 |
 |
 |
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA BAGAJULUI DE PRICEPERI MOTRICE LA ELEVII DE CLASA A V-A PRIN FOLOSIREA TRASEELOR APLICATIVE SCOLARE IN LECTIILE DE EDUCATIE FIZICA
Gheorghe BiLTAC, F.E.F.S. CRAIOVA
Key words: applicative routs for school, moving skills, pupils
Cuvinte cheie: trasee aplicative scolare, priceperi motrice, elevi
Introducere
Priceperile motrice isi aduc contributia la formarea bazei comportamentului invatat de elevi, caracterizat printr-un grad superior de adaptabilitate la orice situatie.
Priceperile motrice care le tratam in cercetare sunt cele intalnite in faza de valorificare constienta in conditii diverse si neprevazute a deprinderilor motrice insusite, purtand denumirea de priceperi motrice complexe. La baza acestora se afla deprinderi motrice prin a caror inlantuire sau interconditionare se obtin actiuni motrice complexe. Cu alte cuvinte, deprinderile motrice stau la baza unor priceperi motrice ce au grad mai ridicat de complexitate si se formeaza din priceperi motrice cu grad mai mic de complexitate.
Priceperile motrice complexe sunt mai putin riguroase si organizate decat deprinderile motrice, dar avand calitatea de a fi aplicabile in mai multe situatii, de a fi mai flexibile si mai usor restructurabile. In cadrul traseelor aplicative scolare elevul este pus permanent in situatii noi in care trebuie sa actioneze prin manifestarea propriei initiative pentru rezolvari eficiente.
Traseele aplicative scolare sunt mijloace ale educatiei fizice al caror continut reprezinta un amestec metodic de obstacole si sarcini motrice care solicita diferite tipuri de efort, inscrise ca un singur proces pe traiectoria actiunii de largire a bagajului de priceperi motrice.
Deprinderilor motrice deja insusite se constituie in componente de legatura ale deprinderilor motrice noi in cadrul lantului motric al priceperilor motrice stabilit de traseele aplicative scolare si contribuie la rationalizarea efortului si siguranta lucrului. Corectitudinea executiei unei deprinderi motrice este conditionata de executia actiunii anterioare si se incadreaza la randul sau intre celelalte, conditionand gradul de corectitudine al priceperii motrice.
Ipoteze
Subiectii
Pentru realizarea experimentului am ales cinci colective de elevi de clasa a V-a
Organizarea cercetarii
Experimentul l-am desfasurat la Colegiul National ,,Stefan Velovan" din Municipiul Craiova in anul scolar 2000 - 2001. Sala de educatie fizica a scolii permite alcatuirea unei palete largi de trasee aplicative scolare in care au fost cuprinse o gama larga de deprinderi si priceperi motrice. Dificultatea traseelor aplicative scolare folosite a fost de nivel mediu, specific categoriei de varsta in care s-au incadrat subiectii.
Probe si testari
Rezultatele probelor au fost recoltate de la subiectii de experiment si cei de control in urmatoarele perioade:
Probele pentru determinarea capacitatii motrice le-am impartit in doua categorii astfel:
Prelucrare statistico-matematica si interpretare
Parametri statistici prin care am caracterizat tendinta fenomenului cercetat au fost: media aritmetica, abaterea standard, valoarea maxima, valoarea minima, amplitudinea imprastierii datelor, coeficientul de variabilitate.
In urma calculelor efectuate am centralizat rezultatele in tabele pentru fiecare proba in parte si am calculat diferentele intre testari pentru a determina progresul realizat de fiecare grupa. Am calculat diferentele intre mediile realizate de esantioanele de experiment si esantioanele de control. Am aplicat testul Student pentru a arata daca exista diferente semnificative intre esantioanele de experiment si cele de control la testarea finala. Am calculat progresul in valoare absoluta si in procente, pentru fiecare subiect in parte, la toate probele de control sustinute. Am calculat, de asemenea, progresul realizat de fiecare esantion in valoare absoluta si in procente, precum si diferentele dintre esantioane.
Tabelul 1. Capacitatea functionala – baieti (D = T2 - T1)
|
Tabelul 2. Capacitatea functionala – fete (D = T2 - T1)
|
La esantioanele de experiment mediile aritmetice sunt superioare celor de control, atat la fete cat si la baieti, diferentele fiind semnificative la toti parametri, exceptie facand puterea maxima anaeroba la fete. Acest parametru nu este semnificativ in cazul subiectilor de sex feminin, o cauza fiind masa corporala care intra in formula de calcul.
Tabelul 3. Probe motrice generale – baieti (D = T2 - T1)
|
Tabelul 4. Probe motrice generale – fete (D = T2 - T1)
|
Tabelul 5. Probe motrice specifice - baieti (D = T2 - T1)
|
Tabelul 6. Probe motrice specifice - fete (D = T2 - T1)
|
Esantioanele de experiment sunt superioare celor de control la toti parametrii motrici, diferentele dintre mediile aritmetice la testarea finala fiind evidente pentru pragul de semnificatie de 1% sau 5%.
Traseele aplicative scolare aplicate in cadrul procesului de instruire la esantioanele de experiment au imbogatit bagajul de priceperi motrice intr-o masura mai mare decat mijloacele aplicate la esantioanele de control. Pentru toti parametrii motrici, se infirma ipoteza de nul si se confirma ipoteza de cercetare.
In urma calcularii coeficientului de corelatie simpla, se constata ca exista o legatura puternica intre notele obtinute la cele 4 module si nota obtinuta la traseul aplicativ scolar (r > 0,75). Acest coeficient s-a calculat pentru datele de la testarea finala.
Testele psihologice aplicate (Praga, Bourdon) arata ca mediile aritmetice la cele doua esantioane de experiment, la testarea finala, difera semnificativ fata de esantioanele de control, fiind infirmata ipoteza de nul.
Tabelul 7. Teste psihologice - baieti (D3= T2 - T1)
|
Tabelul 8. Teste psihologice - fete (D3 = T4 - T1)
|
Subiectii esantioanelor de experiment prezinta o atentie distributiva mai buna decat cei ai esantioanelor de control, atat la fete cat si la baieti. Diferentele intre mediile aritmetice la testarea finala sunt semnificative, in favoarea esantioanelor de experiment. Se infirma, in acest caz, ipoteza de nul si se confirma ipoteza de cercetare. De asemenea, capacitatea de concentrare este mai mare la esantioanele de experiment, atat la fete cat si la baieti, decat la cele de control. Diferentele intre medii sunt semnificative, rezulta ca se infirma ipoteza de nul si se confirma ipoteza de cercetare.
Concluzii
Cercetarea de fata contribuie la imbunatatirea modalitatilor de actiune in perimetrul procesului instructiv-educativ din scoala. Traseele aplicative scolare sunt expresia aparitiei unor nevoi impuse de dezvoltarea si importanta care se acorda educatiei fizice din scoala privind aplicabilitatea practica a priceperilor motrice insusite.
Traseele aplicative scolare ajuta intr-o mare masura procesul de instruire pentru dezvoltarea bagajului motric al elevilor de clasa a V-a prin valorificarea experientei motrice a elevilor si prin asocierea deprinderilor motrice in scopul formarii priceperilor motrice.
La varsta clasei a V-a elevii sunt compatibili cu posibilitatile de adaptare si raspuns ale organismului la solicitarile specifice activitatii de educatie fizica din scoala. Ei sunt apti pentru actiuni motrice de tipul celor cuprinse in traseele aplicative scolare, iar cel mai frumos rezultat care il obtin este autodepasirea.
Traseele aplicative scolare incurajeaza experienta motrica in asa fel incat elevul sa-si descopere treptat nivelul potentialului sau motric si sa poata decide autonom imprejurarile in care se poate folosi de acesta.
Pentru a da stabilitate priceperilor motrice insusite traseele aplicative scolare trebuie sa se desfasoare sistematic si continuu pe sisteme de lectii.
Abstract
Using applicative routs for school, for sport lessons at the fifth class it expanded very much the number of moving skills of the pupils. On their base of this they can favorably resolve the new situations they will come across.
Bibliografie selectiva
CARSTEA, Gh., Particularitati ale scolarilor si implicatiile acestora in educatia fizica si sportiva. Bucuresti, Editura A.N.E.F.S., 1993
CHIRITA, G., Optimizarea lectiei de educatie fizica. Bucuresti, Editura Stadion, 1972
EPURAN, M. si HORGHIDAN, V., Psihologia educatiei fizic., Bucuresti, Editura A.N.E.F.S., 1994
TUDOR, V., Capacitatile conditionale, coordinative si intermediare. Bucuresti, Editura R.A.I., 1999
