 |
 |
 |
 |
OPTIMIZAREA PREGATIRII TEHNICE A INCEPATORILOR IN HANDBAL
Lect. univ. drd. Constantin RIZESCU
Asist. univ. Florin CAZAN
Facultatea de Educatie Fizica si Sport CONSTANTA
Cuvinte cheie: proces de pregatire, modele operationale, pregatire tehnica
Introducere
Conceptia de pregatire unitara, a juniorilor in handbal este o cerinta tot mai des exprimata de catre numerosi tehnicieni. Ea apare cu atat mai necesara, cu cat se simte nevoia ca procesul instructiv-educativ, la nivelul acestui esalon sa fie incadrat in limitele unor coordonate corespunzatoare particularitatilor de varsta, sex si obiectivului prioritar, de crestere a unui numar cat mai mare de valori autentice pentru handbalul de inalta performanta.
Modelele prezinta profilul handbalului, cu trasaturi de ordin fizic, tehnic si tactic pe care trebuie sa-l realizam. La sfarsitul fiecarei etape este prevazut un model spre realizarea caruia trebuie sa conduca intreg procesul instructiv-educativ desfasurat in etapa respectiva.
Latura tehnico-tactica a modelelor are un nivel ridicat de exigenta. Elementele prevazute sunt esalonate gradat, in concordanta cu potentialul biomotric al varstelor respective, avand in vedere ideea ca la sfarsitul primei etape, copii incepatori sa-si fi insusit in cea mai mare parte repertoriul tehnic al jocului.
Ipoteza
In ce masura actionarea prin modele operationale, structurate pe baza mijloace specifice jocului de handbal, la varsta de 11-12 ani, contribuie la insusirea elementelor de baza ale tehnicii, prevazuta in modelul de joc specific.
Metode si tehnici utilizate in cercetare
Pentru elaborarea lucrarii am folosit urmatoarele metode de cercetare:
- pentru recoltarea datelor: studiul bibliografic, observatia pedagogica, metoda testelor, metoda experimentala.
- pentru prelucrarea datelor: metoda statistico-matematica.
Cercetarea este un proces ce vizeaza descoperirea noului pornind de la cunoasterea cat mai deplina a realului si a experientei trecute. Exista tendinta de a sti nu numai ce s-a realizat in decursul timpului intr-un domeniu de activitate ci si de a surprinde care sunt problemele, tendintele, ipotezele. Problema documentarii si informarii devine tot mai dificila ca urmare a diversificarii mijloacelor de informare si a multitudinii surselor de cunoastere.
Subiecti
Cercetarea s-a desfasurat in perioada ianuarie – aprilie 2004, la sectia de handbal a Clubului Sportiv Scolar nr.1 Constanta. Subiectii cercetarii au fost componentii a doua grupe de incepatorii, una experimentala cealalta martor, a profesorului Negraru Alexandru. Mentionam ca acestia au inceput activitatea sportiva in luna septembrie 2003, desfasurand de atunci un program de pregatire continuu ce a cuprins 23 antrenamente saptamanal.
Rezultate si discutii
Pentru validarea rezultatelor experimentului am aplicat urmatoarele probe de control: pase la perete 30", deplasare in triunghi, aruncarea mingii de handbal la distanta, parcurgerea unui traseu tehnico-tactic. Prezentam in continuare modelele operationale, alcatuite din mijloace specifice jocului de handbal, folosite pentru imbunatatirea paramentrilor executiei tehnicii de baza.
Algoritmi pentru invatarea si consolidarea elementelor tehnice de baza, din handbal
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Va prezentam rezultatele si interpretarea datelor la proba de pase la perete in 30"., deplasare in pozitie fundamentala in triunghi, aruncarea mingii de handbal cu elan de 3 pasi si traseu tehnico-tactic.
30" pase la perete
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La aceasta proba specifica handbalului, la grupa experimentala media aritmetica este la testarea initiala de 19.41 pase, iar la testarea finala 26.35 pase, rezultand o diferenta de 6.94 pase. La grupa martor, diferenta dintre media aritmetica la clasa initiala si cea finala este de aproximativ o pasa. Se constata un progres remarcabil la grupa experimentala fata de grupa martor, comparand cele doua diferente ale mediei aritmetice, dovedind astfel eficienta mijloacelor folosite. Abaterea standard prezinta dispersii mici la ambele testari si la ambele clase. Coeficientul de variabilitate confirma, prin prisma rezultatelor testarilor initiale si finale, omogenitatea buna de grup la ambele grupe, cu o apreciere in plus la grupa experimentala – testarea finala fiind de 5.08.
Deplasare in pozitie fundamentala in triunghi
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La aceasta proba specifica handbalului se constata ca, la grupa experimentala media aritmetica a testarii initiale de 26 s este superioara cu 1.16 s celei realizate de elevii grupei martor de 24.84s. Progresul realizat la testarea finala este de 6.7 6s, adica o medie aritmetica de 19.23 s, comparativ cu progresul realizat de elevii din clasa martor de 1.89 s. Media aritmetica finala este de 22.94 s, ceea ce demonstreaza eficacitatea mijloacelor folosite. Analiza celorlalti indicatori ca abaterea standard si coeficientul de variabilitate evidentiaza dispersie mica, omogenitate buna la ambele grupe, corectitudinea si obiectivitatea rezultatelor.
Aruncarea mingiei de handbal cu elan se 3 pasi
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La aceasta proba s-a obtinut la grupa experimentala un progres de 3.35 m fata de grupa martor, unde progresul a fost de 1.52 m. Abaterea standard prezinta dispersii mici la ambele grupe, atat la testarea initiala cat si la cea finala. Coeficientul de variabilitate si la aceasta proba confirma omogenitatea buna la ambele grupe.
Traseu tehnico-tactic
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
La aceasta proba complexa unde sunt implicate atat viteza cat si indemanarea s-a constatat, comparand cele doua rezultate ale mediei aritmetice, ca s-a obtinut un progres la testarea finala de 6.82 s fata de clasa initiala la care progresul realizat este de 2.89 s. Abaterea standard la ambele clase ne indica valori mici, deci dispersia este mica in ambele situatii. Coeficientul de variabilitate are valori sub 15%, atat la clasa experimentala cat si la clasa martor, ceea ce denota omogenitate buna a colectivelor de elevi.
Concluzii
Rezultatele experimentului valideaza ipoteza cercetarii, realizandu-se progrese semnificative in privinta executiei elementelor tehnice de baza din jocul de handbal. Utilizarea de modele operationale, alcatuite din mijloace cu caracter tehnico-tactic, contribuie la accelerarea instruirii, la nivelul incepatorilor.
Folosirea in procesul de pregatire a metodelor si mijloacelor adecvate, conduce la cresterea atractivitatii acestuia dar si a motivatiei pentru practicarea handbalului.
Mijloacele cu caracter tehnico-tactic, rationalizate si standardizate, folosite adecvat, usureaza atat instruirea tehnica, dar si pregatirea fizica, la nivelul incepatorilor.
Abstract
This work demonstrate the contribution of operative patterns consisting in specific methods, had in obtaining base technique preparation for the beginners in handball. These confirm the necessity of using specific methods in order to accelerate the teaching process.
Bota M. Bota I., Handbal – 500 exercitii pentru invatarea jocului. Bucuresti, Editura Sport Turism, 1982
Cercel P., Calitatile motrice in handbal. Bucuresti,Editura Sport Turism, 1975
Csudor G., Handbal – instruirea echipelor scolare. Bucuresti, Editura Sport Turism, 1986
Gogaltan V., Teoria si metodica bazei de masa a handbalului de performanta. Bucuresti, Curs optional, 1981
Kunst-Ghermanescu I., Gogaltan V. Jianu E., Negulescu I., Teoria si metodica handbalului. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1983
Negulescu I., Handbal-tehnica jocului. Bucuresti, Editura ANEFS, 2000
Negulescu I., Handbal-Argument pentru un debut timpuriu. Bucuresti, Editura Universitas, 1998
Rizescu C., Handbal. Constanta, Editura "Ovidius"University Press, 2000
Trofin E., Handbal la copii si juniori. Bucuresti, Editura CNEFS, 1967
Teodorescu L., Probleme de teorie si metodica in jocurile sportive. Craiova, Editura Sport-Turism, 1975
Stefan T., Elemente de statistica aplicata. Bucuresti, Editura ANEFS, 1993
