Articole conf 2004

FEMEIA SI VIOLENTA IN SPORT – NOTIUNI PRIVIND ASPECTE ALE PARTICIPARII LA VIATA SPORTIVA MODERNA

Elena Amelia Stan, Universitatea Ecologica Bucuresti

Keywords: outpourings sportsman, violence spectators, female performance

Cuvinte cheie: manifestari sportive, violenta spectatorilor, performante feminine

Chiar daca la inceput posibilitatile populatiei feminine raportate la activitatile sportive au fost constant obstructionate, prin legiferari ce interziceau discriminari de sex, s-a ajuns ca sansele oferite sexului feminin sa fie imbunatatite.

Sportul este implicat in multe segmente ale vietii:

sportul reprezinta un complex de activitati bazate pe practicarea libera a exercitiului fizic intr-un mediu curat si sigur, individual sau in grup, organizat sau independent, pentru unii oameni devenind o parte majora a stilului de viata;

sportul este un joc, pentru unele persoane o forma de eliberare de stres, de relaxare si de distractie, prin modalitatile pe care le ofera – de petrecere a timpului liber, de imbunatatire a conditiei fizice, de promovare a integrarii sociale si de intarire a sanatatii;

jocurile de noroc au fost asociate cu sportul in toate tarile lumii, in multe ramuri sportive;

sportul intruneste valori legate de competitie, barbatie; masculinitatea manifestata prin sport ramane un element important in procesul de socializare la baieti.

Sportul trebuie si poate fi promovat in toate categoriile populatiei. In acest sens, Articolul 4 din Charta Sportiva Europeana mentioneaza ca nu se permite nici un fel de discriminare din motive de sex in ceea ce priveste accesul la bazele si activitatile sportive. Articolul din Charta este redactat in acelasi spirit ca si Articolul 14 din Conventia Europeana pentru protectia drepturilor umane si a libertatilor fundamentale, precum si textele multor altor acorduri internationale si constitutii nationale (Francis G.J., Robin c. a. w., 1996).

Desi s-au pus permanent obstacole in calea participarii femeilor la formele organizate ale sportului, prin persistenta miturilor despre efectele lui potential daunatoare pentru sistemele lor de reproducere, a fost demonstrat ca prin sport se realizeaza numeroase beneficii pentru sanatatea lor fizica si bunastarea psihologica. Performantele feminine au continuat sa se imbunatateasca in ritm sustinut.

Miscarea Olimpica a contribuit substantial la trezirea constiintei femeilor fata de realizarile lor sportive. La fiecare editie, Jocurile Olimpice au inclus tot mai multe probe feminine.

Violenta fizica in sport a devenit o problema in teren, in afara lui, intre participanti, spectatori si chiar oficiali. Se considera ca sportul are o moralitate proprie, ca agresivitatea face parte din joc, ca violenta este o forma de autoaparare, existand intre jucatori un fel de „intelegere" privind limitele luptei „corecte", fiind in interesul fiecaruia sa se mentina in cadrul normelor.

Motto-ul Codului Eticii Sportive este „Cine joaca cinstit este intotdeauna castigator". Insa in ultimii ani accidentarile au devenit tot mai frecvente, cauzele fiind:

nivelul ridicat al competitiei si necesitatea imperioasa a victoriei;

utilizarea steroizilor anabolizanti in pregatirea sportiva;

elaborarea unui echipament mai usor in interesul imbunatatirii vitezei.

Factorii determinanti care contribuie la cresterea violentei in sport sunt de la cei culturali, la cei de ordin fizic:

acceptarea culturala a violentei ca mod de rezolvare a disputelor;

teama de infrangere;

mediatizarea permanenta a evenimentelor violente, ce apar glorificate sau legitimate;

dorinta accentuata de dramatism a spectatorilor asociata cu lipsa de educatie;

prezenta pariurilor in viata sportiva;

toate aceste sentimente si factori se intensifica prin asocierea consumului excesiv de alcool la nivelul spectatorilor.

Cu privire la violenta spectatorilor, cel mai important document initiat de Consiliul Europei este Conventia Europeana din 1985 privind violenta spectatorilor si comportamentul necorespunzator la manifestarile sportive. In completarea principiilor etice si a liniilor directoare trasate de Conventia Consiliului Europei, se afla recomandarile Comitetului Ministrilor din 1992. Romania a ratificat Conventia privind violenta spectatorilor, la 19 mai 1998.

Activitatea sportiva in Romania se organizeaza pornindu-se de la principiul asigurarii unui climat civilizat, de fair-play si sportivitate. Avand ca scop reglementarea, controlul si supravegherea sportivitatii, s-a infiintat Comisia Nationala de Actiune impotriva Violentei in Sport, alcatuita din reprezentanti ai administratiei publice centrale, din reprezentanti ai federatiilor sportive nationale, din reprezentanti ai ligilor profesioniste si din reprezentanti ai directiilor judetene pentru tineret si sport, respectiv a Municipiului Bucuresti, ce au ca atributii:

stabilirea normelor obligatorii privind organizarea spectacolelor si a manifestarilor sportive si de prevenire a violentei cu ocazia desfasurarii acestora;

supravegherea si controlul modului in care normele obligatorii sunt respectate si aplicate de organizatori in spectacolele sportive si de administratorii de baze sportive in cadrul carora se desfasoara aceste spectacole;

stabilirea si aplicarea sanctiunilor, altele decat cele cuprinse in statutele si regulamentele structurilor sportive;

luarea masurilor de prevenire a violentei fizice exercitate in timpul pregatirii sportivilor.

Sportul determina o identificare sociala – implica asocierea cu un anumit grup, institutie sau comunitate. El mai ofera, de ceva vreme, modalitati de ascensiune sociala pentru unii indivizi deosebit de talentati si norocosi.

Sportul mai este asociat cu o serie de valori si de calitati, precum: spiritul de competitie, realizarea, curajul, autocontrolul, disciplina, devotamentul, loialitatea, reusita, munca in echipa si responsabilitatea individuala. Aceste elemente caracterizeaza si ideologia sportului.

Desi la inceputul evolutiei sportului, idealul era participarea in competitii dupa principiul „important este sa participi", nevoia de a castiga a devenit o obsesie, transformand acest slogan in „a castiga nu este totul, ci singurul lucru care conteaza" (cf. Vince Lambardi).

Exista la inceput sentimentul ca sportul este dominat de fair-play si loialitate. Dar lumea sportului nu este mai buna sau mai rea decat restul lumii, chiar daca aici se promoveaza mai mult aceste virtuti; apar conflicte care sunt inerente in cadrul tuturor activitatilor care tin de sport, unele dintre ele fiind chestiuni de principiu, altele tin de eligibilitatea individuala a sportivilor, de probleme financiare, de conflicte de autoritate si competenta, de realizarea sau incalcarea contractului, de interferentele, violenta, renumele, onoarea, libertatea, drepturile omului si altele.

Scopul jocului sportiv de astazi rezida in intentia de a stabili si desemna un castigator, de a sarbatori persoana care se dovedeste a fi cea mai capabila sau performanta. „La Jocurile Olimpice, victoria se bazeaza pe merit. Toti au drepturi egale si oportunitati egale, si daca lucrurile stau asa, cursa este castigata de cine alearga mai repede, indiferent de culoare, credinta sau afiliere politica"(Brundage A., 1965).

Sportul reprezinta o activitate cu continut si scop educativ, fiind o activitate socio-culturala ce are menirea de a imbogatii societatea si este asociat cu virtutile etice si morale.

Sportul este elogiul democratiei, al egalitatii sanselor, al autonomiei domeniilor sociale. Olimpismul poate folosi dinamica interna a jocului sportiv pentru a educa tineretul in spiritul universalitatii drepturilor omului.

Prin loialitate, se aduce un aport benefic atat individului, cat si societatii. Prin ea se promoveaza fair-play-ul, un element moral traditional in sport, ce reprezinta o piedica in calea presiunilor exercitate de societatea moderna.

In ultimele decenii au aparut o serie se influente negative ce ameninta sportul si, implicit, ameninta potentialul educativ al lui, ca de exemplu discriminarile, dopajul, violenta, coruptia, comercializarea excesiva.

Abstract

Even if in the beginning the possibility of female populations was constant obstructionated to the sport activities through institutionalizations that made discriminations of sex, it arrived the time for women to participate at all sport activities.

Bibliografie

Articolul 2 ii.(A) Recomandarea nr. R(92) 13 a Comitetului Ministrilor catre statele membre cu privire la Charta Sportiva Europeana si Recomandarea nr. R(92) 14 a Comitetului Ministrilor catre statele membre cu privire la Codul Eticii Sportive.

Brundage A., Speech by the President of the International Olympic Committee (Cuvantarea presedintelui CIO). Bulletin du Comité International Olympique, pag. 63-65, 1965

Francis G.J., Robin C. A. W., The European Convention on Human Rights. Ed. Oxford University Press – New York, 1996, pag. 284

RAY R. – Management Strategies in Athletic Training, Human Kinetics Books, Champaign, 1994

SLACK T., HINING B., THIBAULT L. – Un cadru pentru analiza strategiei in organizatiile sportive nelucrative, B.I. 457-458, CCPS, Bucuresti, 1993

TODAN I., ROIBU I. – Management si legislatie in educatie fizica si sport, Ed. Printech, Bucuresti, 1997

VOUIBLOZ F. – Sportul si drepturile de autor, Management si/sau conducere in sport, 504-506 CCPS, Bucuresti, 1996

WACHTER F. – Drepturile omului si ideologia sportului, Sportul si dreptul, B.I. 473-474, CCPS, Bucuresti, 1995

ZAKRAJSEK D.B. – Management in sport: reflectii aleatorii ale unui administrator, B.I. 457-458, CCPS, Bucuresti, 1993