REPERE ONTOGENETICE PENTRU ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIVITATILOR DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT DESTINATE COPIILOR INSTITUTIONALIZATI DE 78 ANI

Conf. univ. dr. Monica Stanescu

Lect. univ. dr. Corina Ciolca

Prep. univ. Constanta Urzeala

Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, Bucuresti

Cuvinte cheie: educatie fizica, institutionalizare, deficienta

Keywords: physical education, sheltered, deficiency

Introducere

Problema copilului institutionalizat si a efectelor acestei masuri asupra cresterii si dezvoltarii lui constituie o preocupare permanenta a specialistilor, pe plan national si international. Includerea copilului in centrul de plasament il poate priva pe acesta de satisfacerea unor trebuinte primare (de ingrijire, securitate afectiva) si psihosociale (de apartenenta, identificare, comunicare). Consecintele se vor manifesta pe plan biologic, motric si psihic, si vor fi cu atat mai severe, cu cat varsta la care are loc separarea copilului de familie este mai mica.

Importanta cunoasterii particularitatilor de dezvoltare ale copiilor institutionalizati este data de faptul ca ele constituie puncte de reper pentru specialistii angrenati in procesul instruirii si educarii copiilor si asigura premisele unei interventii adecvate a acestora. Ca urmare a studiilor efectuate in leaganele de copii, s-a ajuns la concluzia ca doar 7,5 % dintre acestia prezinta un nivel normal al dezvoltarii psihomotrice si socio-afective (E.Macavei, 1989). Spitz, citat de M. Dumitrana (1998), vorbeste despre afectarea comportamentului de relationarea cu adultii necunoscuti a copilului din institutii. El semnaleaza fie o apropiere rapida si nediferentiata fata de un adult necunoscut, fie o evitare anxioasa a acestuia ceea ce indica un aspect de dezorganizare la nivelul comportamentului social relational. Experienta sa interrelationala il face sa fie sceptic si neincrezator fata de promisiuni, de forme de angajament, dar cu toate acestea este capabil sa se ataseze de o prima persoana cu care vine in contact.

Alte elemente de neadecvare constau in participarea scazuta sau lipsa de initiere a jocurilor sociale, precum si raritatea aparitiei jocului spontan. C. Dragoi (1981), observa ca 72% dintre prescolarii institutionalizati se joaca singuri, iar in activitati, in general, nu au parteneri; comportamentul este dublat de o atitudine pasiva. Un procent mare indica un comportament ratacitor, definit de autorul citat ca neapropiere fizica a unuia fata de altul. 

Studiile prezentate in literatura au dovedit, de asemenea, ca intarzierile se mentin si la varsta scolara. Aceste intarzieri, si nu deficiente, pot fi recuperate in timp, prin eforturile comune ale copiilor si ale celor care ii educa. Copiii din clasa I inregistreaza dificultati in insusirea scris – cititului, in ritmul si randamentul invatarii, dar s-au constatat si dificultati de incadrare in colectiv, copiii din centrele de plasament fiind adesea respinsi de ceilalti si indepartati din cadrul activitatilor specifice varstei, inclusiv de la jocuri.

Interesante sunt si reperele ce trebuie avute in vedere in ceea ce priveste expansivitatea sociala. In cazul copiilor institutionalizati se remarca o expansivitate pozitiva, doresc stabilirea de relatii cu subiectii din familii organizate, au capacitate de a se atasa de altii si de a colabora. Bazandu-ne pe concluziile exprimate in literatura de specialitate, care subliniaza "tulburari in comportamentul social ca urmare a inabilitatilor de a forma si pastra relatii cu adulti sau copii" (M.Dumitrana, 1998), cercetarea noastra urmareste identificarea unor caracteristici psiho-sociale ale copiilor institutionalizati si a modului in care acestea influenteaza participarea lor la activitati de educatie fizica si sport.

Ipoteza a carei verificare ne-am propus sa o realizam in aceasta lucrare este aceea ca particularitatile de dezvoltare psiho-sociala ale copiilor institutionalizati determina manifestari comportamentale specifice in contextul practicarii organizate a exercitiilor fizice.

Metodele de cercetare utilizate au fost: experimentul constatativ, observatia psihopedagogica, ancheta sociala, probe pentru evaluarile psihologica (Testul Matricilor Progresive Raven Color), sociala (Test sociometric). Probele au fost aplicate individual, pe fondul activitatilor ludice desfasurate cu copiii.

Esantion

In cercetare au fost inclusi 15 copii de la Centrul de Servicii Sociale "Sfanta Ecaterina", Sector 1, Bucuresti. Varsta copiilor a fost cuprinsa intre 7 si 8 ani. Criteriul de includerea a lor in esantion a fost existenta unui numar egal de copii din fiecare grupa de aceasta varsta a centrului de plasament.

Organizarea cercetarii

Investigatia noastra reprezinta unul dintre demersurile realizate in cadrul grantului CNCSIS "Modele de educatie non-formala prin practicarea exercitiilor fizice destinate copiilor defavorizati social, in vederea dezinstitutionalizarii" (2004). Evaluarile au fost realizate in perioada februarie – martie 2004, in cadrul a 8 activitati de educatie fizica desfasurate cu acesti copii. Rezultatele evaluarii au stat la baza proiectarii procesului de instruire desfasurat de-a lungul acestui an si urmand a se incheia in noiembrie 2004. Variabila independenta (invocata), a fost reprezentata de particularitatilor psiho-sociale ale copiilor, iar variabila dependenta, comportamentul manifestat de copii in timpul lectiilor, comportament inregistrat in fise de observatie ce au cuprins urmatorii itemi: reactii de cooperare-agresivitate, reactia la anuntarea sarcinilor motrice, respectarea regulilor de desfasurare a exercitiilor fizice, maniera de realizare a sarcinilor motrice. Acestor comportamente li s-au asociat punctaje de la 1 la 5, conform intensitatii reactiei sau corectitudinii comportamentului.

Rezultate si interpretarea lor

Evaluarea nivelului de dezvoltare mintala s-a realizat cu ajutorul Testului Matricilor Progresive Raven Color. Nota standard medie a grupului din punct de vedere a dezvoltarii mintale este de 7.1, fapt ce ne permite sa afirmam ca s-a lucrat cu un grup de copii cu deficienta mintala medie. Cunoasterea nivelului de dezvoltare mintala este importanta in conditiile in care exista caracterizari psihologice ale acestei categorii de copii la care pot fi raportate observatiile rezultate din studiul nostru. Astfel, interpretarea se va putea face prin dubla caracteristica a copiilor: institutionalizare si deficienta mintala.

Aplicarea testului sociometric ne-a permis evidentierea unor trasaturi psiho-individuale. Dintre acestea ne-am oprit asupra expansiunii sociale deoarece in literatura studiata au existat mai multe referiri la acest aspect al dezvoltarii copiilor din centrele de plasament. Obtinerea unor valori scazute ale indicelui de expansiune sociala, in cazul esantionului nostru (contrar datelor din literatura) (0.22, pentru alegerea partenerilor de joc si 0.26, pentru coechipieri), se explica prin faptul ca esantionul era constituit din copii proveniti din grupe diferite (conform organizarii din centrul de plasament) si alegerile lor s-au limitat la colegii pe care ii cunosteau mai bine. Aceasta ar putea fi si explicatia pentru valoarea scazuta (0.15) a indicelui de coeziune a grupului.

Remarcam insa ca majoritatea copiilor si-au exprimat preferinta de a fi insotiti la activitatile de educatie fizica de toate educatoarele de la grupa lor (in numar de 4, pentru fiecare grupa) (media grupului a fost de 3,5 alegeri). In ceea ce priveste cei 3 profesori cu care au lucrat, copiii s-au atasat rapid de acestia (media alegerilor fiind de 2.6). Observam insa ca, desi la 3 lectii au participat mai multi adulti (desfasurandu-se activitati comune copii – studenti – profesori), un singur copil din 15 si-a exprimat dorinta de a mai lucra cu "studentii".

Date interesante ne-au fost furnizate de analiza protocoalelor de observatie, in care au fost consemnate comportamentele manifestate de copii de-a lungul lectiilor. In ceea ce priveste agresivitatea copiilor (notata pe o scala de la 5 la 1), s-a obtinut o medie de 3.60, pe fondul unei variabilitati foarte mari a rezultatelor (Cv>20). Practic a fost vorba doar de cazuri izolate de astfel de manifestari, majoritatea copiilor dand dovada de o buna capacitate de relationare cu ceilalti, in conditiile oferite de practicarea exercitiilor fizice. Aceeasi medie buna a fost obtinuta in ceea ce priveste capacitatea de cooperare (verificata mai ales in sarcini privind organizarea spatiului de lucru si a materialelor) (x=3.5). In jurul acelorasi valori s-au situat si mediile asociate comportamentelor privind reactia la anuntarea sarcinii motrice (x=4) si maniera de rezolvare a sarcinilor motrice (x=3.5). Aceste valori dovedesc faptul ca activitatile au reusit sa capteze atentia copiilor, ca au fost accesibile si, in acelasi timp, atractive. Valori mai scazute ale mediei rezultatelor s-au inregistrat la respectarea regulilor de desfasurare a actiunilor motrice (x=2.5). S-au evidentiat de fapt, dificultatile pe care acesti copii le au in ceea ce priveste organizarea proceselor cognitive si a functiilor psihice. Ansamblul acestor caracteristici influenteaza evident si maniera in care participa la lectiile de educatie fizica si in care rezolva sarcinile motrice. Astfel, a fost constatata aparitia de-a lungul lectiilor a unor reactii comportamentale tipice copilului cu deficienta mintala, cum ar fi: irascibilitate, explozii afective, incapatanare, abandon al sarcinilor motrice.

Pentru toate aspectele analizate s-au obtinut coeficienti de variabilitate cu valori mai mari de 20%, fapt ce denota lipsa de omogenitate a grupului.

Aplicarea testelor de semnificatie a corelatiilor dintre valorile obtinute la diferiti parametri analizati, au scos in evidenta corelatii medii (0.5, la p=0.05) intre expansiunea sociala pozitiva a copiilor si comportamentul general manifestat in cadrul lectiei. Prin intermediul acestei relatii se poate sustine ideea exprimata in literatura de specialitate in legatura cu dorinta copiilor de a participa la activitati de grup si usurinta cu care pot realiza acest lucru. Lipsa de corelatie intre ceilalti parametri reprezinta un argument in plus in ceea ce priveste nevoia de abordare individuala a fiecarui copil, in sensul cunoasterii particularitatilor sale, psiho-sociale si motrice. In acelasi timp, lipsa de corelatie constituie si consecinta heterocroniei dezvoltarii personalitatii copiilor cu deficienta mintala.

Concluzii

Datele obtinute din acest studiu constatativ, corelate cu conditia de institutionalizare si varsta copiilor, ne-au permis formularea unor prioritati metodice privind organizarea si desfasurarea activitatilor de educatie fizica la aceasta categorie de copii:

De asemenea, consideram ca aceste indicatii sunt valabile si pentru alte tipuri de activitati, pe care copiii le desfasoara in cadrul centrului de plasament.

Abstract

The sheltered children's problem and the consequences on the growing –up process is a frequent topic of the national and international studies. There could be many reasons, but we think two are very important: consequences of this measure on the biological, psychological and social areas of their development; knowing their particularities helps to project a right educational process.

In this study we try to prove that the specific aspects of children's development are reflected on children behavior during the lessons. The sample includes 15 children from "Sf.Ecaterina" Social Centre. As a research methods we used: experiment, psychological observation, psychological, social and motor tests. The conclusions are focused on the methodological consequences of the developmental particularities of these children on the management of physical education activities.

Bibliografie selectiva 

Centrul de pregatire si sprijinire a reintegrarii si integrarii copilului in familie. CRIPS, 2000

Dumitrana, M., Copilul institionalizat. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1998

Epuran, M., Metodologia cercetarii stiintifice. (vol.I – II). Bucuresti, ANEFS, 1996

Ghid metodologic pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de educatie fizica si sport la copiii institutionalizati (7 – 14 ani) Programe si aplicatii. ANEFS, Bucuresti, 2002

Macavei, E., Familia si casa de copii. Editura Litera, Bucuresti, 1989

Protectia copilului intre rezultate obtinute si prioritati pentru viitor. Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului, Guvernul Romaniei, 2003

Standarde de calitate privind protectia copilului in centrul de plasament. CRIPS, Bucuresti, 2000

Teodorescu, S., Bota, A., Stanescu, M., Educatie fizica si sport adaptat pentru persoane cu deficiente de mintale, senzoriale si defavorizate social. Editura Semne, Bucuresti, 2003