CONSTRUCTIA PERFORMANTEI SPORTIVE - REFACERE SAU OBOSEALA METABOLICA?

(ECHILIBRUL ACIDOBAZIC LA CANOTOARE DE ELITA DUPA UN EFORT IN REGIM DE CURSA PE SIMULATOR)

Maria-Denisa TALABAN, Institutul National de Cercetare pentru Sport

Keywords: high performance

Cuvinte cheie: sport de inalta performanta, acidoza metabolica, pH

Rezumat

Constructia performantei sportive se obtine prin dozarea sistematica a incarcaturii efortului si duratei refacerii, anume prin alternanta obligatorie a acestora in cadrul ciclurilor saptamanale. La canotoare de elita, la 10 min de repaus dupa proba de control pe simulator, pH-ul in revenire coreleaza pozitiv cu pH-ul in efort (r=0,74, r_s=0,74) pentru un nivel de incredere de 0,01, demonstrand ca refacerea este cu atat mai dificila cu cat acidoza lactica de efort este mai mare. Dupa 22 h, refacerea echilibrului acidobazic inca este incompleta. Rezultatele inregistrate probeaza fondul de oboseala metabolica restanta pe care se construieste capacitatea de efort in canotajul de inalta performanta. De asemenea, acestea semnaleaza necesitatea de a imbunatati procedurile de refacere utilizate in conditii de concurs, in mod special in cazul in care sportivele participa in mai multe probe desfasurate la intervale scurte de timp.

Spre deosebire de antrenamentul fizic - folosit continuu in pregatirea militara de-a lungul timpului - antrenamentul sportiv este o metoda adoptata recent dupa ce, in faza de inceput, in competitii nu erau acceptati decat sportivi care concurau din pura placere de a se intrece. Sportivul amator care practica „experimente autodeterminante cu propriul corp" (2), consumand diferite substante – de la alcool la stricnina - pentru a mari rezistenta si a grabi refacerea organismului, cu rezultate care astazi ar permite cel mult castigarea unui titlu regional, a fost inlocuit de sportivul de performanta produs al metodicii si tehnologiei de antrenament.

Astfel, constructia performantei sportive se obtine prin dozarea sistematica a incarcaturii efortului si duratei refacerii, anume prin alternanta obligatorie a acestora in cadrul ciclurilor saptamanale, a programului zilnic de pregatire si chiar a fiecarei sesiuni de lucru muscular la sfarsitul careia exercitii fizice usoare, nu mai lungi de 40-45 de min – antrenament compensator - faciliteaza aprovizionarea tesuturilor cu oxigen si refacerea depozitelor de oximioglobina si fosfagen. La nivel celular, restabilirea statusului oxigenului este foarte importanta si pentru oxidarea lactatului si refacerea substraturilor energetice, indeosebi a glicogenului, permitand astfel desfasurarea pregatirii fizice fara intrerupere.

Refacerea este un proces activ care intereseaza reechilibrarea acidobazica si hidrominerala, normalizarea transmiterii sinaptice si activitatii miocardului, repararea microleziunilor produse de exercitiile intense sau prelungite. (2; 3; 4; 7). Pentru a evidentia modul in care, in plan biochimic, se desfasoara aceasta la canotoare de elita mondiala, prezentam evolutia principalilor parametri care caracterizeaza homeostazia ionilor de hidrogen in sange (echilibrul acidobazic (EAB)) dupa un efort in regim de cursa cu durata de 7 min pe simulator.

Tabelul nr. 1. Subiecti

Caracteristici M±SD cV N 20 - Varsta 24,5±3,4 ani 13,9% Statura 181,9±2,9 cm 1,6% Greutate 75,7±4,6 kg 6,1% IMC 22,9±1,2 5,2% Masa activa 64,7±3,6 kg 5,6% VO2max 55,8±6,3 mlxmin-1xkg corp-1 11,3% Pregatire in sport de performanta 5,1± 0,5 ani 9,8% Numar de antrenamente / saptamana min 10 - Antrenamente de intensitate peste PAN / saptamana 50% - Numar de participari in concursuri internationale min 3 - Numar de medalii obtinute in CM min 1 -

Protocolul de investigare. Sportivele de categorie open au fost investigate in conditii de cantonament in probe de control pe simulator. Pentru determinarea EAB in efort si revenire, recoltarea s-a facut la 3 min si, respectiv, 10 min dupa ce fiecare canotoare a incheiat sesiunea de exercitii supramaximale (EXSM) de vaslit. In acest interval, nu s-au folosit metode active de refacere.

Protocolul de masurare a EAB. Probele au fost recoltate prin punctie in pulpa degetului (cca. 200 μL) in capilare heparinizate si analizate imediat pe un analizor ABL2 dotat cu camera de masurare fotometrica pentru Hb.

Rezultate. Dupa 10 min de la terminarea probei, pH urca de la 7,063±0,077 la 7,149±0,094. Mediana este 7,156, ceea ce arata tendinta evidenta de refacere. Intalnim insa si valori extreme de 6,91 sau 7,32. (Fig. nr. 1). pH-ul in revenire coreleaza pozitiv cu pH-ul in efort (r=0,74, r_s=0,74) pentru un nivel de incredere de 0,01, demonstrand ca refacerea este cu atat mai dificila cu cat acidoza lactica de efort este mai mare. (Fig. nr. 2).

Figura nr. 1. Valorile de pH in exercitiul supramaximal (EXSM) de 7 min si evenire (10 min)

Figura nr. 2. Corelatia dintre valorile pH-ului in efort si revenire (10 min)

Presiunea partiala a dioxidului de carbon (pCO₂) scade, semnaland un proces de intensificare a hiperventilatiei. Valoarea minima este 23,9 mmHg, mai mica decat minima din EXSM, de 25 mmHg; maxima este, de asemenea, mai coborata. Presiunea partiala a O₂ este in scadere fata de efort, valorile extreme fiind 57-98 mmHg. pCO₂ in revenire este cu atat mai coborata, cu cat in efort a avut valori mai mici (r=0,46 ; r_s=0,4) pentru un nivel de incredere de 0,01. (Fig. nr. 3).

Figura nr. 3. Corelatia dintre valorile pCO₂ in efort si revenire (10 min)

Bicarbonatii (HCO₃^-) se refac foarte putin, valoarea minima fiind apropiata de cea din EXSM, respectiv 4,7 mmolxL^-1 fata de 4,5 mmolxL^-1. Restabilirea inceata a HCO₃^- se explica prin valorile mici de pCO₂, substanta de resinteza a sistemului tampon. Corelatia cu HCO₃^- in EXSM este mare (r=0,77; r_s=0,76).

Dupa 10 min de repaus, deficitul de baze actual (ABE) se recupereaza de la -21,7±3,4 mmolxL^-1 la -18,6±4,9 mmolxL^-1 , cu o mediana de -19,1 mmolxL^-1 _, ceea ce arata ca hipobazemia se mentine, acest parametru restabilindu-se mai lent decat pH. Deficite mai mari, de - 25 mmolxL^-1 , sunt inca prezente la multe dintre sportivele investigate.

In lichidul interstitial, cu volum de 3 ori mai mare ca al sangelui, deficitul este in medie de -21,7±3,4 mmolxL^-1. Hipobazemiile mari in efort determina hipobazemii cu atat mai mari la 10 min dupa incheierea acestuia (r=0,75; r_s=0,74).

Dupa doar 1 min de repaus, ritmul cardiac coboara de la 174-210 batxmin^-1 la 138-174 batxmin^-1, pentru ca dupa 3 min sa se situeze intre 96-144 batxmin^-1. La 4 min, tensiunea arteriala diminueaza de la valori de efort cuprinse intre 130/50-210/0 mmHg la 120/60-160/0 mmHg. (6).

In bazalul de a doua zi, la 22 h de la EXSM, interval in care canotoarele au avut si un al doilea antrenament, cu exercitii submaximale cu durata de 60 min, program de refacere prin masaj si program de somn de 9-10 h, EAB are urmatoarele valorile reprezentate in Fig. nr. 4:

Figura nr. 4. Valorile de pH in incalzire, EXSM, revenire si bazal la canotoare de inalta performanta

pH este restabilit pana la 7,360±0,026, ceea ce, fata de valorile obisnuite ale sportivilor, osciland strans in jurul a 7,400, arata o stare de usoara acidemie. Cea mai frecventa valoare este 7,370, mediana fiind 7,361. Variabilitatea individuala pentru acest indicator scade in bazal, fiind cea mai redusa comparativ cu variabilitatea din oricare tip de efort, acolo unde, pe langa variatii de natura functionala intervin si variatii determinate de abilitatea tehnica si nivelul de implicare al fiecarei sportive.

Discutii. Asa cum se poate observa din inregistrarile prezentate, acidoza (lactica) extrema creata prin suprasolicitarea din finalul cursei are caracter tranzitoriu, dupa 10 min de repaus valorile pH-ul crescand cu 260% comparativ cu valorile din efort (min 6,90), iar dupa 30 min cu 2678%. In mod obisnuit, se considera ca, dupa acest interval, deficitul de baze ar trebui sa fie foarte apropiat de cel din bazal, cu diferenta nu mai mare de - 4 mmolxL^-1(19), ceea ce se nu se intampla decat la foarte putine dintre canotoare, semn ca suprasolicitarea antrenament a fost comparabila cu cea dintr-o competitie de nivel mondial.

Interventia ventilatiei alveolare nu se dovedeste eficienta in corectarea pH-ului decat la foarte putine sportive. Dupa 10 min, restabilirea cu min 50% a valorii normale a acestui parametru este intalnita doar in 10% din cazuri, iar dupa 30 min, in 43% din cazuri. 

Cu toate ca programul de refacere planificat a fost respectat, in bazal, sportivele acuza febra musculara, mai ales la nivelul membrelor inferioare, cauzata de faptul ca miscarea pe simulator solicita multe grupe musculare, o parte dintre acestea nefolosite in miscarea specifica de vaslit pe apa.

Pentru acest lot de canotoare de elita, la cca. 22 h dupa efortul cu intensitate de cursa, tabloul acidobazic corespunde unei stari de incompleta refacere, cu valori ale parametrilor metabolici corespunzatoare acidemiei, cu pH coborat (7,360±0,025) fata de normal, hipobazemie (ABE - 4±1,5 mmolxL^-1) si o saturatie a Hb de doar 93%. Tulburarile lor acidobazice, chiar daca de nivel redus, pot fi simple - acidoza metabolica - sau mixte – acidoza metabolica cu alcaloza respiratorie. Pe langa acestea, acidoza metabolica compensata este, de asemenea, prezenta.

In antrenamentul modern aceste perturbari sunt considerate fiziologice, chiar dezirabile pentru dezvoltarea capacitatii de performanta care se construieste pe un fond de oboseala reziduala cu atat mai accentuata cu cat intensitatile de lucru din antrenament sunt mai mari. Subliniem ca aceste refaceri incomplete nu sunt caracteristice decat probelor de control care se aplica la sfarsitul unei etape de pregatire de cca. 6 saptamani. Pentru dezvoltarea puterii anaerobe si rezistentei la acidoza lactica, in mod curent, programul saptamanal de pregatire al canotorilor de elita prevede 1-2 antrenamente supramaximale, dar intensitatea acestora se situeaza sub cea a unei probe de control.

In orice caz, acidoza lactica de efort este tranzitorie, restabilirea EAB producandu-se de la sine, dar, dupa probe de control si in concursuri, acest proces se desfasoara lent, canotoarele avand nevoie de mai mult de 24 h pentru a se reface complet. 

Restabilirea in scurt timp a concentratiei fiziologice de ioni de hidrogen este o particularitate importanta a raspunsului organismului antrenat al sportivilor. Omul bolnav, la care hiperlactatemia este cauzata de agresiuni acute insotite de soc, nu poate metaboliza excesul de lactat, reconversia sa in piruvat fiind blocata, de unde si gravitatea acestei stari acidobazice.

Comparativ cu populatia activa, dar sedentara, care are un metabolism apropiat de cel bazal, din punct de vedere fizic putand fi considerata odihnita la sfarsitul orelor de somn, sportivul de performanta, desi doarme cu 3-4 h mai mult, este doar recuperat, odihna fiind doar un mijloc de recuperare intre doua antrenamente. Pentru dezvoltarea capacitatii de performanta este nevoie de o oboseala restanta de un anume nivel care, daca nu se obtine, conduce sportivul spre un regres caracteristic starii de subantrenament.

Concluzii. La sportivi, acidoza lactica este produsa fiziologic, astfel incat mecanismele de restabilire a EAB intervin spontan dupa revenirea la starea de repaus. Pentru a grabi acest proces in vederea pregatirii organismului pentru urmatorul antrenament din cursul aceleiasi zile, se recomanda utilizarea unor tehnici dirijate de refacere activa, constand in principal in exercitii de intensitate foarte mica, reunite sub denumirea de antrenament compensator sau de incheiere, combinate sau nu cu tehnici de refacere pasiva prin masaj, sauna, training autogen etc. In absenta antrenamentului compensator, dupa probe de control pe simulator, la canotoare de elita, nivelul extrem al acidozei metabolice provocate de efort face ca dupa 10 min de repaus, dezechilibrul acidobazic sa se afle in plin proces de compensare respiratorie. Dupa 22 h, refacerea metabolica inca este incompleta.

Rezultatele inregistrate probeaza fondul de oboseala restanta pe care se construieste capacitatea de efort in canotajul de inalta performanta. De asemenea, acestea semnaleaza necesitatea de a imbunatati procedurile de refacere utilizate in conditii de concurs, in mod special in cazul in care sportivele participa in mai multe probe desfasurate la intervale scurte de timp.

Abstract

Building sports performance is obtained by systematic measuring of physical load and recovery duration, meaning that their alternance within weekly cycles is obligatory. For high-performance women-rowers, in 10 min of rest after the simulator trial, recovering pH level is positively correlated with pH level during effort (r=0,74, r_s=0,74) for a trusted level of 0,01. This means that the higher the level of lactic acidosis is, the more difficult recovery becomes. In 22 h, recovery of acid base balance level is still incomplete. The results confirm the background of residual metabolic fatigue upon which effort capacity in high performance rowing is built. They also lead to the conclusion that enhancement of recovery procedures used during competition is necessary, especially for those athletes participating in several trials in a short time period.

Bibliografie

Callis, A., Daures, M.F., Acidose et fatigue musculaire. In: Medecine du Sport. Paris, 62 (2), 1995, 7982

Dragan, I., coordonator, Medicina sportiva. Bucuresti, Ed. Medicala, 2002, p. 797

Eisenberg, C., Sportivul. In: Omul secolului XX. (coordonatori: Frevert U., Haupt H.- G.). Iasi, Polirom, 2002, p. 91

Gowans, J., Weston, A., The effect of active recovery, massage and passive recovery on blood lactate concentration and swimming performance. In: 5th World Congress of Sport Science. 1999, p. 386

Stupineanu, I., Hillerin, J.-P., Talaban, M.-D., David, V., Popa, E., Studii privind complexitatea efortului in sportul de inalta performanta la canotaj. Bucuresti, CCPS, 1990, p.18-51

Thomas, J., R., Nelson, J. K., Metodologia cercetarii in activitatea fizica. Vol. I - II. In: SDP, Bucuresti, CCPS, 386 -389, 1997, p. 61-102 si p. 194-220

Vrijens, J., L'entrainement raisonne du sportif. Bruxelles, Ed. De Boeck Universite, 1991, 306 p.