 |
 |
 |
 |
RELATIA PERSONALITATE-ANXIETATE LA SPORTIVII DE PERFORMANTA SI NESPORTIVI: STUDIU COMPARATIV
Laura BURCHEL – Universitatea „LucianBlaga"Sibiu
Ioana BUGNER – studenta, Universitatea „Lucian Blaga" Sibiu
Key words: anxiety, personality, compared studies
Cuvinte cheie: anxietate, personalitate, studiu comparativ
Introducere
Studiind problematica numeroaselor lucrari de cercetare care au vizat personalitatea sportivului, R.Thomas le grupeaza in trei categorii dupa ideea care le guverneaza:
1. Un anumit tip de personalitate predispune individul la practicarea sportului.
2. Practicarea sistematica a unei activitati sportive influenteaza personalitatea individului si o modifica.
3. Cele doua fenomene coexista.
Autorii studiilor realizate mai recent, remarca faptul ca trasaturile de personalitate ale sportivilor nu pot fi considerate „favorabile" sau „nefavorabile", nici „pozitive" sau „negative", ambele categorii fiind necesare participarii cu succes in activitatea sportiva.
In acelasi timp, Orlick sustine ca anxietatea in exces experimentata de catre sportivi, provine de obicei din exagerarea importantei rezultatului unui concurs care este privit ca si cand viata insasi (in plan fizic si psihic) ar depinde de el. Astfel, se presupune ca individul cu un profil puternic de personalitate depaseste cu mai mare usurinta obstacolele pe care competitia sportiva si viata de zi cu zi le implica, protejandu-l astfel de efectele nocive ale vinei, depresiei, anxietatii.
Ipoteza generala
In acest studiu am pornit de la ipoteza conform careia la nivelul relatiei dintre profilul de personalitate si gradul de anxietate exista diferente semnificative intre:
practicantii sporturilor colective si cei ai sporturilor individuale.
sportivii de performanta si nesportivi
Metode si tehnici utilizate.
Chestionarul de personalitate „Eysenck" (EPQ) care furnizeaza informatii despre trasaturile de personalitate ale subiectilor: nevrozism, stabilitate psihica, psihoticism, extraversie si disimulare.
Chestionarul de anxietate „Cattell" (C) care masoara nivelul de anxietate prezent la subiectii investigati.
Subiectii investigati
Cele doua chestionare au fost aplicate unui numar de 30 de subiecti, repartizati astfel:
- 10 practicanti ai jocului de fotbal (media de varsta, 24 ani).
- 10 sportivi judoka (media de varsta, 22 ani)
- 10 studenti nesportivi (media de varsta, 22 ani.).
Testarea s-a efectuat in plin sezon competitional, perioada in care consideram ca subiectii sunt suprasolicitati din punct de vedere psihic si fizic.
Rezultate
Tabelul nr.1 Mediile subiectilor obtinute la Chestionarul de personalitate Eysenck
|
Analizand datele din tabelul nr.1 si reprezentarea grafica corespunzatoare observam ca din cele trei grupe investigate, fotbalistii inregistreaza cele mai mari cote la Neuroticism, Psihoticism si Disimulare in timp ce nesportivii sunt in mai mare masura extravertiti. Din acest punct de vedere rezultatele noastre nu concorda cu datele prezentate in studii similare, in care practicantii sporturilor de echipa sunt caracterizati de Extraversie mai mult dacat nesportivii si sportivii din probele individuale.
Graficul nr.1 Mediile celor trei grupuri de subiecti obtinute la Chestionarul Eysenck
 |
Tabelul nr. 2 Mediile subiectilor obtinute la Chestionarul de anxietate Cattel
|
Legenda:
- Q3 - deficit de integrare sau de coeziune a constiintei de sine.
- C - lipsa de forta a Eului sau nevrozism general, slabiciune a Eului.
- L - lipsa de securitate sociala, insecuritate paranoica.
- O- sentimentul de culpabilitate, depresie patologica, anxietate depresiva.
- Q4 - tendinta de emotivitate, iritabilitate, tensiune ergica, pulsiuni si nevoi nesatisfacute, excitarea apetitului sexual.
Chestionarul de anxietate „Cattel" masoara nivelul de anxietate prezent la subiectii investigati. Dintre acestia, conform tabelului si graficului nr.2 fotbalistii, urmati de nesportivi prezinta un „deficit" mai mare la nivelul constiintei de sine in comparatie cu judoka, un nivel al anxietatii mai ridicat decat celelalte doua grupuri si de asemenea sentimente de culpabilitate mai accentuate. In ceea ce priveste emotivitatea si iritabilitatea, media fotbalistilor este dubla fata de grupul nesportivilor si mai apropiata celei inregistrate de practicantii judo-ului.
Graficul nr.2 Mediile celor trei grupuri de subiecti obtinute la Chestionarul de Cattel
 |
Tabelul nr. 3 Corelatiile stabilite intre indicatorii profilului de personalitate si indicatorii anxietatii, la un prag de semnificatie p<0.01 (**) si p<0,05 (*)
|
CONCLUZII
In urma prelucrarii si interpretarii datelor obtinute se observa o corelatie semnificativa intre profilul de personalitate al subiectilor si anxietatea experimentata de acestia in special de catre jucatorii de fotbal. Judoka si nesportivii manifesta un nivel redus de anxietate fiind totodata mult mai stabili din punct de vedere emotional. Trebuie de asemenea mentionat ca toate valorile inregistrate de catre subiectii investigati se incadreaza in limitele normalitatii.
Profilul predominant de personalitate al subiectilor acestui studiu este: extravertit-instabil pentru practicantii fotbalului si extravertit-stabil pentru judoka si nesportivi.
Este important pentru antrenori si profesori sa cunoasca tipul de personalitate, trasaturile, nivelul anxietatii, comportamentul sportivilor in antrenament si in competitii si in consecinta, sa stabileasca strategiile corespunzatoare pregatirii ca si tehnicile psihologice necesare reducerii anxietatii competitionale. Astfel, succesul depinde in mare masura de perspectiva pe care sportivul reuseste sa si-o creeze cu privire la competitie, de capacitatea sa de a-i face fata, de relationarea corecta cu evenimentul respectiv determinand eliberarea acestuia de anxietate, vina, depresie.
Esecul, in cazul in care se produce, trebuie sa fie privit ca o experienta plina de invataminte: „Priveste infrangerea ca pe o provocare la adresa tariei tale de caracter!" (Terry Orlick).
Abstract
The task of coaches and also of athletes is to find out as much information as they can about the psychological mechanisms that strongly influence performance, because they are involved in making psychological decisions every day. The personality profiles of athletes are not homogeneous. The way that they think about their chances for success or failure, and also the level of anxiety, is strongly correlated with the personality characteristics.
This study attempt to present the personality differences according to the sport, maching three groups: 10 football players, 10 judoka and 10 students, non-athletes.
The classical form of EPQ and CATTELL was administrated to the group we investigated and the results of this study supported our hypothesis. We found out that the soccer players has a lower self control, higher emotional disturbance and are more intolerant than the two other groups, and the non-athletes has a higher level of extraversion of all the subjects. The highest level of anxiety is manifested by the soccer players.
Bibliografie
BURCHEL L, Teza de doctorat. Bucuresti, Academia Nationala de Educatie Fizica si Sport, 2000
DRUTU, I., Introducere in psihologia contemporana. Bucuresti, Editura Sincron, 1991
EGON, H., EPURAN, M., Mecanisme de influentare a comportamentului in fotbal. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1985
ENE, M.; NEACSU, I., Educatie si autoeducatie in formarea personalitatii sportive. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1987
EPURAN, M., Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1990
EPURAN, M., Psihologia educatiei fizice. Bucuresti, Editura SportTurism, 1976
NICULESCU, M., Psihologia sportului-culegere de lectii. Bucuresti, Editura Ex Ponto, 2000
