METODOLOGIA REALIZARII INTEGRALE A OBIECTIVELOR COGNITIVE, AFECTIVE SI PSIHOMOTORII LA ELEVII CLASELOR PRIMARE

Antonios ANASTOS

Grecia

Cuvinte cheie: obiectiv, cognitiv, afectiv, psihomotor, scolar mic, formare integrala.

Keywords: objective, cognition, affective and psychomotor acquisitions,little scholars

Lucrarea de fata reprezinta un demers stiintific orientat in directia implementarii operationalizarii obiectivelor educatiei fizice. Profesorul de educatie fizica trebuie sa aiba capacitatea de a formula si de a stabili corect obiective operationale pentru lectiile sale, incepand cu ciclul primar, si de a selectiona celemai potrivite mijloace in vederea atingerii acestora. Consideram ca actualul sistem scolar de evaluare manifesta deficiente in ceea ce priveste aprecierea achizitiilor complexe ale individului in urma lectiilor de educatie fizica, deoarece presupune numai probe pentru aptitudinile motrice ale acestuia, lasand de-o parte aspectele cognitive, afective si psihomotorii. Pentru a demonstra necesitatea operationalizarii obiectivelor cognitive, afective si psihomotorii, alaturi de cele motrice propriu-zise, dar si pentru a semnala inca o data nevoia revizuirii sistemului de evaluare, am desfasurat un experiment la scoala nr. 2 Skies, Thessaloniki, Grecia, cu doua clase de elevi din ciclul primar, in anul scolar 2002-2003. Rezultatele obtinute si analiza acestora au confirmat ipoteza cercetarii si au intarit ideea potrivit careia educatia fizica contribuie la dezvoltarea integrala a personalitatii individului, avand influente benefice atat in plan motric, cat si cognitiv, afectiv si psihomotor.

Introducere

Educatia fizica, alaturi de celelalte discipline prevazute in planul de invatamant in vigoare pentru ciclul primar, are un aport considerabil la educarea integrala a individului, inducand numeroase efecte benefice atat asupra dezvoltarii motrice, biologice, cat si psihologice a acestuia. In urma experientei acumulate in calitate de profesor de educatie fizica, am constatat ca, dupa o anumita perioada de instruire, copiii la aceasta varsta demonstreaza comportamente noi armonioase atat in plan motric, cat si afectiv, cognitiv si psihomotric. Profesorul ar trebui sa manifeste un interes permanent vizavi de acumularile intelectuale ale copilului, de integrarea sociala si comportamentul lui in grup, precum si de afectivitatea acestuia.

Desi literatura de specialitate mentioneaza inca din anii 70 necesitatea formularii de obiective operationale cognitive, afective si psihomotrice pentru lectiile de educatiei fizica, practica este inca deficitara la acest capitol, majoritatea profesorilor, din diferite motive, fie din comoditate, fie dintr-o formare profesionala incompleta, se rezuma doar la obiectivele de ordin motric. Consideram necesara elaborarea unei metodologii pentru operationalizarea obiectivelor cognitive, afective si psihomotrice care sa fie accesibile oricarui profesor interesat de o activitate performanta.

Ipoteza

Stabilirea unor obiective operationale care, pe langa aspectele de natura motrica, sa vizeze si aspecte de natura cognitiva, afectiva, psihomotrica, si evaluarea obiectiva a nivelului de realizare a acestora, ar putea contribui la cresterea eficientei procesului de instruire in educatia fizica.

Sarcini

Studiul materialului bibliografic existent privind problematica aleasa;

Investigarea caracteristicilor de dezvoltare cognitiva, afectiva, psihomotrica a claselor de elevi selectionate pentru proiectul de experiment, prin intermediul unui chestionar cu continut cognitiv, a unei anchete sociometrice si a unui test de apreciere a distantei;

Planificarea si programarea continutului disciplinei educatie fizica pe perioada unui an scolar;

Proiectarea obiectivelor operationale de natura cognitiva, afectiva si psihomotrica, alaturi de cele de natura motrica;

Selectionarea mijloacelor si actiunilor specifice educatiei fizice in vederea indeplinirii obiectivelor propuse;

Aplicarea planificarii elaborate la grupul de experiment;

Determinarea masurii in care proiectul meu a contribuit la educarea cognitiva, afectiva si psihomotrica a copiilor investigati, respectiv aprecierea gradului de progres a acestora, in urma testarii finale.

Esantionul investigat

Esantionul investigat a fost constituit din 48 de elevi, din care 24 de subiecti au alcatuit grupul de control si 24 de subiecti au compus grupul de experiment, toti elevii apartinand scolii elementare nr.2 Skies, regiunea Thessaloniki, Grecia. Pentru grupul de experiment a fost aleasa o clasa a IV a, notata in continuare cu D1, iar pentru grupul de control a fost stabilita o alta clasa a IV a, numita D2. Au fost alesi subiecti din clasa a IV a ciclului primar deoarece am considerat ca este nivelul terminal al acestui interval si am fost interesati de achizitiile de la care va continua dezvoltarea pentru etapa urmatoare de varsta Loturile de subiecti au fost supuse unei testari initiale la inceputul lunii octombrie, au urmat in continuare procesul didactic in conformitate cu prevederile scolare si cu documentele de planificare, iar la sfarsitul anului scolar au fost verificate inca o data. Asupra grupului de experiment am aplicat variabilele independente si s-a urmarit permanent in lectia de educatie fizica stabilirea si indeplinirea obiectivelor cognitive, afective si psihomotorii.

Metode de cercetare

Ca metode de cercetare au fost utilizate urmatoarele: metoda bibliografica, metoda observatiei, metoda testului, metoda sociometrica, experimentul, metode de prelucrare si interpretare a datelor. Pentru evaluarea cunostintelor generale ale elevilor cu privire la activitatile motrice, a fost aplicat un chestionar cu caracter cognitiv. Aspectele legate de afectivitate au fost surprinse prin intermediul anchetei sociometrice, iar cele de psihomotricitate cu ajutorul testului de apreciere a distantei.

Etapele experimentului

In scopul verificarii ipotezei de cercetare propuse, experimentul s-a derulat pe urmatoarele etape:

1. Alegerea testelor, a mijloacelor si a metodelor de lucru in perioada februarie 2001 – februarie 2002.

2. Derularea experimentului pilot in perioada martie – mai 2002.

3. Stabilirea esantionului de investigat, respectiv a grupului de experiment si a celui martor pentru proiectul de cercetare propriu-zis. Grupul de control a fost ales de la o alta clasa din aceeasi scoala, dupa ce am obtinut acordul cadrului didactic responsabil. Acestuia i-a fost explicat in prealabil care este intentia mea si in ce vor consta testele.

4. Aplicarea testelor pentru verificarea initiala la ambele grupuri de subiecti in perioada 1 – 15 octombrie 2002.

5. Desfasurarea experimentului propriu–zis intre 15 octombrie 2002 si 30 aprilie 2003.

6. Sustinerea testelor pentru verificarea finala. Testele au fost aplicate pentru a doua oara la inceputul lunii mai pentru a nu fi in apropierea vacantei, dar si din considerente climaterice, dat fiind faptul ca, in Grecia, temperaturile sunt asemanatoare toamna si primavara.

7. Analiza, prelucrarea si interpretarea datelor culese.

8. Desprinderea concluziilor cercetarii efectuate.

Rezultate obtinute

In urma aplicarii chestionarului cu caracter cognitiv, ca cele doua testari s-a putut constata un nivel mai ridicat al cunostintelor componentilor grupului de experiment, comparativ cu grupul de control. Prezentam in continuare doi dintre itemii utilizati.

La testarea initiala, s-a dovedit ca doar 41% din componentii grupului de experiment pot diferentia corect probele individuale de cele colective mentionate de noi la prima intrebare (fotbal, gimnastica, schi, baschet, handbal, saritura in lungime, 100m plat, volei, scrima). Componentii grupului de control care au ales corect activitatile ce sunt practicate individual, au constituit de asemenea, un procentaj scazut care nu a depasit 33%. Ceilalti subiecti fie nu au dat nici un raspuns, fie au avut dificultati cu incadrarea probei de 100 m plat, doi dintre acestia au optat chiar pentru handbal ca proba individuala. La testarea finala progresul grupului de experiment privind achizitiile de cunostinte generale despre miscare este evident. Spre deosebire de grupul de control al carui procentaj de alegeri corecte a crescut la 58%, toti membrii grupului de experiment au raspuns corect la intrebarea cu numarul 1, ajungand la un procentaj de 100%. La testarea initiala, 4% din subiectii grupului de experiment au avut cunostinte despre ce inseamna Jocurile Paralimpice, insa, dupa ce pe parcursul intregului an scolar li s-a detaliat tuturor sensul si scopul acestor competitii si le-au fost prezentate materiale video de la editiile cele mai recente, mai mult de jumatate au dovedit ca si-au largit cunostintele in aceasta directie. Asa se face ca la verificarea finala 71% au raspuns corect si doar 29% gresit.

Grupul de control a dat dovada din start de o mai buna cunoastere a sintagmei comparativ cu grupul de experiment, inregistrand un procent de 17% raspunsuri corecte la verificarea initiala. Aceasta valoare nu s-a modificat semnificativ de la o testare la cealalta, corectitudinea raspunsurilor atingand doar 25% in finalul experimentului.

Chestionarul cu caracter afectiv a pus in evidenta climatul din cadrul grupurilor si unele caracteristici de ordin afectiv ale elevilor. Sociogramele intocmite si indicii sociometrici calculati in urma raspunsurilor primite, au relevant faptul ca atmosfera din grupul de experiment, dupa activitatea pedagogica intreprinsa de mine, este una armonioasa, pozitiva in care tensiunile s-au diminuat, noul coleg a fost acceptat de grup si s-a integrat in colectiv, gradul de coeziune a crescut, iar sarcinile de colaborare dintre subiecti s-au desfasurat cu succes. In schimb, grupul de control s-a divizat in subgrupuri de interes pana la finalul anului scolar, atmosfera negativista si tensionata s-a mentinut, conflictele dintre colegi nu s-au ameliorat, iar gradul de acceptarea a tuturor membrilor clasei s-a diminuat.

Testul de apreciere a distantei a evidentiat aspecte referitoare la coordonarea kinestezica si la coordonarea vestibular-motorie. Capacitatea de coordonare kinestezica a componentilor grupului experimental s-a ameliorat in urma programului de pregatire urmat, rezultatele la testarea finala fiind net superioare celei initiale. Grupul de control s-a comportat asemanator la cele doua testari fara a se remarca vreo diferenta esentiala. Dupa cum reiese si din graficul de mai sus, trei dintre subiectii grupului de experiment au reusit sa aprecieze exact distanta, fara sa inregistreze vreo abatere, iar subiectul cu nr. 8 al aceluiasi grup, si a imbunatatit considerabil performanta, oprindu-se doar cu 12 cm inainte de linia de sosire.

La testarea finala putem sesiza o crestere substantiala a valorilor capacitatii de coordonare vestibular – motorie inregistrate de grupul de experiment si o stagnare a grupului de control ale carui rezultate nu sunt cu mult diferite fata de testarea initiala. Mentionam, de altfel, si faptul ca cinci componenti ai grupului de experiment au realizat sarcina fara sa devieze vreun centimetru dreapta sau stanga, iar subiectul cu nr. 13 dintre acestia a reusit sa aprecieze cu exactitate distanta, parcurgand integral cei 3m.

Concluzii

Elaborarea si urmarirea atenta a obiectivelor operationale cognitive, affective si psihomotrice, pentru lectiile de educatie fizica sustinute de grupul de experiment, au condus la numeroase achizitii in plan cognitiv, afectiv si psihomotor care completeaza armonios tabloul dezvoltarii integrale a personalitatii scolarului mic.

Comportamentele armonioase de care dau dovada elevii la finalul parcurgerii anumitor perioade de instruire scolara, denota o vasta influenta a disciplinelor de invatamant care nu actioneaza unilateral asupra dezvoltarii copilului, ci au efecte complexe asupra personalitatii acestuia.

In urma cercetarii efectuate, putem aprecia ca educatia fizica isi confirma pozitia ca disciplina obligatorie in planul de invatamant si se alatura celorlalte materii contribuind la formarea integrala a individului, prin efectele benefice pe care le induce, nu doar in planul motricitatii generale, ci si in plan cognitiv, afectiv si psihomotor.

Sistemul scolar de evaluare si activitatea practica de educatie fizica din zilele noastre, lasa insa de dorit in aceasta directie, deoarece demersurile evaluative ale profesorului privesc exclusiv aspectele de ordin motric ale evolutiei copilului.

Din aceste considerente, ne permitem sa semnalam necesitatea producerii unei schimbari de optica a profesorului, de la ceea ce face el pana la ceea ce castiga elevul, pe toate planurile, prin lectia de educatie fizica.

Operationalizarea obiectivelor motrice, cognitive, afective si psihomotrice devine astfel o prioritate pentru activitatea didactica a profesorului de educatie fizica ce trebuie aplicata in practica, in vederea formarii integrale a individului.

Abstract

This paper represents a scientific demarche oriented towards the implementation of the Physical Education objectives which should be integrally established. The Physical Education teacher must be able to work correctly on his lessons objectives, starting with the elementary school, and he also must have the possibility to choose the right exercises in order to reach the proposal objectives. We find that actual schoolar evaluation system for Physical Education has some minuses because all the tests regrard only the motor skills of the child and excluses the cognitive, affective and psihomotor aquisitions.

In order to prove the necessity of working on the cognitive, affective and psihomotor objectives for Physical Education classes, and to remind once again the necessity of reconsidering the evaluation system, we had sustained an experiment.This research involved two elementary groups, from the no. 2 Skies, Thessaloniki school, Greece, during octomber 2002 / aprilie 2003.

The results and their analyses demonstrated that our hypothesis was correct and it has confirm once more the Physical Education benefits on the entire personality developpement of the human been.

Bibliografie selective

ALBU, A., ALBU, C., Psihomotricitatea. Iasi, Editura Spiru Haret, 1999

ALLPORT, G.W., Structura si dezvoltarea personalitatii. Bucuresti, Editura Didacitica si Pedagogica, 1981

BARROW, M., H., McGEE, R., A practical approach to measurement in Physical Education. Second edition. Philadelphia, Editura Lea&Febiger, 1971

CARSTEA, GH., Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Pentru examenele de definitivat si gradul didactic II. Bucuresti, Editura AN-DA, 2000

CERGHIT, I., Perfectionarea lectiei de educatie fizica. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica,1983

COLIBABA – EVULET, D, Metodologia operationalizarii obiectivelor educational - formative sau instructionale. Bucuresti, In Stiinta Sportului, Anul XIII, nr. 34, CSSR, 2003

EPURAN, M., Modelarea conduitei sportive. Bucuresti, Editura Sport-Turism, 1990

EPURAN, M., Dezvoltarea psihica. Aspecte ale dezvoltarii psihice in ontogeneza. Bucuresti, A.N.E.F.S., 1999

EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, F., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Editura Fest, 2001

GALLAHUE, DAVID, L., Development Physical Education for Today's Children, Editura Brown & Benchmark, 2001

HORGHIDAN, V., Metode de psihodiagnostic. Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1997

THEODORAKIS, Y., GOUDAS, M., PAPAIOANNOU, A., Psihologie si superioritate in sport.Thessaloniki Editura Christodoulidi,

ZERVAS, G., Introducere in comportamentul motric. Controlul motric si invatarea motrica. Atena, Editura Christodoulidi, 1992