SPECIFICUL STRESULUI IN BOXUL AMATOR DE INALTA PERFORMANTA
Rodica DRAGAN-CORNIANU, psiholog, cercet. princ. III
Argentina TRAIAN, drd. cercetator stiintific
Institutul National de Cercetare pentru Sport
Cuvinte cheie: stress, competitie, reglarea starilor de stress
Keywords: stress, competition, cure stress
Rezumat
Stresul caracterizeaza o reactie psihologica complexa extrem de intensa si relativ durabila a individului confruntat cu situatii existentiale percepute ca noi si dificile. Stresul poate genera la sportivi un disconfort temporar fizic si psihic si de asemenea poate induce consecinte pe termen lung.
Starea de stress invadeaza multe dimensiuni ale boxerului: capacitatea de concentrare, de coordonare psihomotrica, de odihna, relaxare si refacere rapida, unele operatii ale gandirii cum ar fi capacitatea de analiza si sinteza a informatiilor si luarea deciziei, increderea in sine, etc. si desigur manifestarea sportiva propriu-zisa.
Regalarea starilor de stress este esentiala pentru ca boxerul sa poata evalua in meci la nivelul formei sportive maxime.
Introducere- Despre stres
De origine engleza, cuvantul stres circumscrie o serie de substantive inrudite ca inteles, dar ce au totusi nuante usor diferite: presiune, apasare, efort, solicitare, tensiune, constrangere, incordare nervoasa. Hans Selye introduce conceptul de stres propriu-zis in anii '50, concept ce ocupa un loc important mai intai in medicina, apoi in psihiatrie si psihologie. In conceptia lui H.Selye, stresul este o reactie biologica si generala a organismului, adica "o stare care se traduce printr-un sindrom specific, corespunzator tuturor modificarilor nespecifice, induse astfel intr-un sistem biologic".
El defineste stresul la inceput ca fiind o agresiune, apoi ca o reactie a subiectului la o agresiune, ultima reprezentand un stresor.
Conform conceptiei lui H.Selye, tensiunile care produc stresul fac parte din viata cotidiana. Stresul caracterizeaza o reactie psihologica complexa extrem de intensa si relativ durabila a individului confruntat cu situatii existentiale percepute ca noi si dificile.
Stresul reprezinta un aspect normal si necesar al vietii, aspect de care omul nu poate scapa. Stresul poate genera un disconfort temporar si de asemenea poate induce consecinte pe termen lung. In timp ce prea mult stres poate altera starea de sanatate a unui individ cat si statusul lui fizic si psihic, totusi, un anumit volum de stres este necesar pentru supravietuire. Stresul se poate concretiza in diminuarea normalitatii functiilor sau chiar in aparitia bolilor, dar, in acelasi timp, poate ajuta persoana aflata intr-o stare de pericol sa se mobilizeze si sa gaseasca solutii.
Adaptarea constituie conditia fundamentala a supravietuirii fiintelor vii in natura si societate si deci, si in raport cu situatiile care genereaza stresul, oamenii vor declansa mai mult sau mai putin prompt sau eficient, dar vor declansa, comportamente de adaptare.
Reactiile adaptative sunt in marea lor majoritate invatate, dobandite, ceea ce indica faptul ca asupra stresului se poate interveni.
Omul se confrunta deseori cu situatii adaptative inedite, intens solicitante si fata de care nu are totdeauna reactii adaptative eficiente, dinainte elaborate. Asemenea situatii sunt de natura sa perturbe prin ineditul si dramatismul lor schemele adaptative deja elaborate si existente si sa-l oblige pe individ la identificarea altora noi. In reactia la agentii stresori raspunsurile persoanei prin mecanisme mai mult sau mai eficient adaptative sunt insotite de stari emotionale variate. Acestea se exprima vizibil in comportamentul individului, in limbaj, activitatea motorie, precum si in tulburarea diferitelor constante fiziologice (respiratie, puls, tensiune arteriala, nivelul glicemiei, nivelul secretiei acidului gastric, nivelul diferitelor secretii hormonale, etc.) si psihice (atentie, perceptie, memorie, operatiile gandirii, motivatie, etc.).
Stresul poate avea efecte atat pozitive cat si negative.
Stresul pozitiv (eustres) este cel care actioneaza ca factor energizant, ajutand persoana sa abordeze situatiile ca pe niste provocari, intr-un mod mult mai eficient.
In cazul stresului negativ (distres) organismul supramobilizat refuza sa revina la starea normala, individul fiind nervos, gata de reactie, are tensiunea arteriala crescuta si musculatura incordata. Cu alte cuvinte aceasta forma de stres se dovedeste a nu fi benefica mentalului si a organismului.
1. STRESUL COMPETITIONAL LA BOXERI
Nota : o mare parte a datelor ce vor fi expuse mai jos sunt rezultatul experientei personale a autorilor realizata ca urmare a asistentei stiintifice metodologice si psihologice acordata unui numar semnificativ de boxeri amatori de inalta performanta. Pe parcursul acestei activitati au fost utilizate diferite metode de investigatie si interventie stiintifica: observatia, interviul, consultanta, teste si chestionare psihologice, interventia prin exercitii psihologice de relaxare si refacere rapida, interventia prin mijloace speciale de pregatire fizica cum ar fi stretching-ul, particularizarea metodicii de incalzire pentru concurs, etc.
a. In meci boxerii se confrunta deseori:
cu situatii care le solicita capacitatea de adaptare la situatii inedite, pe care nu le-au mai intalnit, fata de care trebuie sa reactioneze prompt si sa le rezolve favorabil
cu solicitari fizice si psihice extrem de complexe si continui
Asemenea situatii sunt de natura sa perturbe prin ineditul si intensitatea lor schemele adaptative (tehnica si tactica) deja elaborate si existente (formate in antrenamente, sparing-uri, competitii) si sa-l oblige, impinga, preseze, pe sportiv la gasirea spontana a solutiei celei mai eficiente de punere in relatie a elementelor de tehnica astfel incat ansamblul tactic rezultat sa il conduca la succes.
Uneori, in pofida unei pregatiri impecabile, a unei conditii fizice excelente si beneficiind de experienta competitionala, sportivii nu gasesc rapid cele mai adecvate solutii, nu mai reactioneaza in conformitate cu tot ceea ce au acumulat si meciul nu decurge la nivelul asteptat si/sau meritat.
b. Intr-o proportie covarsitoare de vina este stresul.
Desigur ca stresul se instaleaza mai mult sau mai putin intens, mai mult sau mai putin dramatic, in mod diferit la fiecare boxer.
Ce simte boxerul si cum se exteriorizeaza stresul:
are o stare de agitatie, se dezorganizeaza, parca nu isi gaseste locul, se grabeste si nu isi finalizeaza actiunile eficient sau conform asteptarilor. Ca urmare boxerul nu se incalzeste suficient, cu rabdare, pentru a se pune in "forma" de intrare in ring, sau nu are logica in ceea ce face, intrece in sens negativ orice asteptari ale antrenorului.
resimte o stare de neliniste "fara obiect", nu isi poate explica motivul si nu poate raspunde la intrebarea ."De ce esti stresat, de ce nu esti in apele tale?". In ring de exemplu. boxerul are o privire nelinistita si loviturile sale exprima nesiguranta.
ii scade increderea in sine si se instaleaza nesiguranta in capacitatile proprii in raport cu adversarii. Boxerul gandeste sau chiar spune celor din jur ca nu se simte "in apele sale". Dialogurile cu colegii contin mesaje care transmit ca se simte invins inainte de a boxa.
exteriorizeaza stari de iritatie si nervozitate. Boxerul este repezit si chiar rastit in discutiile cu antrenorii sau colegii. Nimeni nu-i intra in voie. Nu se poate discuta cu el.
are dificultati de concentrare in ring, parca nu vede bine, parca nu aude bine. In ring boxerul face frecvente greseli de aprecierea distantelor, de precizia loviturilor sau de concepere a tacticii.
prezinta perturbari in coordonarea psihomotrica, o limitare a flexibilitatii miscarilor, perturbari de reactii motrice rapide, perturbari in orientarea spatiala respectiv orientarea motrica de lateralitate - deplasare stanga, dreapta, lovituri numite la sugestia "coltului ", ii scade capacitatea de reactie spontana si orientata la adversar, etc. Miscarile boxerului sunt rigide si obiectiveaza instalarea mult mai rapida a oboselii bratelor si a spatelui.
resimte stari de neliniste insotite de framantari personale, cea mai mare parte "tinute secret", necomunicate din diverse motive. Asemenea altor sportivi de inalta performanta boxerii au o atitudine rezervata de discuta cu antrenorii sau colegii mai apropiati despre nelinistile lor din ajunul competitiei. Uneori se tem sa nu fie subiect de ironie, alteori nu isi dau seama ca problema lor, daca o discuta, poate macar partial sa se diminueze. Par a nu sti foarte bine ca este foarte important sa comunici si sa te lamuresti in legatura cu ce te framanta.
au proasta dispozitie (morocanos, insingurat) sau dispozitie ilarianta (mult prea veseli, zgomotosi, chiar deranjanti pentru ceilalti). Boxerul nu mai seamana cu cel care este de obicei si aceasta s-ar putea sa indice faptul ca resursele interioare psihice si fizice nu se vor manifesta la nivel optim.
stare de moleseala, senzatie de oboseala fizica, slabiciune in brate sau picioare. Deseori boxerii acuza acestea inainte de competitie. Desigur ca realizarea categoriei de greutate pentru competitie, cel mai adesea nejudicios gestionata poate fi o explicatie in plus a acestor senzatii.
teama de accidentare, sentimentul ca li se va intampla un accident
indispozitii organice: dureri de cap, tulburari gastrice, palpitatii, crampe musculare, etc.
dificultati de somn, dificultati de a adormi
oboseala chiar dupa un numar de ore de somn suficient. Ultimile trei alienate sunt manifestari psihosomatice care se pot manifesta la nivelul diferitelor intensitati si sunt induse de stress.
Deci, starea de stress invadeaza multe dimensiuni ale boxerului:
capacitatea de concentrare
capacitatea de coordonare psihomotrica
capacitatea de odihna, relaxare si refacere rapida
unele operatii ale gandirii cum ar fi capacitatea de analiza si sinteza a informatiilor si luarea deciziei
increderea in sine
Acestea toate afecteaza in mai mica sau mai mare masura forma speciala fizica si psihologica in care boxerul trebuie sa se afle in perioada competitionala. Stresul se instaleaza de obicei cu aproximativ 4-5 zile inainte de competitie.
c. Efectele potentiale ale stresului la boxeri pot fi grupate in cinci mari categorii, si anume:
efecte subiective (ce simte boxerul): anxietate (teama pe care nu o poate explica foarte clar), apatie (fara chef), plictiseala, oboseala, indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, agitatie, sentimentul de singuratate;
efecte comportamentale: predispozitie spre neatentie si accidentare (intinderi, rupturi musculare), tendinta de a consuma alcool, abuz de cafea, tendinta de a manca si/sau de a fuma excesiv, comportament impulsiv, certaret, nemultumit, apatic, se mobilizeaza greu, fara chef;
efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale (in ring, de expl. se lupta la intamplare), concentrare slaba, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica (senzatia ca orice corectie sau indrumare mai subliniata este cearta si neapreciere), blocaje mentale care se traduc in blocaje motorii, de miscare;
efecte fiziologice: cresterea glicemiei (se perturba formarea glicogenului care este esential pentru sustinerea energetica a efortului muscular specific probei), cresterea pulsului (care antreneaza cresterea ritmului respirator si din acest motiv ventilatia pulmonara este mai superficiala), cresterea tensiunii arteriale (care poate cauza dureri de cap), uscaciunea gurii, transpiratii reci sau exagerate;
efecte suplimentare: absenteism de la diferite activitati, eficienta scazuta, izolare, comunicare redusa, insatisfactie fata de sine, reducerea responsabilitatii, reducerea atasamentului fata de proba, diminuarea sau exagerarea obiectivelor.
d. Din ce motive poate apare stresul la boxeri?
stresul provocat de „baia" de adrenalina la care este supus organismul (inainte, in timpul, dupa meci)
stresul provocat de lovituri, mai ales pe puncte reflexe (plex solar, colecist, maseter)
stres la adversar – lupta corporala si confruntarea indeaproape, contactul corporal cu adversarul
stres la statutul adversarului; evaluarea subiectiva superioara a acestuia ca urmare a palmaresului sau a unor intalniri anterioare
stres de arbitraj si decizii nejuste sau considerate nejuste
stres dat de anticiparea sau perceptia castigului = nikefobia
stres dat de anticiparea sau perceptia infrangerii
stresul (starea) de start (de inceperea a reprizei)
stresul dupa meci
stres intre runde
stres intre meciuri
stres dat de teama de accidentare
stres dat de accidentare in timpul meciului
stres dat de parcurgerea procedurilor de slabire pentru categoria de greutate
stres „imprumutat" de la antrenor, de la colt, din discutii, din atitudini
stres provenit din „presiunea" de obiectiv
stres cauzat de informatiile media (presa, televiziune, interviuri, etc.)
e. Alte cauze care determina instalarea stresului
sarcina impusa imperativ si inabili din afara (de antrenor, federatie, familie, altii) de a-si indeplini obiectivul, de a castiga
suprasarcina interioara (proprie) de a castiga
proiecte financiare presante legate de castig
emotiile datorate situatiei de confruntare in care se afla
deficiente (din motive obiective si subiective) in nivelul optim de acomodare la ambianta de concurs (clima, fus orar, atmosfera sociala, cazare si masa, antrenamente insuficiente de acomodare, presiunea de timp in program)
aparitia unor solicitari, situatii neprevazute (pierderea bagajului in deplasari, unele evenimente din viata personala, etc.)
2. UNELE SFATURI PETRU BOXERI SI ANTRENORII LOR PRIVIND REGLAREA STARILOR DE STRES COMPETITIONAL
Stresul este considerat in mare parte ca se instaleaza ca urmare a felului personal al omului de a percepe un eveniment - modul in care un individ interpreteaza situatia.
Fara nici o indoiala stresul exista sub doua dimensiuni:
Distresul = este stresul negativ care perturba normalul si forma optima in care sportivul se afla
Eustresul = este stresul pozitiv care da sportivului o stare de asteptare entuziasta, o nerabdare de a isi arata valoarea, incredere in sine si claritate mentala; de asemenea stresul pozitiv este acela care creste capacitatea de mobilizare si dorinta de a se intrece pe sine, de a da totul.
Ce se poate face ca stresul negativ sa fie diminuat si transformat in stress pozitiv?
a. Reglarea starilor de stress revine in egala masura si antrenorilor si sportivilor.
Sportivului ii este indicat:
sa priveasca obiectivul "competitie" ca o ocazie excelenta de a-si pune in valoare nivelul de pregatire. Desigur ca procesul complex al managementului pregatirii boxerului de inalta performanta cuprinde si capitolul extrem de important al gestiunii obiectivelor intermediare care sunt sarcini de pregatire premergatoare competitiei. Un boxer care a respectat intocmai programele de: pregatire fizica generala, pregatire specifica, refacere, recuperare(daca este cazul), gestiune a greutatii pentru categorie, pregatire psihologica, nutritie si nu in ultim rand de viata sportiva, nu va suporta negativ influentele stresului din timpul programului competitional.
sa respecte cu rigurozitate pe tot parcursul pregatirii programul indicat de specialistii (metodolog, psiholog, nutritionist), program realizat in concordanta cu cerintele antrenorilor vis-a-vis de fiecare boxer in parte.
sa discute cu cei apropiati (antrenor, psiholog,) starile, nelinistile, nesigurantele, senzatiile care il preseaza in perioada competitionala.
in preziua competitiei este indicat ca boxerul, stand de voba "cu sine" sa isi faca mental o trecere in revista a acumularilor, calitatilor si a argumentelor pozitive care il caracterizeaza.
sa nu practice cu colegul de camera "discutii de alimentare reciproca" pe subiecte care il framanta, ci mult mai bine sa se sustina reciproc.
sa isi asigure in momentele de refacere o stare de relaxare ascultand muzica preferata, sau practicand ceea ce ii face placere cum ar fi lectura, sah, tv, plimbari in aer liber.
sa evite in perioada competitionala initiative noi, de expl. de a incerca feluri noi de mancare, de a-si schimba obiceiurile de program sau antrenament, altele decat cele desemnate de antrenor si cu care este obisnuit.
sa practice la sparing-urile de verificare un comportament sportiv ca si cel de concurs, aceasta pentru a-si "antrena" acomodarea pentru competitii.
sa acorde exercitiilor de stretching si de intinderi progresive atentia cuvenita atat pe parcursul pregatirii in general dar si in perioadele competitionale. Este bine stiut ca stretching-ul de exemplu, este un mijloc de exercitiu fizic cu mari implicatii in starea psihica a sportivului, respectiv contribuie la cresterea stabilitatii psihoemotionale, reducerea stresului, cresterea nivelului capacitatii de concentrare a atentiei si desigur punerea rapida in forma de mobilitate fizica optima si prevenirea accidentarilor.
sa acorde o atentie deosebita incalzirii inainte de competitie. In ring boxerul se afla in majoritatea momentelor de manifestare la nivel de solicitare si manifestare maxima. Din acest motiv, punerea in "forma", activarea, trezirea simturilor, mobilizarea motivationala si volitionala trebuie realizate cu rabdare si constiinciozitate in incalzire.
sa faca incalzirea cu meticulozitate, sa nu se gandeasca la nimic decat la " Astazi am o zi foarte buna".
sa practice exercitiile de relaxare – activare (invatate in antrenamentele psihologice)
sa practice antrenamentul mental cu tema competitionala (invatat si exersat in antrenamentele psihologice)
sa evite superstitiile. Sportivul cu tendinta de a se lasa influentat de superstitii poate verifica din timp, in situatii neimportante, ca superstitiile nu influenteaza ce urmeaza sa se intample.
b. Stresul competitional la antrenori
Antrenorii boxerilor care participa la competitii sunt si ei marcati de stress. Exista mai multe motive pentru care stresul se instaleaza si se manifesta. Astfel:
Antrenorul este supus stresului propriu generat de:
presiunea de obiectiv: pe care si l-a propus si/sau care i-a fost impus
presiunea de timp legata de rezolvarea unor probleme organizatorice impuse de competitie: cazare, masa, organizarea deplasarilor, supravegherea sportivilor, organizarea si supravegherea programului de antrenamente de acomodare, de refacere intre meciuri, de mentinere a formei boxerilor, de asistarea incalzirii pentru meci, cantarul, relatiile cu oficialii, rezolvarea unor probleme inclusiv reclamatii, etc., relatiile cu media, supravegherea orarului competitional, etc.
grija pentru sportivi legata de starea lor fizica si psihica
rezolvarea unor probleme neprevazute
unele probleme personale
A doua directie din care vine stresul la antrenor este implicarea in meci prin monitorizarea sportivului de la colt. Antrenorul trebuie sa aiba in vedere atat evolutia in meci a sportivului propriu, evolutia adversarului, monitorizarea boxerului in timpul luptei, sfatuirea si incurajarea acestuia in pauzele dintre runde, arbitrajul si nivelul punctelor, starea sportivului si nu in ultimul rand autocontrolul propriului comportament si reactii.
A treia directie este stresul generat de implicarea antrenorului de a-i diminua sportivului stresul si a-i sustine increderea in sine si in victorie. Privind acest aspect, antrenorul poate interveni in reglarea psihica a sportivului daca:
nu va discuta in mod insistent cu sportivii obiectivele de medalii ci maximizarea performantei punand accentul pe concentrare, relaxare, siguranta, incredere si punctele forte tehnice si tactice ale sportivilor.
daca inainte de meci (cu 1-2 ore) le puncteaza scurt sportivilor (de obicei se practica dupa ce iau masa, cu toti sportivii de fata) cateva sfaturi tehnice si psihologice: de exemplu: "tu X ai directa dreapta puternica. Foloseste-o si atentie la colt", " Y, ai garda buna si brate puternice; atentie foloseste si bratul stang", etc.
Cu aceasta ocazie este bine sa le sublinieze ca:
sunt bine pregatiti,
este multumit de ei si ca pot avea rezultate excelente
sa fie relaxati, sa boxeze bine, concentrati si atenti la colt.
Nu exista nici un dubiu in legatura cu faptul ca forta mesajelor pe care boxerii le primesc de la antrenori sunt de cele mai multe ori nebanuit de puternice.
c. Mici trucuri recomandate boxerilor pentru a evita stresul psihic la slabire
Tot ceea ce am voie sa mananc mestec indelung, nu ma grabesc. (in felul acesta scade senzatia de foame).
Lichidele se beau cu inghituri mici si la temperatura camerei (eviti sa te deranjezi la stomac si iti trece mai usor senzatia de sete)
Inlocuiesc cat de mult pot placerea de a manca cu altceva ce imi face placere: ascult muzica, ma uit la TV, citesc, ma gandesc la ceva placut, ma joc pe minicalculator, joc sah, etc.
Aerisesc camera, fac mici plimbari afara (pentru oxigenare), ma mobilizez chiar daca ma simt epuizat (miscarea ajuta oxigenarea musculara si cerebrala si te vei simti mai bine)
Fac inainte de culcare exercitii de relaxare (vezi la pagina „Relaxarea")
Evit cat pot de mult sa ma stresez suplimentar (ganduri neplacute, telefoane incomode, discutii contradictorii, autocompatimirea). Nu ai nevoie de stresuri suplimentare.
Ma gandesc cat de bine ma voi simti in meci, flexibil si rapid.
Ma gandesc ca dupa meci eu fiind campionul ma va astepta o masa pe cinste.............!!!!!!!!!!!!
Cateva incercari de definitie ale boxerului invingator
Va invinge acel boxer care va sti in ring sa faca acele miscari care ii vor dicta adversarului reactia si astfel el va sti dinainte ce face adversarul si, la momentul potrivit va scoate „asul din maneca",
Va fi invingator boxerul care in ring ramane lucid si fiecare miscare (brate, corp, picioare) a sa are sens si o pregateste pe urmatoarea.
Va fi invingator boxerul care isi epuizeaza adversarul atragandu-l in actiuni ineficiente.
Va fi invingator boxerul care alaturi de antrenor este si el propriul sau antrenor.
Abstract
Stress characterizes a complex psychological reaction extremely intense and relatively lasting of an individual who confronts existential situations perceived as new and difficult. Stress may generate a temporarily physical and psychic discomfort in athletes and may also induce long term consequences. The stress state invades many dimensions of a boxer: the capacity of focusing, of motor coordination, of relaxation and rapid recovery, several acts of thinking as the capacity to analyze and synthesize information and taking decisions, self-confidence, etc. The stress states' readjustment is essential in order for the boxer to perform in the match at full potential.
Bibliografie
EPURAN, MIHAI, HOLDEVICI, I, TONITA F., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Editu. Fest, 2001
HOLODEVICI IRINA, Autosugestie si relaxare. Bucuresti, Edit Ceres, 1995
SELYE, HANS, Stiinta si viata. Bucuresti, Edit. Politica, 1984 Streching. Bazele stiintifice si principalele cercetari privind metodele de aplicare a acestuia. Refacerea dupa antrenament si competitie. In: Buletin Informativ, Bucuresti, I.N.C.S., nr. 561-562, 2002
TALLIS, FRANK, Cum sa ne stapanim starile de neliniste si ingrijorare. Edit. Polimark, 1996
