Articole conf 2005

DOCIMOLOGIE SPECIFICA PENTRU ACTIVITATILE MOTRICE DIN TIMPUL LIBER AL SCOLARILOR

Asist.univ. drd. Dana CRISTEA - Universitatea din Oradea

Prof. Aurelian - CRISTEA Liceul teologic greco-catolic Oradea

Cuvinte cheie: docimologie, cercetasie, timp liber

Keywords: docimology, scout, free time

Lipsa timpului liber pentru elevii de azi, din cauza programului scolar incarcat si a lipsei organizarii timpului liber la sfarsit de saptamana, a devenit o problema pe care noi dorim sa o abordam intr-un alt fel. Educatia pentru timpul liber, realizata de catre persoane cu experienta in domeniu, poate continua valentele educative ale scolii prin activitati concrete care sa incurajeze experienta si succesul. Aceasta lucrare propune activitatile cercetasiei ca mijloc placut si util de petrecere a timpului liber.

Istoria unei stiinte nu se rezuma la o simpla succesiune de date privind nasterea si etapele principale ale dezvoltarii ei. Ca in orice biografie, datele istorice ale stiintei respective dobandesc o semnificatie prin incadrarea lor intr-un sistem determinat de relatii. Iata de ce precizarea obiectului si a datei de nastere a docimologiei nu poate fi izolata de cateva precizari privind importanta acestei discipline si locul pe care-l ocupa sau tinde a-l ocupa printre stiintele deja constituite.

Numele de docimologie este de origine greaca: dokime inseamna proba, incercare, logos – stiinta, dokimazo – examinez, dokimastez – examinator, dokimasticos – apt pentru a examina. Dupa cum arata numele, docimologia este studiul sistematic al examenelor, analiza stiintifica a modului de notare, a variabilitatii notarii la examinatori diferiti si la acelasi examinator, a factorilor subiectivi ai notarii, precum si a mijloacelor menite sa contribuie la asigurarea obiectivitatii examenului.

Gilbert De Landsheere sustine, in manualul sau de docimologie, ca docimologia este o stiinta care are ca obiect studierea sistematica a examenelor, in special a sistemelor de notare si a comportarii examinatorilor si a celor examinati.

Ideea de timp liber este vehiculata inca din antichitate, Aristotel spunea ca timpul liber nu inseamna sfarsitul muncii, ci, dimpotriva, munca inseamna sfarsitul timpului liber. Joffre Dumazedier defineste timpul liber drept un ansamblu de activitati in care individul poate sa se dedice din plin, dupa preferinte, fie pentru a se reface, fie pentru a se distra, fie pentru a-si dezvolta informarea sau formarea sa dezinteresata, dupa ce si-a indeplinit obligatiile sale profesionale, familiale si sociale. Erich Weber considera ca cele doua notiuni "timp" si "liber", care

alcatuiesc conceptul de "timp liber", exprima o anumita perioada de timp din viata omului (zilnic, saptamanal, anual) pe care o traieste "liber de" si "liber sa", cu alte cuvinte, timpul liber constituie acea perioada din viata cand individul se elibereaza de orice obligatii si este liber sa-si aleaga anumite activitati sau preocupari. Timpul liber reprezinta acele ceasuri de ragaz in care omul se poate conduce dupa propriile imbolduri, alegand acele activitati si preocupari care raspund cel mai potrivit inclinarilor si dorintelor sale personale.

Petrecerea timpului liber prin cercetasie

La originile acestei uimitoare miscari, se afla intuitiile geniale ale celui pe care il omagiem astazi : Robert Baden-Powell, parintele cercetasiei. La 19 ani sustine examenul de admitere la Universitatea Oxford, dar nu reuseste sa ocupe unul din locuri. Cine ar fi banuit atunci ca, peste ani, candidatul care nu era admis la universitate va fi proclamat Doctor Honoris Causa al celor mai importante universitati din lume: Cambridge, Oxford si Sorbona. In 1876, este deja sublocotenent in garnizoana Bombay din India. Se impune in cadrul trupei pentru ca isi indeplineste admirabil si obligatiile militare, isi instruieste soldatii cu pricepere, dar se antreneaza si singur la tir, semnalizari si topografie. A ramas in India pana in 1884, dupa care timp de 4 ani a lucrat la Ministerul de Razboi si devine specialist in "recunoasterea in profunzime" (spionaj militar). Va scrie chiar o carte "Aventurile mele ca spion".

La 47 de ani, colonelul avansat la gradul de general paseste incet si sigur in viata civila spre a doua sa viata, cea de fondator si conducator al cercetasiei.

Pune pe hartie cunostintele si experienta sa militara, dar adaptate pentru instruirea copiilor si tinerilor. Face un experiment cu 60 de baieti provenind din medii diferite pe care ii duce in insula Brownsea de pe Tamisa (25 km sud-est de Londra) si succesul este imens. Imediat, scrie cartea "Cercetasia pentru baieti", cartea de capatai a scoutismului. Asa apare ideea de patrula, de lege, de promisiune. Intr-una din cartile sale, se arata ca "toti cercetasii trebuie sa se pregateasca sa fie buni cetateni ai patriei lor si buni cetateni ai lumii". Asa apare "Miscarea cercetasilor" in 1908, in mai multe locuri, in acelasi timp, in Anglia si mai apoi in S.U.A. si America de Sud.

Cercetasia in Romania

In Romania, primele informatii despre cercetasie ajung prin intermediul lui Gh. Munteanu Murgoci. Primele patrule de cercetasi au aparut in anul 1912, la Brasov si Bucuresti, din initiativa si sub conducerea col. Grigore Berindei. Prima mare tabara a cercetasilor din Romania are loc la Brasov la "Pietrele lui Solomon" in anul 1919 . Asociatia participa la prima Jamboree Mondiala de la Londra din anul 1920 cu o delegatie formata din 100 de cercetasi. Din pacate, in anul 1937, in plin avant, Asociatia Cercetasii Romaniei este desfiintata de Regele Carol al II-lea. Renascand din propria cenusa, in primavara anului 1990, un grup de entuziasti - printre care foarte activi s-au dovedit a fi fostii cercetasi - reinfiinteaza organizatia Asociatia Cercetasii Romaniei obtine personalitate juridica in mai 1990, iar dupa 3 ani in 1993, sub numele de

Organizatia Nationala Cercetasii Romaniei este acceptata ca membra cu drepturi depline in cadrul Organizatiei Mondiale a Miscarilor Scout (OMMS), fiind singura organizatie de cercetasi din tara recunoscuta de acest mare for.

Activitatile grupului de cercetasi

Ce este, de fapt, cercetasia ? Cercetasia este o miscare organizata, condusa de tineri cu experienta in acest domeniu, cu un regulament propriu, care de cele mai multe ori a luat fiinta pe langa biserici, fiind promovata de catre preotii misionari, urmarind dezvoltarea copiilor, a tinerilor din punct de vedere fizic, psihic si moral volitiv. Aceasta miscare promoveaza un model educativ prin metode active bazate pe fundamente pedagogice adaptate varstelor cuprinse intre 7 si 18 ani.

Metoda activa se realizeaza prin activitati concrete propuse fetelor si baietilor, care sunt incurajati sa invete din experienta, succesul si eventualele greseli proprii. Cercetasia propune activitati de invatare prin actiune, dand astfel intaietate actiunii. Activitatile sunt realizate cu simplicitate si se bazeaza pe folosirea mijloacelor sarace, pentru a favoriza participarea fiecaruia, independent de conditiile economice.

Baden Powell a intemeiat propunerea cercetasiei pe 4 puncte: formarea caracterului, sanatatea fizica, formarea caracterului, slujirea aproapelui. Cercetasia se foloseste de un limbaj mai mult simbolic care este o modalitate de a comunica intre sefi, copii, fete, baieti, tineri. Acest limbaj ne permite sa comunicam cu mai mare profunzime decat limbajul descriptiv sa intram intr-o alta lume cum avem jungla, padurea, pajistea, drumul. Pentru cercetasi, aceasta lume constituie un sistem de repere si valori care, de la imaginar si simbolic, devine practic si concret transferat de catre copii in viata de fiecare zi.

Expresii ale limbajului simbolic

Salutul cercetasilor – semnul cu care toti cercetasii lumii se recunosc, aminteste angajarea si promisiunea.

Uniforma – semn de apartinere la asociatie. Este un indemn la simplitate si independenta fata de moda, purtata mereu in ordine si completa.

Ceremoniile – ele ritmeaza cu cuvinte, gesturi si simboluri potrivite intreaga viata a activitatii de cercetasie si, in mod deosebit, subliniaza importanta si amintesc diferitele etape parcurse.

In relatia cu caracteristicile psihologice ale varstelor succesive la fete si la baieti, cercetasia se structureaza in trei momente specifice, coordonate si progresive in educatie denumite astfel:

1. lupisori/mamarute

2. exploratori/calauze

3. rover/scolte, nu avem o traducere corecta in limba romana.

Activitatile motrice ocupa un loc important in viata cercetasilor pe tot parcursul anului, dar si in tabere, aici acestea avand o pondere mai mare (inviorare zilnica, parcursuri utilitar-aplicative, parcursuri Herbert si asa-zisele "Olimpiade", unde cercetasii au oportunitatea sa se afirme intr-un anumit sport sau proba sportiva).

Experimentul se desfasoara la Liceul Don Orione din Oradea unde functioneaza un grup de cercetasi cu un efectiv de 40 copii, avand varsta cuprinsa intre 11 – 14 ani.

In cadrul intalnirilor saptamanale, sunt propuse jocuri de miscare, stafete si parcursuri utilitar-aplicative, jocuri sportive, avand in vedere specificul activitatii scout si chestionarul aplicat initial.

Stafetele si parcursurile aplicative au fost exersate sub forma de concurs, deoarece in aceasta forma sunt stimulative pentru copii cu atat mai mult, cu cat intre echipe exista o competitie, o provocare, care le aduce puncte sau nu, pe tot parcursul anului. In lunile iulie/august, cand are loc si tabara de vara, se finalizeaza activitatea la cercetasi, se acumuleaza toate punctele obtinute si se desemneaza echipa castigatoare care primeste drept rasplata un Totem.

Experimentul dureaza din octombrie 2004 pana in iulie-august 2005, incluzand perioada taberei de vara unde practicarea exercitiilor fizice va fi prezenta in programul zilnic al taberei.

In esantionul experiment, sunt 26 fete grupate in 4 echipe si 14 baieti grupati in 2 echipe, carora le-am aplicat un chestionar referitor la activitatile din cercetasie si au parcurs un traseu cu deprinderi motrice utilitar-aplicative (acesta fiind considerat ca testare initiala).

Cercetasia poate si este un exceptional mijloc de atragere a copiilor pentru realizarea obiectivelor cadru si de referinta ale educatiei fizice scolare. Cu o istorie relativ veche cu traditii si in tara noastra cercetasia nu este implementata la adevarata ei valoare in petrecerea timpului liber al copiilor, tinerilor, adultilor si, de ce nu, a varstnicilor.

Rezultatele obtinute ne permit sa tragem concluzia ca atat pentru dezvoltarea calitatilor motrice, cat si pentru formarea unor deprinderi motrice de baza si utilitar–aplicative, se pot realiza cu mijloace variate si atractive, pastrand interesul copiilor pentru aceste activitati. Starea emotionala pozitiva, precum si spiritul de emulatie, determinate de joc, duc la cresterea capacitatii de a realiza eforturi tot mai mari obtinand astfel rezultate favorabile.

Urmarind graficul preferintelor copiilor fata de practicarea exercitiilor fizice, in general, se observa ca un procent ridicat, 62,5%, considera exercitiile fizice atractive, prin urmare, copiii sunt deschisi spre miscare, spre joc, spre intrecere.

Petrecandu-si sfarsitul de saptamana intr-un loc amenajat si organizat, copiii sunt oarecum feriti de anumite vicii cum ar fi: fumatul, barurile, „benzile de cartier".

De la inceputul anului, in septembrie, cand incep activitatile la cercetasi, se observa o crestere a numarului de copii, crestere ce continua pe tot parcursul anului, datorita activitatilor atractive care pun in valoare si alte capacitati-aptitudini ale copiilor.

Diferenta de varsta dintre membrii aceleiasi echipe este benefica, in sensul ca cei mai mici invata si sunt ajutati de catre cei mai mari si cu experienta din grup.

Relatiile care se construiesc in cadrul grupului sunt consolidate de faptul ca ei invata sa fie uniti, sa se ajute intre ei, dar si pe altii.

Ne preocupa relatiile de simpatie, antipatie ce se stabilesc in interiorul echipelor, dar si la nivel de grup.

O alta idee ar fi sa aflam daca exista o legatura intre situatia la invatatura a copiilor si statutul lor in cadrul grupului de cercetasi.

Se observa ca multi dintre copii indragesc drumetiile, excursiile, taberele care sunt foarte potrivite in regimul de viata al copiilor, avand in vedere ca programul scolar zilnic este foarte aglomerat, iar numarul de ore la educatie fizica este scazut.

Propunem organizarea mai multor excursii si activitati extracurriculare prin care relatiile profesor-elev si invers sa depaseasca bariera data de catedra.

Abstract

The lack of the spare time for nowadays students, because of the overweighed program at school and also because of the bad organization at weekends is a phenomenon to which we have we proposed another approach. The education for the spare time, realized in organized forms and by persons having experience in the domain, may continue the educative valences of the school, to realize some concrete activities in order to encourage the experience and the success. This paper proposes scout activities as a useful and pleasant way to spend the spare time.

Bibliografie

BADEN, Powell, Scautismo per ragazzi. Edit. Nuova Fiordaliso, Roma,1997

BADEN, Powell, Giochi scout. Edit. Nuova Fiordaliso, Roma, 1999

BADIU, T, CIORBA, C, BADIU, G, Educatia fizica a copiilor si scolarilor (metode si mijloace). Chisinau, Edit. Garuda-Art, 1999

BRATA, M., Metodica educatiei fizice scolare. Vol. I. Oradea, Universitatea din Oradea, 1996

CARSTEA, G, Teoria si metodica educatiei fizice si sportului. Bucuresti, ANEFS, 1997

CHIRITA, G, Educatie prin jocuri de miscare. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, Bucuresti, 1983

COTET, C., Manualul dirigintelui/consilierului. Cluj-Napoca, Edit. Risoprint, 2002

CUCOS, C., Pedagogie. Iasi, Edit. Polirom, 1998

DRAGAN, I., PETROMAN, P., MARGINEANTU, D., Educatia noastra cea de toate zilele. Timisoara, Edit. Eurobit, 1992

DRAGOMIR, P., SCARLAT, E., Educatie Fizica Scolara, repere noi - mutatii necesare. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 2004

DUMITRESCU, I,. NICOLAE, A., Activitatea educativa a dirigintelui, Craiova, Edit. Scrisul Romanesc, 1975

GAGEA, A., Curs de statistica si informatica. Bucuresti, ANEFS, 1996

GEORGESCU, F., Educatia fizica si sportul – fenomen social. Bucuresti, Edit. Stadion, 1971

GILBERT DE LANDSHEERE, (1975) – Evaluarea continua a elevilor si examenele, Manual de docimologie. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica,

IONESCU, M,, ION, R., Didactica moderna. Cluj Napoca, Edit. Dacia, 1995

LISIEVICI, P, Evaluarea in invatamant, - teorie, practica, instrumente. Bucuresti, S.C.Aramis Print, 2002

M.E.C., Curriculum national, 2001

MITRA, GH, MOGOS, AL, Metodica educatiei fizice scolare. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1980

ORTAN, F., Teoria si metodologia instruirii si evaluarii: sinteze de curs. Oradea, Edit. Universitatii Oradea, 2004

PAVELCU, V, Principii de docimologie, introducere in stiinta examinarii. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1968

Regulament metodologic C.OR.T.S. DON ORIONE Oradea 2000

SCARLAT, E., SCARLAT, M., B., Educatie fizica si sport. Bucuresti, Edit. Didactica si pedagogica, 2002

STOENESCU, G., Tinerete, sanatate, frumusete. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1990

VASILESCU, A., Timpul liber al elevului adolescent. Cluj Napoca, Edit. Didactica si Pedagogica, 1974

VOICULESCU, E., Factorii subiectivi ai evaluarii scolare: cunoastere si control. Bucuresti, Edit. Aramis Print SRL, 2001