 |
 |
 |
 |
PROFILUL PSIHOLOGIC AL MODELULUI DE SELECTIE SI ORIENTARE IN GIMNASTICA AEROBICA DE PERFORMANTA
Lect. univ. dr. Tatiana DOBRESCU Universitatea Bacau
Cuvinte cheie: selectie, modelare, gimnastica aerobica
Keywords: selection, modeling, aerobics
Rezumat
Studiind stadiul actual al dezvoltarii domeniului cercetarii se constata ca gimnastica aerobica, fiind o ramura tanara in sportul de performanta (1995), cu putine surse bibliografice de specialitate, nu are elaborat pe baze stiintifice un model specific de selectie si orientare.
Scopul cercetarii este acela de a determina in mod experimental modelul de selectie pentru gimnastica aerobica de performanta, care sa serveasca ca instrument de lucru in cadrul acestui proces continuu, in ideea orientarii elementelor talentate cu o pregatire de baza in celelalte ramuri ale gimnasticii, in mod deosebit din gimnastica artistica, asigurand cresterea longevitatii sportive celor care datorita unor factori psihomotrici sau medicali nu au inregistrat progrese in drumul spre marea performanta.
Rezultatele de exceptie obtinute de gimnastii romani inca de la primele confruntari internationale m-au determinat sa-mi orientez activitatea de cercetare spre acest domeniu.
Una dintre directiile de dezvoltare a antrenamentului sportiv contemporan se bazeaza pe ideea perfectionarii continue a strategiilor selectiei, tinandu-se cont de perfectionarea rasei umane, de aparitia genelor alele sau a fenomenului de heterozis. (Dragnea A., 1996)
Este recunoscut faptul ca la ora actuala din ce in ce mai multe stiinte, asa-zise conexe, se implica in studiul omului in miscare. Una dintre aceste stiinte – TGS – a adus un salt calitativ in studierea antrenamentului sportiv prin abordarea cibernetica a acestuia si cunoasterea procesului prin intermediul modelelor.
Complexitatea fiintei umane evidentiaza faptul ca o cunoastere a realitatilor din sportul de performanta poate fi facuta rapid si eficient doar prin intermediul modelarii. Derivata din metoda sistemica, modelarea are ca prim scop cunoasterea facila si mai rapida a unui fenomen prin experimentarea unui model.
La nivelul sporturilor individuale, unde modelarea se face in jurul campionului probei respective, sistemul original prezinta o multitudine de caracteristici pe care ar fi ideal sa le cunoastem, lucru care, de multe ori, este imposibil. De asemenea, nu toate componentele structurii determina functionarea sistemului. Unele caracteristici ale sale sunt determinante, iar cantitatea acestora poate fi mai mare sau mai mica in functie de gradul de pretentie al celui ce realizeaza modelarea, dar si de nivelul de performanta care este vizat.
Instituirea modelelor de selectie regleaza relatia dintre cerinte si optiuni, limitand accesibilitatea multor tineri care opteaza pentru a practica un sport sau altul. Prin aceasta legitate a sportului de performanta, modelele de selectie trebuie intelese ca standarde pentru cadrele de specialitate.
Am considerat de datoria noastra, avand experienta celor 8 ani in procesul de pregatire din gimnastica aerobica, in calitate de antrenor si a cercetarilor noastre din domeniu, de a ne implica in acest sport devenit in timp o posibilitate ideala de prelungire a vietii sportive a gimnastelor si de afirmare a sportului aerobic romanesc pe plan international.
Studiind stadiul actual al dezvoltarii domeniului cercetarii, se constata ca gimnastica aerobica, fiind o ramura tanara in sportul de performanta (1995), cu putine surse bibliografice de specialitate, nu are un model specific de selectie si orientare elaborat pe baze stiintifice.
Initial, selectia catre gimnastica aerobica s-a facut din gimnastica artistica sau ritmica printr-o selectie empirica, alegand sportivi cu o experienta in activitatea anterioara, la varsta la care, in general, se retrageau din performanta si puteau valorifica pregatirea asimilata.
Multe talente pentru sport se pierd datorita diverselor influente extrasportive sau a egoismului unor tehnicieni, care nu inteleg ca acesti copii au sanse relativ scazute in a urca mai tarziu in marea performanta in acelasi sport si evita orientarea lor spre alte sporturi inrudite.
Scopul cercetarii este acela de a determina, in mod experimental, profilul psihologic al modelul de selectie si orientare pentru gimnastica aerobica de performanta, in ideea orientarii elementelor talentate cu o pregatire de baza in gimnastica artistica, asigurand cresterea longevitatii sportive celor care datorita unor factori psihomotrici sau medicali nu au inregistrat progrese in drumul spre marea performanta.
Ipoteza cercetarii
Consideram ca putem opera orientarea si selectia pentru gimnastica aerobica prin identificarea si, mai ales, obiectivarea dimensiunilor favorizante ale modelului psihologic la nivelul junioarelor I..
Metodele cercetare folosite au fost: metoda documentarii, observatia, experimentul, metoda modelarii, metoda masuratorilor si testarilor, metoda statistico-matematica si cea grafica.
Demersul stiintific a fost organizat pe baza concluziilor rezultate dintr-o cercetare prealabila, sub forma unui experiment propriu-zis, in cadrul caruia am aplicat bateriile de teste. In selectionarea instrumentelor de lucru, am plecat de la componentele modelului psihologic (temperament, caracter, calitatea proceselor psihice), cerintele psihice ale gimnastelor de varsta juniorilor I avand in vedere particularitatile specifice gimnasticii aerobice.
Subiectii cercetarii au fost selectionati din gimnaste in varsta de 15–17 ani, nominalizate la lotul largit de junioare, legitimate la sectiile de gimnastica aerobica din cluburile: C.S.U. Bacau, Cetate Deva, Triumf Bucuresti, CSS1 Farul Constanta si grupati pe doua esantioane dupa cum urmeaza:
Experimentul propriu-zis s-a desfasurat pe perioada a 4 ani (2000-2004) in care s-au efectuat trei etape de investigatii: testarile initiale in anul 2000, testari intermediare in anul 2002 si testari finale in anul 2004.
Avand in vedere perioada lunga de timp, in ambele grupe de subiecti, s-au inregistrate cazuri de abandon, datorita unor accidentari sau a unor factori obiectivi (medicali, de natura morfofunctionala) sau subiectivi (parinti, probleme sociale).
Pentru efectuarea cercetarii de fata, am plecat de la determinarea, in primul rand, a modelului campionului, modelarea realizandu-se conform principiului cutiei negre, si, pe baza unor ipoteze formulate in prealabil, am verificat posibilitatea elaborarii unui model de selectie si orientare in gimnastica aerobica ce trebuie determinat in mod experimental.
Evaluarile normative (5 teste specifice) ce au condus spre efectuarea unor judecati de valoare si la aprecierea disponibilitatilor psihologice ale subiectilor cercetati au constat in: testul Baraj (de apreciere cantitativa si calitativa a concentrarii atentiei), un test de inteligenta IQ, testul Praga (pentru atentia distributiva si rezistenta la oboseala psihica) si un test de creativitate vizuala.
Pentru a surprinde evolutia valorilor inregistrate al fiecarui indicator investigat, am intocmit tabele sinoptice si grafice cu diferentele mediilor aritmetice (testarile finale, intermediare si initiale) la nivelul a trei grupe de subiecti: experiment, de control si una a campionilor, compusa din trei gimnaste, componente ale grupei experiment, care si-au confirmat valoarea prin obtinerea unui titlu mondial la CM de Kleipeda (2002).
In urma administrarii testarilor si a metodei statistico-matematice la nivelul celor trei esantioane, s-au obtinut urmatoarele rezultatele:
In urma testarilor intermediare si a celor finale, se constata o capacitate de concentrate marita si o atentie distributiva superioara a subiectilor din grupa experiment si campioni, inregistrand cresteri considerabile ale valorilor la testul Baraj cantitativ (15,43 si 18,67 centile fata de 10,83 centile ale grupei de control), calitativ (88,14 si 91,33 centile fata de 52,17 la control), dar si la testul Praga (13,29 si 15,67 centile fata de 10,33 la control).
Testul de creativitate vizuala a surprins valorile pozitive ale capacitatii creative a gimnastelor din lotul experiment si campioni, esentiale pentru crearea exercitiilor de concurs (5,29 respectiv 6,33 centile, fata de 2,83 ale subiectilor de control) ceea ce dovedeste rolul experientei dobandite in activitatea anterioara. Calitatile intelectuale ale gimnastelor au inregistrat la grupele experiment si campioni cresteri de 5,43, respectiv 5,67 centile, fata de numai 3,17 centile la cea de control.
 |
Pentru a evidentia valabilitatea componentelor modelului propus in cercetare, am luat in consideratie coeficientul de corelatie dintre valorile grupei experiment si a campionilor, iar histogramele specifice au scos in evidenta gradul de distributie a valorilor obtinute pentru fiecare parametru. Testul Student a verificat pragul de semnificatie de 0,05 pentru fiecare indicator avand posibilitatea trierii parametrilor nesemnificativi pentru o astfel de selectie In acest sens, am folosit programul de statistica SPSS versiune 13, care a certificat prin corelatia valorilor de la cele doua loturi validarea predispozitiilor favorizante si delimitarea componentelor modelului psihologic.
Astfel, se constata ca exista corelatia dintre cele doua valori ale testului Baraj cantitativ si indica un prag semnificativ de acceptare, drept pentru care acest indicator este valid pentru modelul elaborat. Sensul valorilor tinde spre stanga, iar distributia lor este unimodala si usor turtita.
 |
La nivelul testului Praga si IQ, corelatia indica un prag semnificativ de acceptare, drept pentru care acest indicator este valid pentru modelul de selectie, iar distributia lor este unimodala si ascutita.
|
Corelatia la nivelul testului de creativitate vizuala si al celui de apreciere calitativa a atentiei exista, pragul de acceptare valideaza acest indicator, iar distributia lor este unimodala si foarte turtita ceea ce demonstreaza un grad de imprastiere a valorilor.
|
Experimentul propriu-zis a plecat de la probabilitatea de a elabora un model de selectie si orientare in gimnastica aerobica prin aplicarea si determinarea unui numar considerabil de parametri pentru fiecare componenta a acestuia. La finele cercetarii, constatam ca, in urma evaluarilor statistico - matematice si mai ales a coeficientului de corelatie folosit, toti indicatorii propusi in crearea acestui profil de selectie au relevanta, drept pentru care i-am luat in calcul in configurarea modelului elaborat.
De asemenea, subliniem ca numarul subiectilor fiind redus, am luat in calcul ca erori numai valorile ce au depasit evident pragul de semnificatie de 0,05.
Profilul modelului psihologic elaborat
|
In urma analizei rezultatelor obtinute din experimentul propriu-zis, a interpretarii statistice a valorilor inregistrate de esantioanele de lucru, s-au desprins urmatoarele concluzii specifice prin care ipoteza cercetarii a fost confirmata.
Este necesara urmarirea in permanenta a dinamicii gimnasticii aerobice pe plan mondial pentru a face judecati de predictie asupra dezvoltarii acestuia si a putea face corectii ale modelelor de selectie in timp util.
Abstract
Studying the present degree of the research development it finds out that the aerobics, as a young branch in performance sport (1995), with some few bibliographical specialty resources, has no specific model of selection and orientation elaborated on scientific bases.
The purpose of this research is to determinate experimentally the model of selection for the performance aerobics, which serves as a working instrument in this continuous process, to orientate the talented elements with a basic preparation from the artistic, guaranteed the development of the sports-life of those which, thanks to some psychometrical or medical factors, haven't registered yet any progresses in the way to the great performance.
Bibliografie
BANISTER, E. W., Modelarea performantei sportive de elita. In: SDP. Bucuresti, CCPS, 391-394, vol. II, 1997
BONTILA, G., Culegere de teste psihologice de nivel si aptitudini. Bucuresti, Centrul de documentare si publicatii al Ministerului muncii, 1971
EPURAN, M., 2001, HOLDEVICI L, TONITA F., Psihologia sportului de performanta. Teorie si practica. Bucuresti, Edit. Fest, 2001
SIEWERT, H. H., Cum sa ne calculam coeficientul de inteligenta.Bucuresti, Edit. Gemma Pres, 1998
