STUDIUL UNOR INDICATORI BIOMECANICI SPECIFICI EFORTULUI FIZIC DIN CANOTAJ

Dr. Ioan DOSPINESCU – Presedinte F.R. Canotaj

Conf.univ.dr. Georgeta NENCIU - Univ. „Spiru Haret" Bucuresti

Lect.univ.dr. Vladimir POTOP - Univ. Ecologica Bucuresti

Lector univ.dr. Marian CRETU – Univ.Pitesti

Cuvinte cheie: biomecanica, acceleratie, energie, viteza

Keywords: biomechanics, acceleration, energy, movement trajectory, speed

Introducere

Prin definitie, efortul fizic reprezinta o solicitare motrica cu caracter bine precizat, conditionat de insisi parametri sai (intensitate, durata etc.), iar, in esenta, antrenamentul fizic este un proces de crestere a capacitatii de adaptare a organismului la actiunea stimulilor fizici.

Altfel spus, antrenamentul fizic este o actiune constienta si metodica, avand drept scop punerea in valoare si cresterea posibilitatii de adaptare a fiecarei functii a organismului pentru obtinerea performantelor de valoare.

Canotajul este sportul cu o durata a probelor in jur de 6 minute la baieti si 6.30 la fete (2 000 m) care se incadreaza in grupa sporturilor de anduranta medie (2 – 10 min.) cu solicitare metabolica aproximativ egala (50% anaerob + 50% aerob).

Solicitarile maxime se cantoneaza la nivelurile cardiovascular si metabolic fara a ignora solicitarea neuromusculara. Din punct de vedere motric, rezistenta musculara (locala) se imbina cu cerintele de forta. Alte aspecte fiziologice privesc simtul echilibrului in barca si coordonarea bratelor (I. Dragan, 2002).

Fazele miscarii segmentelor corporale sunt urmatoarele:

1) prinderea apei (atacul) – momentul in care vaslele (rama) intra in apa

2) tragerea (tractiunea) – intinderea membrelor inferioare, extinderea si inclinarea corpului pe spate si retroductia (membrelor superioare)

3) degajarea sau scoaterea vaslelor din apa

4) revenirea – ducerea bratelor inainte, flexia trunchiului si tripla flexie a membrelor inferioare.

Scopul lucrarii consta in obtinerea unor date biomecanice referitoare la efortul specific canotajului, efectuat la ergometru, pe 30 secunde, in regim de rezistenta – viteza pentru evidentierea caracteristicilor miscarii segmentelor corpului.

Sarcinile lucrarii

Ipotezele lucrarii

In studiul nostru, ne-am propus sa verificam urmatoarele ipoteze

Subiecti, metode si organizarea cercetarii

Studiul a fost efectuat pe un numar de trei sportivi din lotul olimpic de canotaj: A.I., B.A., N.P. cu varsta cuprinsa intre 19-21 ani si cu o experienta in sport intre 3 si 7 ani. Experimentul s-a desfasurat la baza sportiva Snagov, pe un ergometru care a evidentiat urmatoarele: cadenta, distanta, putere si calorii pentru fiecare sportiv in parte.

Etapele desfasurarii studiului

Etapa I – inregistrarea video si a masuratorile antropometrice (27.03.2005)

Etapa a II-a – lucrul efectiv la calculator: transformarea video, intabelarea rezultatelor si prelucrarea biomecanica (aprilie – august 2005)

Etapa a III-a – analiza rezultatelor, discutii cu antrenorii federali si elaborarea lucrarii (septembrie 2005).

Metodele de cercetare folosite au fost:

Masuratori antropometrice

Pentru fiecare subiect, am luat in considerare dimensiunile corporale: inaltimea (cm), greutatea (kg), lungimea trunchiului, a membrelor superioare si inferioare (cm) si lungimea bratului si a antebratului (cm).

Probe de efort si indicatorii biomecanici studiati

Efortul a constat in efectuarea la ergometru a miscarii complete (tractiune si revenire) in 30 secunde, R-V .

Indicatorii biomecanici studiati sunt:

Inregistrarea video a efortului si prelucrarea imaginilor

S-a folosit camera video Panasonic VHS, montata la distanta de 5 m si reglata prin zoom, in pozitie statica.

Transformarea imaginilor in format A6 s-a efectuat cu programul de captura video Pinacle studio 7.11., avand caracteristici video: Width (inaltime) 320, Height (lungime) 240, bit rate – 1411 kb / s, frame rate: 30 fr./sec., video compresor: cinepak codec (figura 1).

Figura 1. Transformarea imaginilor in format AVI

Identificarea frame –urilor (secventelor) in miscarea completa de tractiune si revenire si gruparea acestora pe momentele de intrare in actiune a fiecarei articulatii: a pumnului, a umarului si a genunchiului s-a realizat in „Edit" a programului Pinacle studio (figura 2).

Figura 2. Gruparea frame-urilor pe momentele de intrare in actiune a fiecarei articulatii: a pumnului, a umarului si a genunchiului.

Prelucrarea biomecanica s-a facut cu programul World in Motion cu eroare de 5 frame-uri, provenita din transformarea initiala in 25 si apoi in 30 frame-uri, datorita careia am obtinut 5 momente semnificative ale traiectoriei pentru fiecare articulatie in parte (figura 3).

Figura 3. Prelucrarea biomecanica a unor parametri efortului - 30 sec, R-V, aplicat la ergometru

Rezultatele studiului

Rezultatele studiului nostru sunt prezentate in figuri, tabele si grafice.

Nr. Num. Pren. Gr. kg Dimensiunile corporale (cm) inaltime Lung. Br Lung M.inf Trunchi Lg. Br. Lg. Abr 1 A.I. 110 202 72 110 65 35 37 2 B.A. 88 190 70 105 58 34 36 3 N.P. 93 198 75 108 63 35 40

Tabelul 1 Date antropometrice ale sportivilor

Nr. Num. Pren. Cadenta Distanta (m) Putere W Calorii 1 A.I. 110 178 585 19 2 B.A. 88 171 525 17 3 N.P. 93 172 532 17

Tabelul 2. Caracteristicile efortului la ergometru t-30", R-V

Efectuarea comparativa a efortului de tractiune la cei trei sportivi cu evidentierea frame-urilor pe momentele de intrare in actiune a fiecarei articulatii: a pumnului, a umarului si a genunchiului;

Figura 4. Inceputul tractiunii prin extensia membrelor inferioare (frame 0,00 – 0,15)

Figura 5. Extensia trunchiului si a membrelor inferioare concomitent cu tractiunea bratelor (frame 0,16 - 0,18)

Figura 6. Finalul tractiunii cu extensia maxima a toracelui (frame 0,19)

Figura 7. Inceputul tractiunii prin extensia membrelor inferioare (frame 0,00 – 0,17)

Figura 8. Extensia trunchiului si a membrelor inferioare concomitent cu tractiunea bratelor (frame 0,18 - 0,24)

Figura 9. Finalul tractiunii cu extensia maxima a toracelui (frame 0,25)

Figura 10. Inceputul tractiunii prin extensia membrelor inferioare (frame 0,00 – 0,19)

Figura 11. Extensia trunchiului si a membrelor inferioare concomitent cu tractiunea bratelor (frame 0,19 - 0,27)

Figura 12. Finalul tractiunii cu extensia maxima a toracelui (frame 0,28)

Nr. Num. Pren. Nr.miscari complete-frame Inceputul tractiunii - frame Exten. Trunc., membr.infer. si br.- frame Finalul tractiunii 1 A.I. 18 0,00-0,15 0,16-0,18 0,19 2 B.A. 19 0,00-0,17 0,18-0,24 0,25 3 N.P. 15 0,00-0,19 0,20-0,27 0,28

Tabelul 3. Rezultatele gruparii frame-urilor (secvente) pe momentele de intrare in actiune a fiecarei articulatii: a pumnului, a umarului si a genunchiului

S-a constat ca sportivul A.I., cu cea mai mare greutate, a parcurs distanta cea mai lunga a cursei si a dezvoltat o putere mai mare dect ceilalti doi consumand si cel mai mare numar de calorii. Tot el, comparativ cu ceilalti doi subiecti, are membru superior mai lung, dar parcurge o distanta mai mică pe tractiunea pumnului, ceea ce inseamna ca dezvolta o forta mai mare.

Tabelul 4. Datele traiectoriilor articulatiilor pumn, umar si genunchi

Time Art. pumnului Art.umarului Art. genunchiului X(m) Y(m) R X(m) Y(m) R X(m) Y(m) R 0,00E+00 -0,244 0,219 0,328 0,048 0,31 0,314 0,01 0,231 0,231 0,033 -0,244 0,219 0,328 0,048 0,31 0,314 0,01 0,231 0,231 0,067 -0,244 0,217 0,326 0,048 0,31 0,314 0,01 0,231 0,231 0,1 -0,244 0,221 0,329 0,048 0,31 0,314 0,01 0,231 0,231 0,133 -0,246 0,221 0,33 0,048 0,31 0,314 0,01 0,231 0,231 0,167 -0,246 0,221 0,33 0,048 0,31 0,314 0,01 0,231 0,231 0,2 -0,129 0,225 0,258 0,135 0,308 0,337 0,069 0,217 0,227 0,233 -0,127 0,225 0,258 0,135 0,308 0,337 0,069 0,217 0,227 0,3 -0,127 0,225 0,258 0,135 0,308 0,337 0,069 0,217 0,227 0,333 -0,127 0,225 0,258 0,135 0,308 0,337 0,069 0,217 0,227 0,367 -0,127 0,225 0,258 0,135 0,308 0,337 0,069 0,217 0,227 0,4 0,092 0,246 0,262 0,34 0,319 0,466 0,169 0,181 0,227 0,433 0,092 0,246 0,262 0,34 0,319 0,466 0,169 0,181 0,248 0,467 0,092 0,246 0,262 0,34 0,319 0,466 0,169 0,181 0,248 0,5 0,092 0,246 0,262 0,34 0,319 0,466 0,169 0,181 0,248 0,533 0,092 0,246 0,262 0,34 0,319 0,466 0,169 0,181 0,248 0,567 0,092 0,246 0,262 0,34 0,319 0,601 0,169 0,181 0,248 0,6 0,331 0,25 0,415 0,527 0,29 0,601 0,25 0,11 0,273 0,633 0,331 0,25 0,415 0,527 0,29 0,601 0,25 0,11 0,273 0,667 0,331 0,25 0,415 0,527 0,29 0,601 0,25 0,11 0,273 0,7 0,331 0,25 0,415 0,527 0,29 0,601 0,25 0,11 0,273 0,733 0,331 0,25 0,415 0,525 0,29 0,6 0,25 0,11 0,273

Nota: Rezultatele ingrosate cu bold pe orizontala prezinta momentele la fiecare articulatie.

Grafic nr.1. Reprezentarea grafica a traiectoriilor de deplasare a intregului corp cu evidentierea specifica a articulatiilor: pumn, umar si genunchi

Datele evidentiaza amplitudinea miscarilor pentru fiecare articulatie, pe toata lungimea traiectoriei, in cele cinci momente ale efortului. Dupa forma traiectoriei, se poate deduce corectitudinea miscarilor. In functie de amplitudinea oscilatiilor pe verticala sau pe orizontala, se poate imbunatati tehnica prin adaptarea unghiurilor segmentelor in articulatii (tabelul 4 si graficul 1).

Din prelucrarea datelor, rezulta urmatoarele aspecte:

Concluzii

1. In miscarea completa de tractiune si revenire la subiectii investigati, au aparut diferente semnificative ale traiectoriilor articulatiilor segmentelor corpului, ceea ce confirma prima ipoteza a lucrarii.

2. Datele antropometrice ale sportivilor si caracteristicile efortului la ergometru se coreleaza in mod evident, fapt ce confirma cea de-a doua ipoteza.

3. Corectarea greselilor in tehnica de executie si implicit la cresterea performantei in canotaj, se poate realiza prin cunoasterea traiectoriilor articulatiilor segmentelor, a fortelor implicate in miscarea fiecarei articulatii si ponderea grupelor musculare in diferite momente ale fazei de tractiune, idee ce confirma cea de-a treia ipoteza a lucrarii.

In urma prezentarii rezultatelor studiului specialistilor din F.R. Canotaj si a discutiilor pe marginea acestora, au reiesit cateva sugestii si propuneri pentru viitoarea cercetare:

Abstract

The authors analyses a sum of biomechanical indicators during an effort made with a rowing simulator. They focus on three joints (fist, shoulder and knee) during five moments of the movement from the traction phase.

Bibliografie

BACIU, Cl., Anatomia functionala si biomecanica aparatului locomotor. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1977

DONSKOI, D., Biomecanica, bazele tehnicii sportive. Bucuresti, Edit. Stadion, 1973

DOSPINESCU, I., Analiza raportului optim intre volumul de efort, capacitatea de efort si rata de propgres a performantei in canotaj. Teza de doctorat. Bucuresti, 2001

DRAGAN, I., Medicina sportiva. Bucuresti, Edit. medicala, 2002

HILLERIN, DE P.J., Locul biomecanicii in sportul de performanta. In: Medicina sportiva. Bucuresti, Edit. Medicala, 2002

ILIESCU, A., Biomecanica exercitiilor fizice. Bucuresti, Edit. CNEFS, 1967

ILIESCU, A., Biomecanica exercitiilor fizice si sportului. Edit. Sport-Turism, Bucuresti, 1975

ILIESCU, A., Gavrilescu, D., Anatomia functionala si biomecanica. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1976