 |
 |
 |
 |
ORGANIZAREA STRUCTURILOR SPORTIVE IN FUNCTIE DE PREFERINTELE INTERINDIVIDUALE ALE MEMBRILOR ACESTORA
Asist.univ. Aurora DUMITRESCU Universitatea Craiova
Cuvinte cheie: sociometrie, matrice sociometrica, sociograme individuale, performanta
Keywords: sociometry, sociometric matrix, individual sociograms, performance
Rezumat
Eficienta activitatii sportive depinde de activitatea din cadrul grupurilor mici, activitate care este legata foarte mult de preferintele sportivilor din cadrul acestor grupuri.
Consideratii generale
Echipa sau grupul mic constituie realitatea psihosociala de baza a activitatii sportive, de coeziunea si capacitatea ei depinzand atat performanta, cat si satisfactia sportivilor si suporterilor. Viata sportiva cunoaste frecvent situatiile caracteristice ale echipelor "sudate", "dezbinate", "dezorientate" sau in curs de a-si dobandi personalitatea. O echipa si un stil nu se poate forma decat cu mult efort si intr-un timp de 2-3 ani.
Eficienta activitatii unui grup, clasa, echipa depinde de calitatea relatiilor dintre membrii sai, aspect care stabileste si gradul de coeziune al grupului si organizarea sa interna.
Daca asemanarile pe plan atitudinal, motivational sau temperamental usureaza comunicarea si intelegerea interpersonala, contribuind si la cresterea coeziunii grupului, nu este mai putin important sa cunoastem prin ce anume membrii grupului se deosebesc, fapt ce poate influenta atat relatiile interpersonale, cat si coeziunea grupului.
Coeziunea grupului sportiv are evident o dinamica proprie, in buna masura determinata de caracteristicile acestuia – juniori, seniori, fete sau baieti, nivel performantial etc. – care poate fi decelata usor prin ancheta sociometrica.
Metoda sociometrica (ancheta sociometrica) are la baza testul sociometric. Avantajul acestui procedeu de testare consta in aceea ca ne permite nu numai sa identificam persoanele preferate, ci si sa depistam care este, cantitativ vorbind, nivelul de cooperare interpersonala (monomonadic, monodiadic, monotriadic etc.) cel mai preferat de grup intr-o situatie sau alta. Aceasta poate contribui la optimizarea interactiunii dintre relatiile preferentiale si relatiile functionale (de munca) din cadrul grupului, in sensul ajustarilor reciproce.
Cunoasterea acestor preferinte, precum si, implicit, a legaturilor existente intre membrii, ne-ar ajuta la reorganizarea sociometrica a colectivitatii cercetate potrivit structurii informale relevate de test.
Ipotezele cercetarii
Alcatuirea echipelor sportive in cele mai dese cazuri se realizeaza de catre antrenori tinand seama de o serie de factori de natura obiectiva cum sunt: randamentul in joc, frecventa la antrenamente, realizarile si greselile sportivilor si totusi rezultatele competitionale (insuccesele) contrazic datele considerate.
Apreciem ca in aceeasi masura trebuie sa se tina seama si de aspectele subiective (procesele psihice - afectivitate, motivatie si vointa), care determina conduita competitionala.
Metodele sociometrice, in speta testul sociometric a lui J. L. Moreno, constituie un instrument util in gasirea formulei de echipa capabila sa dea un randament superior, bazat pe coeziune ca rezultat al preferintelor reciproce in desfasurarea activitatii. Testul poate fi adaptat cu usurinta si inteles corect de catre subiecti.
Obiectivele cercetarii
Organizarea si desfasurarea cercetarii
Am ales sa cercetez legaturile interindividuale din cadrul echipei de juniori I, de la Scoala de fotbal „Costica Donose" din Craiova prin aplicarea testului sociometric a lui J.L. Moreno. Alegerea nu a fost intamplatoare, echipa respectiva fiind supusa unui alt experiment anterior, efectuat de mine, ceea ce m-a ajutat sa cunosc mai bine componentii ei, regula de baza in aplicarea testului sociometric.
Echipei de fotbal juniori I dispune de un lot de 19 jucatori si activeaza in divizia D juniori, iar in campionatul din acest an 2004-2005, s-au clasat pe locul I. Perioada in care s-a efectuat acest test a fost cea competitionala din acest retur de campionat, chiar spre sfarsit, mai precis, pe data de 9.06.2005.
Echipa se pregateste impreuna de 3 ani sub conducerea aceluiasi antrenor, care, pe langa antrenamente, competitii, cantonamente, a incercat sa realizeze legaturi intre coechipieri „convocandu-i", in diferite locuri si imprejurari, pentru petrecerea timpului liber impreuna, favorizand cunoasterea intre ei.
In cercetarea noastra, foarte importanta a fost metoda sociometrica (ancheta sociometrica), ce are la baza testul sociometric. In alcatuirea chestionarului (testului) si formularea intrebarilor, s-a pornit de la obiectivele urmarite in investigatie: determinarea relatiilor simpatetice, a relatiilor axiologice, a perceptiei interpersonale etc.
Chestionarul a fost conceput astfel incat, la intrebari, subiectul sa raspunda, numind un numar limitat de persoane (3 in cazul de fata), dar acest numar poate fi si nelimitat (cate doreste). Pentru usurarea operatiei de prelucrare a datelor, este mai indicat sa se lucreze intr-un regim de alegeri limitate, dar acest lucru vine in contradictie cu principiul morenian al spontaneitatii, de aceea, se pare ca este mai indicat, pentru asigurarea veridicitatii cercetarii, sa se lucreze in regimul alegerilor nelimitate. Intrebarile din testul sociometric au fost clar formulate, accesibile tuturor subiectilor si cu referinta la un fapt legat de o experienta traita de subiect in trecut sau in prezent.
Testul a fost aplicat la toti membrii odata, asigurandu-se in acest fel posibilitatea raportarii fiecarui membru al grupului la camarazii sai si s-a inlaturat influentarea unor membrii absenti prin discutiile celor care au luat deja parte la aplicarea testului. Inainte de aplicarea testului, examinatorul, dand dovada de competenta, tact si delicatete, a asigurat secretul in legatura cu raspunsurile ce vor fi date, altfel inlaturand riscul unor raspunsuri inexacte care fac imposibila cunoasterea structurii reale a grupului. De asemenea, inainte de aplicarea testului, s-a impus si pregatirea subiectilor, crearea unor dispozitii si atitudini favorabile fata de cercetarea care se face, trezindu-le interesului fata de aceasta cercetare.
Intrebarile din test includ atat relatiile de tip axiologic, unde intrebarile vizeaza activitatile desfasurate in directia obtinerii unei performante, cat si relatiile de tip simpatetic, unde intrebarile vizeaza desfasurarea unor activitati in comun, in timpul liber.
Rezultate inregistrate si interpretarea acestora
Raspunsurile la intrebarile din cadrul testului au fost inregistrate in matricea sociometrica (un tabel cu dubla intrare), in cercetarea intreprinsa, intocmindu-se doua astfel de matrice: una a relatiilor de tip axiologic si una a relatiilor de tip simpatetic.
Legenda valabila pentru ambele matrice din figurile 1 si 2:
+ = alegerile emise si alegerile primite;
- = respingerile emise si respingerile primite.
In figura 1, este redata matricea sociometrica a grupului sportiv amintit care a fost supus unui test sociometric, in care li s-a cerut sa-si exprime preferintele sau respingerile fata de coechipierii lor, in ceea ce priveste relatiile de tip axiologic. Pe orizontala, sunt trecute alegerile si respingerile emise de subiect, iar pe verticala, alegerile si respingerile primite. Matricea s-a alcatuit luand in considerare doar prima preferinta, aceasta considerata a fi cea maxima.
|
In figura 2, este redata matricea sociometrica a aceluiasi grup sportiv, caruia, de data aceasta i s-a cerut sa-si exprime preferintele sau respingerile fata de coechipierii lor, in ceea ce priveste relatiile de tip simpatetic. Pe baza interpretarii raspunsurilor din chestionar si a matricelor sociometrice, s-au alcatuit, de asemenea, doua sociograme colective care redau structura de ansamblu a grupului si care ofera o imagine completa si obiectiva asupra urmatoarelor aspecte:
Dupa interpretarea raspunsurilor prin alcatuirea matricelor sociometrice si a sociogramelor colective, s-au calculat urmatorii indici: indicele de acceptare sociala, indicele statutusului sociometric, indicele statusului preferential si indicele de coeziune al grupului.
Calcularea tuturor acestor indici permite ierarhizarea subiectilor, in functie de un criteriu sau altul, stabilirea membrilor din grup acceptati, respinsi sau ignorati de colectiv (gradul de coeziune al grupului), iar rezultatele de ansamblu duc la evidentierea structurii relatiilor interpersonale in grup.
|
Concluziile cercetarii
1. Interpretand cantitativ structurile preferentiale ale sociogramei din fig. 2, denota urmatoarea stare calitativa a atmosferei socio-afective din cadrul grupului, in care predomina lanturile de atractii reciproce (15), precum si perechile de reciprocitate (2) in favoarea lanturilor de respingere (9). Aceasta se traduce printr-o atmosfera socio-afectiva pozitiva, tonifianta, precum si un mare grad de intelegere intre membrii grupului, cu efecte benefice si asupra randamentului activitatii sportive. Acest lucru este intarit de performantele obtinute de echipa, si anume, castigarea locului I, in divizia D, la nivel de juniori I, precum si de faptul ca echipa se pregateste impreuna de 3 ani.
2. In urma interpretarii sociogramei colective din fig.4, s-a ajuns la concluzia ca, in afara echipei, membrii sparg tiparele impuse, nedorind sa-si petreaca timpul liber cu aceeasi sportivi din grup, pe care, de altfel, ii prefera pentru obtinerea performantelor. Deci, ceea ce s-a afirmat teoretic de majoritatea cercetatorilor s-a demonstrat practic si in acest caz.
3. Jucatorul 9 este ales liderul informal al grupului, aceasta denota faptul, ca, prin postul sau de portar (pe care si-l indeplineste cu succes), ofera siguranta coechipierilor, mai ales in competitii, unde ii dirijeaza in aparare pe acestia, care tin cont de sfaturile sale. De aici, reiese recomandarea de alegere a jucatorului 9 pe postul de capitan de echipa.
4. Echipa care s-a prefigurat in urma preferintelor sportivilor este aceeasi pe care o alcatuieste si antrenorul, cu foarte mici modificari, ce se realizeaza doar in cazul accidentarilor unor titulari. Aceasta concluzie confirma faptul ca exista colaborare intre antrenor si sportivi, acesta fiind un lider de tip democrat.
Concluzii
1. Relatiile interpersonale si grupurile mici sunt veritabile sisteme evolutive, de aceea testul sociometric trebuie aplicat periodic, fiind usor de aplicat.
2. Avantajul acestui procedeu de testare consta in aceea ca ne permite nu numai sa identificam persoanele preferate, ci si sa depistam care este, cantitativ, nivelul de cooperare interpersonala (monomonadic, monodiadic, monotriadic, etc.) cel mai preferat de grup intr-o situatie sau alta. Aceasta poate contribui la optimizarea interactiunii dintre relatiile preferentiale si relatiile functionale (de munca) din cadrul grupului, in sensul ajustarilor reciproce.
3. Succesul aplicarii testului sociometric depinde, pe de o parte, de surprinderea relatiilor in statunascendi si, pe de alta parte, de reorganizare sociometrica a colectivitatii cercetate potrivit structurii informale relevate de test.
Abstract
The efficiency of the sport activities depends on the activity of the small groups, activity which is linked very much to the preferences of the sportsmen in these groups
Bibliografie
CHELCEA, S., Chestionarul in investigatia sociologica. Bucuresti, Edit Stiintifica si Enciclopedica,1975
CHELCEA, S., Experimentul in psihologie. Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 1982
CHELCEA, S., Un secol de cercetari psihosociologice. Bucuresti, Edit. Polirom, 2002
CULIC, I., Metode avansate in cercetarea sociala – Analiza multivariata de interdependenta. Iasi,Edit. Polirom, 2004
DRAGNEA, A., Psihologia grupurilor sportive (note de curs). 2003
EPURAN, M., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Edit. F.E.S.T., 2001
GOLU, P., Psihologia sociala. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1974
NECULAU, A., Liderii in dinamica grupurilor. Bucuresti, Edit. Stiintifica si Enciclopedica, 1977
NECULAU, A., Grupurile de adolescenti. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1979
NICULESCU, M., Metodologia cercetarii stiintifice in educatie fizica si sport. A.N.E.F.S., 2002
