ERGONOMIE SPORTIVA STADIUL ACTUAL SI PERSPECTIVE IN ROMANIA

Lect.univ.drd. Ioan GALEA Universitatea "Aurel Vlaicu", Arad

Cuvinte cheie: ergonomie, performanta, calitate

Key words: performance, ergonomics, value analysis, quality

Rezumat

Prezenta lucrare isi propune definirea domeniului, trecerea in revista a stadiului actual privind studiile si cercetarile teoretice si practice pe plan international si national, dar mai ales perspectivele de dezvoltare ale domeniului in tara noastra prin prisma integrarii in Uniunea Europeana.

Prima parte este consacrata definirii unor concepte apartinand stiintelor tehnice (ergonomie, analiza valorii) cu scopul de a evidentia cateva trasaturi comune care sa motiveze, teoretic si practic, abordarea sportului de performanta si din punct de vedere ergonomic si al analizei valorii.

In continuare, vom incerca sa exemplificam acest aspect cu exemple din literatura de specialitate, urmand ca, in finalul lucrarii, sa aratam necesitatea, perspectivele si directiile de implementare a domeniului in tara noastra.

Introducere

Performanta sportiva de varf, adica cea care sfideaza limitele maxime ale posibilitatii umane, este produsul unei adevarate industrii, extrem de specializare, ce implica un numar mare de specialisti antrenori, medici, psihologi, ingineri, economisti, designeri, artisti etc. Sportul este un domeniu interdisciplinar si poseda toate caracteristicile industriei, pe primul plan situandu-se competitivitatea, ceea ce presupune inalte standarde de calitate. In sport, actualizarea calitatii se face prin performanta, care nu se refera doar la notiunea de record, asa cum vom arata in continuare. Literatura de specialitate ne ofera suficiente argumente pentru a afirma ca performanta sportiva este rezultatul conjugat al cunostintelor (teoretice si practice) din cele mai diverse domenii, un astfel de domeniu fiind ergonomia sportiva. Scopul acestei lucrari este acela de a defini punctele comune dintre ergonomie si sportul de performanta, de a schita coordonatele unei ergonomii sportive, care este stadiul actual in tara noastra, dar si perspective de implementare si dezvoltare.

Concepte

Cuvantul "ergonomie"provine din grecescul "ergon" care inseamna lucru si "nomos" care inseamna norma si este specific literaturii din spatiul european; in S.U.A., se utilizeaza expresia "human factory" pentru a desemna acelasi lucru, adica: efectuarea unor studii a raspunsurilor fiziologice la o munca solicitanta din punct de vedere fizic si psihic la factori de stres ambientali (zgomot, caldura, iluminat), executarea unor sarcini complexe din punct de vedere psihomotor, precum si activitati care implica elemente de monitorizare vizuala. Este o disciplina de granita ce opereaza cu notiuni de anatomie, fiziologie, psihologie, igiena, mecanica, tehnologie, chimie, fizica, optica, management, design etc. Din cele peste o suta de definitii din literatura de specialitate, retinem una: "ergonomia este stiinta de sinteza care dezvolta o viziune complexa privind relatiile omului cu tehnica, coreland factorii fiziologici, psihologici, antropologici,de igiena etc., cu cei tehnici si de productie cu scopul de a obtine un randament maxim."

Figura 1 - Sistemul „om-produs-ambianta"

Aceasta figura ne prezinta sintetic domeniul ergonomiei ca intersectia dintre subsistemele "produs", "om"," ambianta". Cand se pune in discutie competitivitatea prin prisma calitatii fie ca este vorba de un produs, proces sau serviciu, trebuie facuta o analiza amanuntita a acesteia. O astfel de metoda este analiza valorii care vizeaza realizarea functiilor utile ale produsului, procesului sau serviciului, cu un cost minim fara a afecta calitatea si performantele acestora. Obiectivul fundamental al metodei consta in optimizarea raportului dinte valoarea de intrebuintare si costul total de productie si se poate exprima prin relatia:

Vi / Ct = max, (1)

unde: Vi = valoarea de intrebuintare;

Ct = costul total de productie.

Aplicarea metodei trebuie sa respecte anumite etape si principii astfel ca fiecare functie a produsului, procesului sau serviciului sa fie bine definite si ierarhizate intr-un nomenclator de functii.

Cel de-al treilea concept, performanta, este extrem de bogat in semnificatii, depinde de domeniul in care este utilizat. Ea, performanta, este rezultatul unor factorii asociati, iar termenul vizeaza atat procesul, cat si rezultatul unei actiuni. Astfel, recordul poate sa insemne maximumul performantei unei actiuni specifice, rezultatul este optimul activitatii, pe cand randamentul exprima raportul dintre intrarile si iesirile unui proces. Din punct de vedere antropologic, comportamentul uman nu este rezultatul unui montaj rigid al instinctelor intr-o ambianta stabila, ci mai degraba se caracterizeaza printr-o mare flexibilitate si adaptabilitate. Interactiunea dintre "intrari" si "iesiri" defineste performanta individului si depinde de: trasaturi de personalitate, aptitudini, talent, capacitate de performanta, maturitate, varsta, caracteristici personale (factori afectivi, emotii, inteligenta, creativitate), dar si de nivelul aspiratiilor, motivatie, interes, factori de stres, anxietate etc. Din perspectiva fiziologica, performanta inseamna capacitatea organismului, exprimata printr-o serie de parametri: volum respirator/minut, rata pulsului, nivelul acidului lactic, valoarea pH-lui sangvin etc. Referitor la medicina, Franke, M. considera sanatatea ca performanta psihofizica in lumea reala. De asemenea, prestarea unor activitati intr-un mediu ostil fara a inregistra accidente de munca poate fi considerata performanta. Raportul dintre cheltuielile si profitul unei intreprinderi poate fi apreciat ca performanta.

Similitudini. Exemple

Cele patru exemple vor pune in evidenta similitudini intre cele doua domenii, ergonomie si sport de performanta, dar si gradul de fuziune dintre ele, performanta, randamentul fiind termenul mediu. Cercetari experimentale extrem de complexe, conduse de Bayssie, L. si colab. (2003, 2004) in laboratorul LIPS (Laborator interrelational pilot-sistem) de la Toulouse, Franta, printre alte aspecte, vizeaza si posibilitatea de a evalua interrelatia "om-sistem" prin legaturi cauzale intre variatiile performantelor cognitive ale operatorilor si variatiile sarcinilor. Acestea sunt complexe si tratate simultan (pilotaj, perceptie vizuala, dialog intre piloti, intre acestia si turnul de control), iar evaluarea lor s-a facut printr-o metoda de numita "metoda ". (Pentru detalii, vezi: Bayssie, L. si colab., in "Cognitive performance evaluation with method at LIPS"). Retinem un singur aspect: in prezenta unei sarcini complexe si dificile, operatorii au realizat performante mai bune. L-au denumit "efect eucalepic" si este comun situatiilor in care relatia dintre stres, incarcatura, complexitatea sarcinii si performanta descriu o curba clasica inversa, asa cum este prezentata in figura de mai jos:

Figura 2 – Ecuatie eucalepica

Aceste cazuri sunt comune tuturor jocurilor sportive in care sportivi, sub presiunea timpului si a adversarilor, trebuie sa ia decizii optime, eficiente in functie de tactica colectiva (Ne-am fi asteptam sa constatam ca, cu cat creste gradul de complexitate a sarcinilor, performanta sa scada!) Pe aceeasi linie, se inscriu si cercetarile efectuate de Huber R. si colab. (2003) la INSEP- Franta care abordeaza viteza si pertinenta raspunsului intr-o sarcina de identificare a secventelor in jocul de volei, dar si prelucrarea informatiilor (proba de RAPEL) la initiati si reinitiati cu mentiunea ca, in primul exemplu, cercetarile s-au finalizat cu modificari structurale si functionale in sistemul "pilot-cabina", pe cand in cel de-al doilea, remarcam lipsa unor solutii concrete (metode, mijloace de pregatire) care sa duca la imbunatatirea performantei voleibalistilor.

Orice sistem uman care este solicitat unilateral nu va avea un randament optim. Argumente in acest sens sunt cercetarile de neurofiziologie care evidentiaza lateralitatea celor doua emisfere cerebrale (pentru detalii, vezi: Carpenter R.H.S., "Neuropsihology" Arnold, London, 2003, pag. 392-397). Partea stanga, fiind mai analitica, este superioara celei drepte in ceea ce priveste procesarea informatilor vizuale, auditive si tactile. Cea dreapta, cu precadere formei, relatii spatiale si muzica pentru ca este sinergica si globala. Ergonomisti au aplicat aceste rezultate, Meggison si colab., propunand un "contract psihologic" care va tine seama de profilul persoanei angajate, ambianta locului de munca si pregatirea profesionala, in preocuparea de a imbunatati randamentul sistemului "om-masina-ambianta". In sportul de performanta, acest aspect poate constitui un element decisiv pentru selectia finala, in sensul orientarii adecvate a sportivilor spre discipline "compatibile" cu aceste premise genetice

Urmatorul exemplu va urmari etapele rationamentului ce a dus la reorientarea pregatirii fizice a fotbalistilor si care urmeaza, pas cu pas, metoda analizei valorii. Cometti si colab. (2002), dar si Broche (1999), sau Jabri si colab. (1999), monitorizand un mare numar de meciuri de fotbal, au analizat premisele rezultatului favorabil, altfel spus, au elaborat un nomenclator al functiilor. Concluzia a fost ca eforturile in regim de viteza si forta exploziva determina decisiv rezultatul (s-a definit functia necesara). Aceste eforturi sunt alternative si intr-un raport de 1/3 pe durata partidei, astfel ca in pregatirea fizica efortul intermitent devine mijlocul principal (functia principala). El devine elementul esential prin care se asigura calitatea (performanta), dar si competitivitatea pregatirii.

Solutii practice ca: introducerea mingiilor de fotbal de culoare galbena, forma adaptata a pantofilor de sport la diferite discipline, configuratia unor aparate de fitness sunt doar cateva exemple ce ilustreaza aportul ergonomiei in sportul de performanta.

Ergonomie sportiva Propunem urmatoarea definitie a ergonomiei sportive, ca disciplina de sine statatoare: "Ergonomia sportiva este un domeniu interdisciplinar avand ca obiect de studiu relatiile din cadrul sistemului" sportiv-aparat/material-ambianta, cu scopul optimizarii performantei." Astfel, figura 1 devine:

Figura 3 – Reprezentarea schematica a ergonomiei sportive

In acest caz, notiunea de "ambianta" se refera atat la ambianta de antrenament, cat si la cea de concurs, aparatele etc. si materialele sportive includ cele de concurs (standardizate), dar si de antrenament, iar notiunea de "sportiv" se refera la limitele maxime ale posibilitatilor umane. Parafrazand definitia data de Clivar, ergonomia sportiva dezvolta o viziune complexa privind relatiile sportivului cu tehnica (aparate, instalatii, materiale sportive) coreland factori fiziologici, psihologici, antropometrici etc. cu cei de mediu (umiditate, caldura, presiune, zgomot, iluminat) pentru obtinerea unui randament maxim. Atat ergonomia, cat si sportul de performanta sunt axate pe subsistemul "om"; necesitatea unei ergonomii sportive deriva din faptul ca in sport limitele si posibilitatile omului ating pragul maxim.

Stadiul actual si perspective

Pe plan international, se manifesta preocupari tot mai intense pentru cercetari de ergonomie sportiva: este suficient sa amintim in acest sens studiile facute la INSEP, Franta (in cadrul acestei institutii de invatamant superior, functioneaza un "Departament de psihologie si ergonomie sportiva"!) In tara noastra, a aparut o lucrare (carte) in anul 1980 departe de spiritul si natura ergonomiei si chiar a sportului de performanta si un eseu a carui actualitate s-a pastrat si in zilele noastre. In perspectiva aderarii tarii noastre la Comunitatea Europeana, prezenta lucrare reprezinta o initiativa pe langa factorii implicati in sportul de performanta (Agentia Nationala pentru Sport, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Comitetul Olimpic Sportiv Roman) pentru sprijinirea acestui domeniu. Sugeram cateva cai:

 constituirea unui grup de specialisti din diverse domenii;

Acest proiect de dezvoltare a domeniului are ca tinta imbunatatirea calitatii sportului de performanta pentru castigarea competitivitatii acestuia in marile intreceri internationale.

Abstract

The paper proposes the definition of the domain, the assessment – on national and international level – of the existing theoretical and practical studies and researches, with special consideration to the perspective of the development of the domain in our country, in connection with the European Union integration process. The first part of the proposal / thesis is dedicated to the definition of a variety of concepts from the area of technical sciences (Ergonomics, Value Analysis) with the aim to emphasize the common characteristics, from a theoretical and practical point of view, of the importance to assess the competitional sports from an ergonomic and value analysis perspective. Subsequently, we would attempt to illustrate this aspect with examples from specific literature with the aim to demonstrate, at the conclusion of the paper, the necessity, the perspectives and the guidelines for implementation of the domain in Romania.

Bibliografie

Activitatea cerebrala si performanta sportiva. In: S.D.I.P. Bucuresti, INCS, nr. 474, 2004

BACIU, I., DERVENCO, P., Bazele fiziologice ale ergonomiei. Vol.I. Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1984

CATANICIU, V., Ergonomia in sport. Bucuresti, Edit. Sport -Turism, 1980

COMETTI, G., La preparation physique en football. Paris, Edit. Chieron, 2002

Contemporary Ergonomics. London, Taylor&Francis, 2003

Contemporary Ergonomics. London, Taylor&Francis, 2004

Dictionary of Sport Science. Schorndorf, Germany, 1992

DUMITRESCU, A., Ergonomie. Bucuresti, Edit. Bren, 2001

Estetica industriala. Bucuresti, C.I.D.S.P., 1971

FRANKE, M., Die Medizinischen Probleme des gesund heitsbegriffes. Heidelberg, 1972

GALEA, Ioan, Pentru o ergonomie sportiva. Cateva consideratii teoretice pentru o noua disciplina. In: Revista EFS. Bucuresti, nr.4, 1982

HUTU, N., SONNENSCHEIN, O., Ambianta vizuala si randamentul in munca. Timisoara, Edit. Facla, 1973

IONITA, I., Ingineria valorii. Bucuresti, Edit. Economica , 2002

STURZU,A., JOITA, P., ROMAN,I., Calitatea si fiabilitatea produselor. Bucuresti, Edit. EDP., 1997

Neurostiintele sportului. In: S.D.I.P. Bucuresti, INCS, nr. 460, 2003