 |
 |
 |
 |
IMPORTANTA FOLOSIRII JOCURILOR DE ATENTIE IN LECTIILE DE EDUCATIE FIZICA IN INVATAMANTUL PRIMAR DIN GRECIA
Prof. Dimitra GRIGORIADOU Grecia
Cuvinte cheie: invatamant primar, atentie, jocuri, Grecia
Keywords: primary scholarship, attention, games, Greece
Ipoteza de cercetare
La elevii din ciclul primar de invatamant, capacitatea de atentie se poate dezvolta si prin folosirea unor mijloace specifice educatiei fizice caracteristice particularitatilor de varsta si, in special, a jocurilor de atentie.
Scopurile cercetarii
Sarcinile cercetarii
Perioada si locul desfasurarii experimentului
Experimentul pilot s-a desfasurat in luna octombrie 2001 la scoala nr. 12 din regiunea Evosmos Thessaloniki. Toate probele si testele s-au aplicat la copiii din clasele a III-a si a IV-a la o scoala cu conditii asemanatoare cu scolile de experiment si control. Experimentul propriu-zis s-a efectuat in perioada 1-11-2001- 30-04-2002 cu clasele a III-a si a IV-a. Fiecare clasa a avut doua grupe, una de experiment si una de control.
Esantionul investigat
Tabel centralizator cu numarul total de elevi din clasele a III-a si a IV-a
|
Metodele de cercetare folosite: metoda observatiei; experimentul de verificare sau confirmare; metoda testului (in cadrul cercetarii noastre, am folosit urmatoarele teste: Bourdon Toulouse-Pieron, T1(Poveste "Tsik si Tsak"), T2 („Aruncarea la tinta"), T3 („Fii atent"); metoda statistico-matematica (calcularea valorilor indicatorilor statistici s-a realizat cu ajutorul programului de calcul statistic S.P.S.S - Statistics Program for Social Sciences). Pentru prelucrarea si interpretarea eficienta a datelor cercetarii, am apelat la urmatorii indicatori statistici: media aritmetica, deviatia simpla, abaterea medie, coeficientul de corelatie, testul t Student, testul Spearman, metoda ANOVA factorial si reprezentarea grafica.
Etapele organizarii experimentului
Etapa I. Alegerea testelor, mijloacelor si metodelor folosite in experiment.
Etapa a II-a. Alegerea scolilor la care s-a facut cercetarea. (scolile de control si de experiment). Stabilirea grupurilor de experiment si control.
Etapa a III-a, in care s-a discutat cu profesorii de la scolile pe care le-am ales, prezentand ce dorim sa realizam in cadrul acestui experiment. Astfel, am prezentat testele pe care doresc sa le aplic, precum si mijloacele pe care le voi introduce in lectiile de educatie fizica pe care le voi conduce.
Etapa a IV-a desfasurata in perioada 1-30 octombrie 2001. Experimentul pilot s-a desfasurat in alta scoala cu conditii asemanatoare scolilor de experiment si control
Etapa a V-a. Aplicarea primelor teste la grupele de control in perioada 1-10 noiembrie 2001.
Etapa a VI-a. Experimentul propriu-zis - 10 noiembrie 2001– 30 aprilie 2002. Influentarea grupelor experimentale prin lectiile de educatie fizica cu mijloacele specific alese.
Etapa a VII- a. Recoltarea datelor, prelucrarea si analiza lor.
Exemple de jocuri de atentie folosite in lectiile de educatie fizica
Trebuie mentionat faptul ca in fiecare lectie am folosit cel putin doua jocuri de atentie, timp de 5-10 minute din lectie.
J1. Fa asta, fa asa. Descriere. Jucatorii se aseaza in formatie de cerc sau semicerc. Conducatorul jocului sta in mijlocul cercului si executa o serie de miscari si exercitii usoare, insotite de cuvintele: fa asta sau fa asa. Dintre miscarile si exercitiile aratate, jucatorii trebuie sa execute numai pe acelea care au fost insotite de cuvintele „fa asa". Cel care executa o miscare la comanda „fa asta" este penalizat cu un punct. Castiga cei care au acumulat cele mai putine puncte.
J2. Iata ochii mei. Descriere. Jucatorii sunt dispusi in formatie de semicerc cu conducatorul la 3-4 pasi in fata. Conducatorul se adreseaza unui jucator rostind denumirea unei parti a corpului, dar atingand cu mana alta. Cel vizat trebuie sa raspunda imediat, rostind denumirea partii corpului aratata si indicand cu mana alta parte. Jucatorul care greseste sau are ezitari se penalizeaza cu un punct. Castiga acela care are cel mai mic numar de penalizari.
J3. Colturile colorate. Descriere. Inca de la inceputul orei, fiecarui colt i se atribuie denumirea unei culori. In timpul desfasurarii lectiei, la un moment dat, profesorul striga o culoare, la auzul careia trebuie sa alerge la coltul respectiv. Cei care gresesc sau ezita vor fi penalizati. Pentru a crea surprize, pot fi strigate si alte culori, in afara celor atribuite colturilor. Jocul poate fi repetat de mai multe ori in diferite momente ale lectiei.
J4. Jocul de atentie si liniste. Descriere. Colectivul se imparte in doua echipe egale ca numar si formeaza doua linii paralele A si B. Se explica colectivului modul de desfasurare. La comanda profesorului, cand aud numarul 1, copiii sunt orientati cu fata catre profesor. La numerele 2,3,4, se intorc pe fiecare timp spre dreapta 90 de grade. Inca de la inceputul orei, fiecarui colt al terenului i se stabileste o denumire ca: poarta, fereastra, banca, scaun. La semnalul profesorului, un fluier, linia A se deplaseaza la coltul indicat. Cei care gresesc, sau ezita, sau daca copii se deplaseaza fara sa auda fluierul profesorului, vor fi penalizati. Dupa un timp, se schimba linia A cu B. Pentru o ingreuiere a jocului, profesorul poate sa dea comenzi variate, cum ar fi de exemplu, a se duce in pozitia 1. Variante: colturilor li se atribuie denumirea culorilor rosu, galben, albastru, verde, sau denumiri de animale care au nume apropiate cum ar fi de exemplu: veverita (skiuraki), arici (skantohiraki), catel (skilaki), ursulet (arkudaki).
Rezultatele cercetarii
Graficul 1 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala la testul Toulouse- Pieron, clasele de control si experiment
 |
Graficul 2 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala la testul Bourdon, clasele de control si experiment
 |
Graficul 3 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala la testul 1, „Povestea Tsik si Tsak", clasele de control si experiment
 |
Graficul 4 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala la testul 2, „Aruncarea la tinta", clasele de control si experiment
 |
Graficul 5 - Diferentele dintre medii la testarea initiala si finala la testul 3, „Fii atent", clasele de control si experiment
 |
Concluzii
In urma prelucrarii si interpretarii datelor rezultate, se poate spune ca exista o corelatie intre dezvoltarea atentiei si mijloacele folosite in experiment, corelatie care nu este absoluta, dar este semnificativa si ca progresul inregistrat nu se datoreaza exclusiv acestor mijloace, ci si numeroaselor influente educationale pe care copii le primesc la aceasta varsta, inclusiv cele din lectiile de educatie fizica. De altfel, nici progresul inregistrat la testele de motricitate (testele proprii), nu putem spune ca se datoreaza exclusiv dezvoltarii atentiei, ci este rezultatul mai multor sfere de influenta. La majoritatea claselor de control, cat si de experiment, s-a obtinut o corelatie directa buna intre testari, ceea ce denota ca mijloacele folosite de mine au fost semnificative si relevante pentru cercetarea intreprinsa in aceasta lucrare, experimentul avand valoare practica. Mijloacele folosite in lectii la grupele de experiment au condus, in final, la obtinerea unor rezultate mai bune la toate testarile pentru grupele de experiment, ceea ce demonstreaza faptul ca si prin mijloacele educatiei fizice putem contribui la dezvoltarea atentiei. Intrucat atentia are o importanta hotaratoare pentru desfasurarea vietii psihice la parametri superiori, propunem folosirea frecventa in lectiile de educatie fizica a jocurilor dinamice si de atentie, combinate cu stafetele si intrecerile, cu jocurile bilaterale pe suprafete reduse si structurile de exercitii pentru dezvoltarea atentiei.
Abstract
In this paper we emphasize the importance of dynamics attention games in physical education lessons for children from primary classes. Considering that these physical exercises contribute to the achievement of cognitive objectives of our field, we present some examples that could be useful for every teacher that try to improve its work.
Bibliografie
CERGHIT, I., Perfectionarea lectiei in scoala. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1983
CHATEAU, J., Copilul si jocul. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1972
DRAGNEA, A., BOTA, A., Teoria activitatilor motrice. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, R.A., 1999
EPURAN, M., Dezvoltarea psihica. Aspecte ale dezvoltarii psihice in ontogeneza. Bucuresti, ANEFS, 1999
EPURAN, V., STOIANOVICI, V., Unele aspecte ale folosirii cu preponderenta a jocului de miscare in lectia de educatie fizica. In: Revista E.F.S., Bucuresti, nr. 12/1972, pag 7-17, 1977
STANESCU, M., Educatie fizica pentru prescolari si scolari mici. Bucuresti, Edit. Semne, 2002
ZERVAS, G., Psihologia Educatiei fizice si sportului. Athena, 1992
ZERVAS, G., Introducere in comportamentul motric. Controlul motric si invatarea motrica. Athena, 1992
