ARTICOL CONFERINTA 2005

PROFILUL BIOMOTRIC – UN REPER IN SELECTIA SI PREGATIREA FOTBALISTILOR JUNIORI

CS III ANABELA HANI

CS Nicolae ANGELESCU

Institutul National de Cercetare pentru Sport

Cuvinte cheie: fotbal, profil biomotric, performanta

Keywords: soccer, bio-motric profile, performance

Rezumat

Prin lucrarea de fata s-a incercat prezentarea unui instrument de evaluare a nivelului unor capacitati fundamentale necesare oricarui individ care aspira la performanta in sport, cu care incercam sa venim in sprijinul antrenorilor si tehnicienilor responsabili de performanta jucatorilor de fotbal juniori. Acest instrument care se concretizeaza printr-un profil biomotric, obtinut in urma unui test special executat periodic de sportivi in cadrul Laboratorului de biomotrie din INCS, are valoare orientativa fara sa existe pretentia ca se poate determina si nivelul prestatiei specifice jocului de fotbal in toata complexitatea lui.

Beneficiul final al antrenorilor de fotbal consta in posibilitatea de a imbogati criteriile de selectie a tinerelor talente din cluburile din tara pentru loturile nationale si de a folosi eficient informatiile oferite in vederea reorganizarii activitatilor de pregatire a jucatorilor.

1. Introducere

In jocul de fotbal, factorii esentiali ai performantei sunt: puterea de accelerare/decelerare, agilitatea (sub forma jocului rapid de picioare si a schimbarilor de directie in viteza, viteza de reactie/executie/deplasare). Pentru dezvoltarea acestora este nevoie sa fie urmarite in pregatire urmatoarele obiective: dezvoltarea musculaturii membrelor inferioare (ca si a torsului); dezvoltarea puterii de start si de saritura, precum si a agilitatii specifice jocului de picioare complex.

Forta, viteza si rezistenta unui individ joaca un rol important in atingerea nivelurilor inalte de performanta. Relatia optima dintre aceste calitati biomotrice corespunde particularitatilor sportului. In cadrul derularii unui contract incheiat intre INCS si FR Fotbal, contract de asistenta stiintifica acordata loturilor nationale de juniori, s-au efectuat periodic testari pentru determinarea unor caracteristici biomotrice de baza, in cadrul Laboratorului de Biomotrie din INCS.

Pe baza rezultatelor obtinute am construit un profil biomotric cu care incercam sa venim in sprijinul antrenorilor si tehnicienilor responsabili de performanta jucatorilor de fotbal care, pe baza informatiilor obiective oferite, greu de obtinut din testele fizice de control obisnuite, sa poata sa intervina inca din faza de juniorat.

Mentionam ca aceste profile reprezinta nivelul unor capacitati fundamentale necesare oricarui individ care aspira la performanta in sport, fara ca in urma testelor aplicate sa existe pretentia ca se poate determina si nivelul prestatiei specifice jocului de fotbal in toata complexitatea lui.

Beneficiul final al antrenorilor de fotbal consta in posibilitatea de a imbogati criteriile de selectie a tinerelor talente din cluburile din tara pentru loturile nationale si de a folosi eficient informatiile oferite in vederea reorganizarii activitatilor de pregatire a jucatorilor.

 

2. Subiecti si metoda

2.1. Subiectii au fost componentii loturilor nationale de fotbal juniori structurate pe grupe de varsta care au fost investigati periodic in intervalul 2004-2005.

2.2. S-a urmarit determinarea elementelor definitorii ale calitatilor neuromotorii, energetice si de control la nivelul triplei extensii, intr-un efort maximal de forta/viteza. Testarile s-au efectuat cu ajutorul unei platforme speciale asistata de calculator, achizitionarea datelor primare si prelucrarea lor facandu-se cu ajutorul unei probe de 15 sarituri – MGM (Miron Georgescu modificata) [5, p.3-9]. Toate programele folosite pentru inregistrarea datelor primare si prelucrarea lor au fost elaborate de analistul programator Emil Popa in cadrul INCS.

Rezultatele s-au constituit ca o importanta baza de date, care a permis construirea unor profile medii atat pentru intreaga populatie a fotbalistilor juniori, cat si pentru fiecare grupa de varsta. Pentru studiul de fata s-au luat in considerare rezultatele obtinute la peste 120 de sportivi care au totalizat circa 300 de inregistrari la toate testarile efectuate pe perioada unui an si jumatate. S-au luat in considerare executiile efectuate pe ambele picioare, analiza facandu-se pe parametri biomotrici energetici: puterea unitara, viteza de repetitie, inaltimea de zbor si indicatorul de echilibru pe relatia forta-viteza, si parametri biomotrici de control: coeficientii de variabilitate energetica si de structura.

2.3. Descrierea probei MGM (Miron Georgescu modificata)

Proba cuprinde 3 serii de cate 15 sarituri ca mingea, pe ambele picioare, pe piciorul drept si pe piciorul stang, intre serii fiind o pauza de aproximativ 30 secunde. Proba este maximala, presupunand realizarea in fiecare saritura a inaltimii maxime de zbor si a unui timp minim de contact cu solul.Sunt obiectivate atat aspecte energetice (nivelul calitatilor de forta-viteza), cat si aspecte de control, prin parametri specifici.

Parametri energetici:

Pu (W/kg) – puterea medie unitara;

H zbor (m) – inaltimea medie de zbor;

V rep. (s) – parametru de viteza (viteza de repetitie), ce reprezinta de fapt timpul mediu de contact cu solul necesar pentru propulsie;

D-S (W/kg) – diferenta de putere in valoare absoluta dintre piciorul drept si cel stang;

A-(D+S) (W/kg) – diferenta dintre valoarea puterii medii unitare pe ambele picioare si suma valorilor pe dreptul si pe stangul, ofera informatii despre echilibrul dintre componenta de forta si cea de viteza; valorile cuprinse intre -1 si 0 semnifica un dezechilibru in sensul lipsei de forta, iar cele mai mici decat -1, un dezechilibru in sensul lipsei de viteza.

Parametri de control:

C v.e. (%) – coeficientul de varibilitate energetica da informatii despre capacitatea de control asupra resurselor energetice in faza activa a miscarii si despre calitatea desprinderii de pe sol; valorile foarte mici reprezinta un grad avansat de automatizare; in cazul unor sporturi, cum este si fotbalul, consideram ca nerecomandabila o automatizare crescuta;

C v.s. (%) – coeficientul de variabilitate de structura reprezinta capacitatea de a controla gradul de incordare a muschilor in faza premergatoare contactului cu solul; un C v.s. slab (valoare mare) scoate in evidenta faptul ca sportivul nu-si cunoaste bine structura corporala, nu are capacitatea suficienta de a anticipa si pregati contactul cu solul sau cu alte obiecte (minge, adversar).

3. Rezultate si discutii

Valorile parametrilor energetici si de control la executiile pe ambele picioare au fost centralizate pentru fiecare lot testat in parte si pentru fiecare grupa de varsta (sa tinut cont de faptul ca, avand in vederea intinderea in timp a activitatii de testare de la un an la altul, unele loturi au facut parte din grupe de varsta diferite). Astfel, am avut in vedere posibilitatea construirii de diagrame polare in asa fel incat sa putem avea atat o reprezentare a intregii populatii de fotbalisti juniori, a fiecarei

grupe de varsta, a fiecarui lot in parte, mergand pana la un profil individual al sportivului, cat si posibilitatea compararii intre loturile apartinand aceleiasi grupe de varsta, intre un lot si intreaga populatie, intre profilul individual si cel al grupului din care face parte, posibilitatile de combinare fiind nenumarate. Pentru a putea sta alaturi, in diagrama polara, parametri cu unitati de masura diferite am recurs la operatia de normalizare a valorilor. Astfel, dintr-un sir de valori am considerat diferenta valoare maxima – valoare minima ca fiind 100%, iar media ca procent corespunzator diferentei valoare medie – valoare minima. Toti parametri respectivi cu valorile absolute si normalizate sunt centralizati in tabelul nr. 1. Specificam ca valorile minime si maxime sunt cele inregistrate in cadrul grupului pentru fiecare parametru in parte, acestea provenind de la indivizi diferiti.

In diagramele polare sunt reprezentate pozitiile reale ale mediei fiecarui parametru in cadrul intervalului 0-100%. Insa, in vreme ce mediile parametrilor: putere unitara, viteza de repetitie, inaltime de zbor si coeficientul de variabilitate de structura se situeaza cu atat mai bine cu cat sunt mai aproape de valorile cele mai bune obtinute in cadrul grupului (respectiv 100%), indicatorul de echilibru fortaviteza si coeficientul de variabilitate energetica comporta o discutie separata.

Pentru acestia din urma idealul nu este de 100%. Din analiza rezultatelor intregii populatii de juniori am constatat ca pentru relatia A-(D+S) s-au obtinut valori intre -0,459 si -2,659, media situandu-se in jurul valorii de -1,35. Stabilind ca aceasta valoare reprezinta situatia de echilibru, ea fiind in cadrul profilului 58%, atunci putem considera ca acesta este reperul la care ne raportam pentru fotbal juniori. In ce priveste coeficientul de variabilitate energetica, considerand ca pentru fotbal un grad de automatizare nu este benefic, am stabilit ca valorile optime se pot aprecia in intervalul 2,5-3,5. In consecinta, rezultand pentru intreaga populatie de juniori media de 2,53, ea reprezentand 68% din interval, se poate considera si aceasta valoare ca reper pentru acest parametru.

Figura nr. 1 cuprinde diagramele polare pentru toti sportivii testati U (under) 15-19, figura nr. 2 pentru grupa de varsta de 19 ani (U 19), si figurile 3-6 pentru grupele de varsta de 18 ani (U 18), 17 ani (U 17), 16 ani (U 16) si 15 ani (U 15), din acestea facand parte cate doua loturi, cu sportivi nascuti in ani diferiti dar care s-au incadrat la aceeasi grupa de varsta in functie de perioada in care au fost testati. Figurile 7 si 8 prezinta, spre exemplificare, diagramele polare individuale pentru doi sportivi din aceeasi grupa de varsta (U 16).

Figura nr. 1

Figura nr. 2

conf2005_29_1

conf2005_29_2

Figura nr. 3

Figura nr. 4

conf2005_29_3

conf2005_29_4

Figura nr. 5

Figura nr. 6

conf2005_29_5

conf2005_29_6

Tabelul nr. 1

Grupe de varsta

Valori absolute si normalizate ale parametrilor

PARAMETRI ENERGETICI

PARAM. DE CONTR.

PuA (W/kg)

A-(D+S) (W/kg)

H zbor (cm)

VrA (sec)

Cve (%)

Cvs (%)

U 15-19 Toate loturile testate in 2004-2005

min(val cea mai slaba)

3.71

-2.569

0.25

0.308

7.92

19.45

max(val cea mai buna)

5.99

-0.469

0.48

0.134

0.63

1.88

max-min

2.28

2.100

0.23

0.174

7.29

17.57

medie

4.96

-1.345

0.37

0.190

2.53

7.54

medie-min

1.25

1.224

0.12

0.118

5.39

11.90

val.normaliz.(%)

54.76

58.27

52.68

68.08

73.99

67.77

U 19

Lot 1985(testat 2004)

min

4.03

-2.293

0.30

0.233

7.76

16.62

max

5.62

-0.974

0.44

0.147

1.52

3.10

max-min

1.59

1.319

0.14

0.086

6.24

13.52

medie

4.92

-1.428

0.37

0.194

2.79

7.17

medie-min

0.89

0.865

0.07

0.039

4.97

9.45

val.normaliz.(%)

55.66

65.59

52.38

44.96

79.58

69.87

U 18

Lot 1986(testat 2004)

Lot 1987 (testat 2005)

min

4.27

-2.176

0.28

0.234

5.48

13.42

max

5.99

-0.480

0.48

0.137

0.93

2.25

max-min

1.72

1.696

0.20

0.097

4.55

11.17

medie (1986)

5.05

-1.172

0.38

0.179

2.43

5.70

medie (1987)

5.05

-1.514

0.38

0.179

2.53

6.70

medie-min (1986)

0.78

1.004

0.10

0.055

3.05

7.72

medie-min (1987)

0.78

0.662

0.10

0.055

2.95

6.72

val.normaliz.(1986) (%)

45.06

59.21

49.12

56.56

66.93

69.14

val.normaliz.(1987) (%)

45.57

39.04

49.26

56.61

64.80

60.17

U 17

Lot 1987 (testat 2004)

Lot 1988 (testat 2005)

min

4.09

-2.569

0.29

0.239

5.36

19.45

max

5.78

-0.526

0.46

0.143

1.01

3.46

max-min

1.69

2.043

0.17

0.096

4.35

15.99

medie (1987)

4.93

-1.506

0.37

0.187

2.47

7.16

medie (1988)

4.95

-1.290

0.38

0.192

2.30

7.70

medie-min (1987)

0.84

1.063

0.08

0.052

2.89

12.29

medie-min (1988)

0.86

1.279

0.09

0.047

3.06

11.75

val.normaliz.(1987) (%)

49.52

52.04

47.87

58.83

66.41

76.88

val.normaliz.(1988) (%)

50.77

62.59

50.98

49.06

70.25

73.48

U 16

Lot 1988 (testat 2004)

Lot 1989 (testat 2005)

min

3.88

-2.303

0.25

0.239

7.92

13.07

max

5.99

-0.545

0.48

0.149

0.80

2.02

max-min

2.11

1.758

0.23

0.090

7.12

11.05

medie (1987)

4.90

-1.347

0.37

0.188

2.78

7.34

medie (1988)

5.09

-1.522

0.38

0.175

2.56

7.75

medie-min (1987)

1.02

0.956

0.12

0.051

5.14

5.73

medie-min (1988)

1.21

0.781

0.13

0.064

5.37

5.32

val.normaliz.(1987) (%)

48.13

54.38

51.52

56.47

72.25

51.87

val.normaliz.(1988) (%)

57.54

44.40

57.61

70.94

75.35

48.19

U 15

Lot 1989 (testat 2004)

Lot 1990 (testat 2005)

min

3.71

-2.179

0.27

0.308

6.73

18.40

max

5.69

-0.469

0.47

0.144

0.63

1.88

max-min

1.98

1.710

0.20

0.164

6.10

16.52

medie (1987)

4.88

-1.277

0.37

0.196

2.61

7.37

medie (1988)

4.93

-1.195

0.37

0.181

2.82

7.22

medie-min (1987)

1.17

0.902

0.10

0.112

4.12

11.03

medie-min (1988)

1.22

0.984

0.10

0.127

3.91

11.18

val.normaliz.(1987) (%)

58.97

52.76

51.01

68.30

67.50

66.80

val.normaliz.(1988) (%)

61.45

57.53

47.99

77.57

64.08

67.66

Figura nr. 7
conf2005_29_7

Figura nr. 8
conf2005_29_8

Prin acest tip de reprezentare vizuala, extrem de sugestiva, se evidentiaza potentialul biomotric al sportivului din momentul respectiv in mod integrativ (pe toate componentele). Exemplu: in figura nr. 8 este reprezentata situatia unui sportiv raportata la cea a grupei de varsta din care face parte. Se observa ca atat la parametrul de putere unitara cat si la cel al vitezei de repetitie se situeaza intr-o pozitie mai slaba decat media grupului. De asemenea reiese un grad ridicat de automatizare si un dezechilibru pe relatia forta-viteza, in sensul lipsei de viteza. Aceste constatari permit analiza obiectiva atat pentru orientarea antrenamentului in functie de componentele deficitare cat si monitorizarea evolutiei sportivului, prin compararea situatiilor constatate periodic.

 

Concluzii

1. Ca o premiera pentru fotbal s-a reusit constituirea unor instrumente de analiza comparativa a principalilor parametri energetici si de control pentru determinarea nivelului de dezvoltare a musculaturii membrelor inferioare la fotbalistii juniori.

2. Construirea diagramelor polare ne permite prezentarea intuitiva a valorilor parametrilor respectivi si determinarea cu un grad de obiectivitate crescut a potentialului de care dispune sportivul, precum si a eventualelor deficiente.

3. Din analizele si prelucrarile facute pana in prezent dispunem de cateva repere care, pastrandu-si deocamdata caracterul orientativ, sunt reprezentative atat pentru intreaga populatie a fotbalistilor juniori cat si pentru toate grupele de varsta la care putem raporta prestatiile individuale.

4. Asigurarea periodicitatii acestor investigatii da posibilitatea ca pe baza informatiilor furnizate, tehnicienii sa poata orienta in mod mult mai obiectiv acele aspecte ale pregatirii necesare pentru imbunatatirea performantei sportivilor.

5. Facem observatia cu caracter pozitiv ca desi aceste determinari au fost facute dea lungul mai multor ani la majoritatea sporturilor acum, cand pentru prima data s-au facut la fotbal, am avut ocazia sa constatam ca tinerii fotbalisti inregistreaza unele dintre cele mai bune valori ale timpilor de contact cu solul. Acest lucru se constituie intr-un avantaj in vederea obtinerii unui potential cat mai ridicat printr-o dirijare corespunzatoare a pregatirii.

 

Abstract

In the present paper work we attended to present an assessment tool for the level of some fundamentals skills necessary to any individual which aim to sport performance. We attempt to assist the coaches and technicians respondents for junior football player's performance. This tool which is concretizing by a biomotric's profile, obtained as a result of specific test performed periodically by the athletes in the INCS Biomotric Laboratory, has a relative value without the pretension that it can be determine the playing level specific to football game in all its complexity.

The final football coach's advantage is the possibility to improving the selection criteria for young talents from regional clubs in order to perform in national teams and to efficiently use of given data in order to reorganizing the players training activities.

 

Bibliografie

1. BOMPA, T., Periodizarea: Teoria si Metodologia Antrenamentului, Bucuresti, Edit. EX PONTO, 2002

2. COLIBABA, D., BOTA, I., Jocuri sportive. Teorie si metodica, Bucuresti, Edit. Aldin, 1998

3. DRAGNEA, A., MATE-TEODORESCU, S., Teoria Sportului, Bucuresti, Edit. FEST, 2002

4. EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale – Exercitii fizice. Sport. Fitness, editia a 2-a, Bucuresti, Edit. FEST, 2005

5. HILLERIN, P., Despre proba „Miron Georgescu modificata", material de uz intern, nepublicat, Bucuresti, CCPS, 1997

bannersportscsus
Numai pe SPORTSCIENCE.RO
@ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
Webdesign SUPERFIT EXPERT