PERFORMANTA SPORTIVA SI TRAUMATISMELE SPECIFICE LA ALERGATORII DE GARDURI

Prof. Univ. Dr. Liliana MIHAILESCU - Universitatea din Pitesti

Cuvinte cheie: antrenament, recuperare, traumatism

Keywords: training, recovery, trauma

Rezumat

Performanta sportiva este produsul relativ finit cu determinari multiple; aceasta lucrare aduce in atentia specialistilor domeniului problema traumatismelor ce pot apare la alergatorii de garduri, sintetizeaza cauzele acestora si ofera metodele si mijloacele de tratament in vederea reluarii activitatii de performanta.

Introducere

In afara patologiei umane generale in care se poate incadra uneori si alergatorul de garduri, prin aparitia si instalarea unor afectiuni specific umane care trebuie prevenite sau tratate corespunzator, dat fiind legatura stransa a acestora cu efortul, sportivii, in general, pot suferi si unele traumatisme si „boli profesionale" specifice. Acestea sunt in relatie directa cu performanta sportiva si pot deveni factori limitativi ai acesteia, ele pot induce finalul fortuit al activitatii sportive

Scopul lucrarii

Lucrarea are scopul de a prezenta un tablou sinoptic al traumatismelor frecvente ce pot aparea la alergatorii de garduri, cauzele acestora si modalitatile de prevenire si tratament pentru realizarea performantei sportive.

Continutul lucrarii

La atletism, predomina afectiunile tendinoase, musculare si uzurile articulare transformate de cele mai multe ori in artroze. Traumatismele frecvente la alergatorii de garduri sunt:

Accidentarea in sport „face parte din joc", dar se poate preveni prin masuri speciale care diminueaza riscul de accidentare. Cele mai vulnerabile parti ale corpului uman, zonele unde se pot produce cel mai usor accidentarile sunt tesuturile (muschi, tendoane, ligamente si cartilaje) si sistemul osos. Majoritatea accidentarilor pot fi clasificate ca „boli ale maiestriei" deoarece ele se manifesta la atletii care doresc sa-si amelioreze conditia fizica sau performantiala, fiind predispusi la accidentari. Acestea se pot sistematiza (B. Glover, J. Shepherd, S. L. Florance Glover, 1996) in doua mari categorii: acute si suprasolicitari.

Accidentarile acute apar brusc atunci cand un stimul este aplicat pe neasteptate asupra unui tesut nepregatit sa-i faca fata, depasind starea potentiala de adaptare individuala.

Accidentarile de suprasolicitare sunt cauzate de aplicarea unor stimuli stresanti administrati fie prea aproape in timp, unul dupa altul, fara a permite refacerea locala sau segmentara si/sau prin administrarea unor stimuli de antrenament care depasesc capacitatea de adaptabilitate individuala la un moment dat.

Pentru a intelege masurile de prevenire a accidentelor, trebuie identificate cauzele favorizante accidentarii in alergarile de garduri si „ascultarea semnalelor de avertizare". In tabelul 1, am sistematizat cauzele accidentarilor in alergarile de garduri pe doua mari categorii de factori favorizanti: cauze interne si cauze externe.

Tabelul 1 Cauzele producerii accidentarilor la alergatorii de garduri

Cauze interne Cauze externe Predispozitii genetice articulatii „slabe" fibre musculare sarace deficiente de Ca si Mg curbura plantara redusa Influentele factorilor de mediu temperaturi coborate ploaie vant in rafale zapada, gheata Dezechilibrul muscular – dezvoltarea inegala intre agonisti si antagonisti Administrarea unor eforturi maximale si supramaximale excesiv Greutatea corporala depaseste optimul Grad de antrenament scazut Dieta inadecvata Lipsa refacerii Varsta Lipsa mijloacelor variate in antrenament Carente de mobilitate, elasticitate si suplete Numar mare de starturi in competitii Atitudine refractara sau indiferenta fata de efortul prestat Incaltaminte inadecvata Lipsa insusirii mecanismului de baza si a verigii principale a tehnicii Schimbarea brusca a suprafetei de alergare Accidentele anterioare si recuperari partiale Practicarea altor discipline sportive in timpul liber Lipsa motivatiei sustinerii efortului

Pentru prevenirea accidentarilor, este utila cunoasterea catorva dintre semnalele de avertisment care apar si pot fi observate si analizate de antrenor, medic, sportiv:

Recuperarea alergatorilor de garduri consta in folosirea dirijata a unui complex de mijloace, naturale si artificiale, in scopul restabilirii anatomofunctionale a segmentului afectat, cat mai repede si cat mai intensiv si reinsertia rapida a atletilor in antrenamente si competitii.

Terapia recuperatorie este complexa si intensiva; ea trebuie sa fie in corelatie cu nivelul de pregatire al atletului accidentat, cu nivelul de performanta la momentul producerii accidentarii si cu nivelul functional la care trebuie sa revina sportivul pentru a putea relua activitatea specifica.

In tabelul 2, am sistematizat principalele mijloace de recuperare a alergatorilor de garduri accidentati insotite de obiectivele si metodele specifice fiecareia Obiectivele recuperarii sunt numeroase si se aplica unele concomitent si altele succesiv in functie de situatia clino-functionala a atletului si de evolutia acesteia:

Cele mai multe dintre accidentari reactioneaza bine la repaus, crioterapie, antiinflamatorii, miorelaxante, compresii si adjuvanti. Acestea trebuie sa inceapa imediat dupa producerea traumatismului respectiv si trebuie continuat conform recomandarilor medicale.

Repausul este metoda cea mai usoara de remediere in accidentarile alergatorilor, dar si cea mai greu de acceptat de catre sportivi. Crioterapia, tratamentul cu gheata, este folosita cu randament, din ce in ce mai mult. Gheata se aplica local, imediat dupa accidentare pentru a diminua zona de inflamare si frecvent dupa aceea, timp de 24 de ore pentru reabilitarea traumei.

Tabelul 2 Principalele metode si mijloace de recuperare a accidentarilor alergatorilor de garduri

Mijloace de recuperare Obiectivele recuperarii Metode de recuperare Kinetoterapia Refacerea fortei de contractie Refacerea rezistentei musculare Refacerea coordonarii musculare Refacerea mobilitatii articulare Metode active: Metode active ajutate Metode active simple sau libere Metode active contra rezistenţei opuse Metode pasive: Pasive fortate Manipulari Metode de imobilizare si de posturare Electroterapia Vasodilatatie activa Cresterea metabolismului celular Inducerea efectelor analgetice Inducerea efectelor miorelaxante Inducerea efectelor decontracturante Galvanoterapia Galvanoionizarile Curentii de frecventa joasa Curentii de medie frecventa Curentii cu inalta frecventa Ultrasunetele si infrasunetele Fototerapia Termoterapia Inducerea homeoterapiei Reglarea termolizei si a termogenezei Stimularea circulatiei periferice de termoreglare Aplicatii generale de caldura Aplicatii locale si partiale de caldura Crioterapia

Concluzii

Cunoasterea traumatismelor si bolilor profesionale, determinarea cauzelor acestora, prevenirea instalarii lor si/sau recuperarea sportivilor pentru reluarea activitatii de performanta reprezinta elemente esentiale in realizarea performantei sportive.

Prin particularitatile tehnice impuse de caracteristicile probelor de garduri in regulamentul Federatia Internationale de Atletism Amator, cursele de garduri din atletism solicita foarte mult sistemul osteoarticular al atletilor si de aceea consider ca lucrarea de fata are un pronuntat caracter utilitar.

Abstract

Sport performance is a relative final product with many determinations; this paper brings in experts attention of sport area, the traumatism problem how can appear in hurdles, synthesizing the causes of this and offer the methods and means of treatment to replay performance activity

Bibliografie

AVRAMOFF, E., Fiziologia efortului fizic. Bucuresti, I.E.F.S., 1988

BALLESTEROS, J.M., Manualul, antrenamentului de baza. Bucuresti, C.C.P.S., 1993, pag.564

COH M., KASTELIC, J., Monitoring the trening process of Brigita Bukovec in 100m hurdles. Proceedings I, Germany, University of Konstanz, 1998

DRAGAN, I., Practica medicinii sportive. Bucuresti, Edit. Medicala, 1989

GLOVER, B., SHEPHERD, J., GLOVER, F., Manualul alergatorului. Bucuresti, I.N.C.S., 2004

MIHAILESCU, L., Optimizarea si rationalizarea mijloacelor de pregatire fizica speciala la atlete junioare II in probe de 100mg. Teza de doctorat. Chisinau, INEFS, 2002

MIHAILESCU, L., Atletism – alergarea de garduri. Pitesti, Edit. Universitatii Pitesti,2005

PAPADOPOULOS, C., PRASSAS, S., GIAVROGLOU, A., TSAROUCHAS, L., Hurdle jumping technique characteristics in the 110 meter race in the 1997 world track and field championship. Proceedings 1, University of Konstanz, Germany, 1998

ROGERS, J.L., Manualul antrenorului de atletism din S.U.A. Bucuresti, I.N.C.S., 2004