 |
 |
 |
 |
EVALUAREA EFORTULUI DE ANTRENAMENT IN PROBELE DE ATLETISM
Asis. univ. drd. Liviu MIHAILESCU - FEFS Pitesti
Cuvinte cheie: antrenament, evaluare, efort, metode
Keywords: training, evaluation, effort, methods
Rezumat
Obiectivizarea efortului de antrenament prin metode si instrumente de evaluare, pe tot parcursul procesului de pregatire in diferitele macrocicluri, mezocicluri si microcicluri ale acestuia, reprezinta o necesitate stringenta in dirijarea corecta a dinamicii de efort in scopul realizarii obiectivelor pregatirii.
Introducere
Cunoasterea si respectarea caracterului fiziologic si biochimic al probei (probelor) este in atletismul de performanta tot atat de importanta pentru antrenor, ca si cunoasterea problemelor de tehnica si biomecanica specifica. Impreuna, acestea constituie fundamentul metodologiei moderne de antrenament. Efortul de antrenament este considerat ca un rezultat al tuturor actiunilor exercitate asupra organismului sportivului de catre volumul si intensitatea de lucru, precum si de complexitatea exercitiilor in interdependenta totala cu durata si natura intervalelor de odihna. Cunoasterea cat mai exacta si mai obiectiva a marimii efortului de antrenament a nivelului acestuia permite actionarea corecta in dirijarea efortului determinand eficienta antrenamentului „Evaluarea reprezinta un sistem de tehnici referitoare la masurarea si aprecierea rezultatelor din cadrul unui proces de pregatire sau dintr-un concurs. Masurarea cuprinde totalitatea actiunilor ce vizeaza o corespondenta intre subiectul sau fenomenul masurat, unitatea de masura, prin aplicarea unor teste sau tehnici cu scopul de a recolta rezultate sau date in vederea cunoasterii cat mai precise a efectelor (P. Popescu Neveanu, 1978).
Scopul lucrarii
Scopul lucrarii este acela de a determina principalele metode si tehnici de evaluare a efortului specifice probelor atletice.
Continutul lucrarii
Metodele de evaluare ale efortului de antrenament determina cunoasterea obiectiva a cantitatii totale de lucru efectuate intr-un antrenament, ciclu, etapa, perioada, an, cantitate de lucru raportata la timp, precum si masurarea anumitor marimi relative, anumiti indici rezultati din compararea prin raportare a doi sau mai multi indicatori care caracterizeaza efortul investigat.
Performanta superioara a sportivilor de astazi este rezultatul combinarii complexe a numerosi factori, dintre care un rol important il are zestrea genetica ce determina potentialul de excelenta al sportivului si care cuprinde nu numai caracteristici antropometrice, trasaturi cardiovasculare mostenite si proportii ale tipurilor de fibra musculara, dar si capacitatea de progres prin antrenament (Bbouchard, 1986). Un alt factor cunoscut pentru efectul sau profund asupra performantei este cantitatea si compatibilitatea antrenamentului care precede competitiei.
Atunci cand se fac referiri privind aportul diferitelor sisteme energetice, este necesara realizarea diferentei dintre capacitatea si puterea unui sistem. Capacitatea energetica a unui sistem se refera la cantitatea totala de energie disponibila pentru a efectua un lucru mecanic intr-un sistem energetic. Puterea energetica reprezinta cantitatea maxima de energie care poate fi generata in timpul exercitiului maximal, pe unitatea de timp.
Efortul de antrenament constituie rezultatul tuturor actiunilor exercitate de volumul, intensitatea, complexitatea si duritatea sistemelor de actionare, a algoritmilor functionali asupra sportivului.
Obiectivizarea efortului de antrenament prin metode si instrumente de evaluare, pe tot parcursul procesului de pregatire in diferitele macrocicluri, mezocicluri si microcicluri ale acestuia, reprezinta o necesitate stringenta in dirijarea corecta a dinamicii de efort in scopul realizarii obiectivelor pregatirii.
In procesul de antrenament, suma eforturilor depuse de un atlet intr-o lectie, intr-un microciclu sau intr-o etapa (mezociclu) se reflecta prin parametrii acestora: volumul, intensitatea, complexitatea si duritatea. Eficienta antrenamentului depinde, in primul rand, de raportul optim dintre volum si caracteristicile acestuia, pe de o parte, si intensitate, pe de alta parte. Cresterea accentuata a volumului performantelor este determinata de mai multi factori, dar printre acestia, duritatea eforturilor de antrenament, asa numitele eforturi „soc" sau „stresante" au un rol determinant.
Nivelul eforturilor la care este supus sportivul pe parcursul unui antrenament poate fi evaluat prin relatarea senzatiilor sportivilor sau obiectiv. Ambele metode de evaluare trebuie folosite de antrenor pentru determinarea solicitarii induse de unitatile functionale ale antrenamentului la nivelul sportivului. Cortegiul senzatiilor subiective ale sportivului cuprinde:
Pentru monitorizarea progresului inregistrat, a efectelor solicitarii, este necesara utilizarea unor programe de teste de laborator si de teren, selectate si administrate corespunzator. De asemenea, aceste programe de testare determina evidentierea punctelor tari si slabe ale sportivilor in relatie cu disciplina sportiva practicata si ofera informatia de baza pentru recomandarile incluse in programul individual de pregatire. Efortul depus in cadrul pregatirii implica mai multe componente fiziologice, care nu pot fi evaluate in totalitate cu ajutorul testelor de teren. Prin aplicarea testelor de laborator, poate fi izolata o anumita componenta si evaluata obiectiv performanta sportivului pentru acea variabila. Rezultatele obtinute devin fundamentale pentru elaborarea unui program optim de pregatire, dirijat pe puncte slabe identificate.
Compararea rezultatelor obtinute in urma inregistrarii unui test cu cele obtinute la teste similare precedente ofera o baza pentru evaluarea eficientei programului aplicat, aceste programe asigurand feedback-ul necesar activitatii sportive. Trebuie retinut faptul ca, anticiparea performantei printr-un singur test, indiferent cum ar fi acesta, sau o singura baterie de teste fiziologice, nu este o masura eficienta de prognoza.
Un test este valid cand masoara in mod real ceea ce pretinde ca masoara, daca rezultatele sunt stabile si reproductibile. Aplicarea unui test considerat valid poate avea o valoare mica daca gradul lui de fiabilitate nu este suficient de mare pentru a reflecta chiar si cele mai mici schimbari inregistrate de sportivul de performanta pe parcursul unei anumite perioade de antrenament.
Pentru ca rezultatele testului sa aiba o semnificatie practica optima, modul de efectuare a exercitiului fizic trebuie sa fie specific ramurii de sport practicate. Odata selectate elementele testului, ele trebuie sa fie administrate cu consecventa in toate situatiile, ceea ce necesita standardizarea instructiunilor date sportivilor, a pregatirii sau a exercitiilor de incalzire, a ordinii elementelor testului si a timpului de revenire dintre elemente, a temperaturii si umiditatii mediului si a echipamentului si procedeelor de calibrare a acestuia. Pe langa acestea, toate variabilele referitoare la sportiv, care pot afecta rezultatele testului trebuie inregistrate cu atentie. Pe langa aceste directii, care trebuie urmate in elaborarea si aplicarea testelor si a metodelor de evaluare, mai trebuie retinut faptul ca, datorita scopurilor principale ale testarii, acelea de a monitoriza eficacitatea antrenamentului, acestea trebuie repetate dupa diferite etape de pregatire.
Rezultatele obtinute in urma aplicarii diferitelor teste si metode trebuie aduse la cunostinta sportivilor si antrenorilor, pentru ca, ulterior, programele de pregatire sa fie orientate pe baza acestor informatii.
Metodele si instrumentele evaluarii obiective realizeaza indici obiectivi care pun in evidenta ca la limitele de suportare a solicitarii se constata:
Evaluarea obiectiva a nivelului de efort (solicitarea) se poate realiza prin utilizarea unor metode specifice (sistematizarea lor s-a facut pe baza tipului de efort dominant). In urmatorul tabel, am prezentat in sinteza metodele si caracteristicile acestora, tipul de efort investigat, probele la al caror efort se preteaza.
Metode si tehnici de evaluare a efortului in antrenamentul de atletism
|
Abstract
The efforts measurements of practice through methods and instruments of evaluation, during the process of training in different stages of them, represents an acute must in management correct, dynamics of effort in the aim achievement objectives training.
Concluzie
Din perspectiva fiziologica, antrenamentul sportiv are la baza capacitatea de adaptabilitate umana si ca obiectiv obtinerea supracompensarii prin dirijarea optima a parametrilor efortului specific {volum, intensitate, complexitate, duritate}. De aceea, strategia trebuie sa cuprinda si evaluarea parametrilor efortului administrat pe parcursul procesului de antrenament si relatia acestora cu efortul specific diverselor probe din atletism.
Bibliografie
ALEXANDRESCU, D.C., Analiza probelor de atletism. Bucuresti, Edit. IEFS, 1997
ARDELEAN, T., Particularitatile dezvoltarii calitatilor motrice in atletism. Bucuresti, Edit. I.E.F.S., 1990
BOMPA, T., Dezvoltarea calitatilor biomotrice – periodizarea. Bucuresti, Edit. Ex Ponto, 2001
COLIBABA-EVULET, D., Modelarea antrenamentului sportiv potrivit exigentelor competitionale. In: Revista Educatie fizica si sport. Bucuresti, nr.7, 1982
DRAGAN, I., Bazele fiziologice ale antrenamentului sportiv in medicina sportiva. Bucuresti, Edit. Sport-Turism, 1982
DEMETER, A., Bazele fiziologice ale calitatilor motrice. Bucuresti,Edit. Stadion, 1981
EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Vol. I si II. Bucuresti, 1978
PLATONOV, N.V., Teoria si metodica antrenamentului sportiv. Kiev, 1984
RATA, G., Bazele generale ale antrenamentului atletic. Bacau, Edit. Plumb, 1997
