Articole conf 2005

EFECTUL APARATULUI „TOMI SPRINT"ASUPRA UNGHIULUI DE IMPULSIE IN ALERGAREA DE VITEZA

Conf. univ. dr. Toma PETRESCU Universitatea „Spiru Haret"

Cuvinte cheie: superviteza, aparat „Tomi sprint", unghiul de impulsie,

Keywords: high-velocity, „Tomi-sprint" device, impulse angle

Rezumat

Pentru cresterea vitezei de alergare, trebuie ca prin antrenament sa se realizeze, in afara dezvoltarii calitatilor motrice, o serie de obiective tehnice dintre care amintim:

cresterea frecventei pasilor realizati pe unitate de timp;

cresterea lungimii pasilor;

realizarea unui raport optim intre frecventa si lungimea pasilor;

micsorarea unghiului de impulsie;

cresterea puterii degajata de piciorul de impulsie.

Prin experimentul realizat de noi, am incercat sa demonstram ca acest gen de antrenamente influenteaza pozitiv exact ultimele doua obiective enumerate de noi.

Ca fost alergator in probele de viteza, imbunatatirea performantelor in alergarile pe distante scurte m-au preocupat permanent. De aceea, am incercat sa realizez un mijloc de antrenament caruia personal i-am dus lipsa chiar acum 30 de ani. In acest sens, am realizat prin mijloace proprii un prototip al unui aparat pentru antrenarea supervitezei.

Inainte de a incepe constructia un asemenea aparat, am gandit intai conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acesta.

Am stabilit astfel ca el trebuie sa asigure:

Conditiile de a alerga peste posibilitatile maxime proprii fiecarui alergator printr-o descarcare a solicitarii dintr-o alergare normala.

Descarcarea solicitarii alergarii normale sa se realizeze uniform accelerat, fara socuri in momentul cuplarii aparatului

Decuplarea rapida a sarcinii in cazuri de forta majora (contracturi musculare si altele).

O viteza supraliminara care sa fie constanta si nu mai mare de 0,5m/s – 1m/s, pentru a nu influenta negativ contactul cu solul in timpul alergarii.

O descarcare constanta pe o distanta de 30 m - 40 m.

Alergarea cu remorcare sa reproduca fidel alergarea de viteza in conditii cat mai apropiate de cea din antrenament si concurs.

Sa fie cat mai usor pentru a putea fi manevrat si transportat mai usor.

Scopul principal al acestui aparat este evitarea stabilizarii barierei de viteza. Acest lucru se realizeaza prin:

cresterea frecventei pasilor realizati pe unitate de timp;

cresterea lungimii pasilor;

realizarea unui raport optim intre frecventa si lungimea pasilor;

micsorarea unghiului de impulsie (unghi format de dreapta care uneste centrul general de greutate cu punctul de contact cu solul al piciorului de sprijin in momentul finalizarii impulsiei denumit si vectorul de impulsie, cu suprafata de alergare);

cresterea puterii degajata de piciorul de impulsie (in cazul alergarii fiind determinata de debitul de forta al contractiei musculare intr-un timp cat mai scurt in momentul impulsiei).

Toate aceste aspecte sunt influentate pozitiv de antrenamentul cu acest aparat.

conf2005_48_1

Figura 1. Schema privind modul de lucru al aparatului si modul in care actioneaza firului de tractiune asupra bazinului atletului in timpul alergarii

Test initial liber

Test initial remorcat

Test final liber

Test final remorcat

Probe de control

Nr. cadre video

Viteza m/s

Nr. cadre video

Viteza m/s

Nr. cadre video

Viteza m/s

Nr. cadre video

Viteza m/s

10 pasi

60/20,00m

8,33

57/22,00m

9,65

55,5/21,40m

9,63

54,5/23,10m

10,60

Tabelul 1 Valorile probelor de control

Dupa numai 7 antrenamente inainte de concursurile din sala si 15 antrenamente inainte de concursurile in aer liber, s-au obtinut progresiile din tabelul 1. In competitii, atleta a reusit sa ocupe locul 3 la campionatele nationale atat in sala, cat si in aer liber, ele imbunatatindu-si performanta cu peste 1 sec.

Daca dintre sarcinile enuntate mai sus unele au fost prezentare cu alte ocazii, astazi vom prezenta cum s-a modificat unghiul de impulsie in alergarea de viteza dupa mai multe antrenamente cu aparatul conceput de noi.

conf2005_48_2

Figura 3. Unghiul de impulsie realizat de alergatoare la testul initial (A) si la testul final (B)

Din inregistrarile realizate in timpul testelor, am scos doua secvente care au corespuns din punct de vedere al distantelor si unghiurilor de filmare si pe baza acestora s-au putut masura cu o eroare foarte mica unghiul pe care in realizeaza vectorul de impulsie care trece prin CGG al alergatoarei cu suprafata de alergare (orizontala).Desi diferenta se poate vedea si cu ochiul liber, masurandu-le, am gasit un unghi de circa 61O pentru testul initial (A) si de aproximativ 58O pentru testul final (B). Experimentul s-a desfasurat pe parcursul unui an competitional cu sezon de sala si aer liber, pe o atleta care, in ultimii doi ani, a alergat 200 m in 25,23 sec. Respectand cerintele metodice, am lucrat cu aparatul de antrenare a supervitezei numai dupa ce s-au atins parametrii superiori de pregatire. Tinand cont ca inregistrarile s-au facut cu o camera video cu 25 de imagini pe secunda (0,04 sec/cadru), rezultatele inregistrate in tabelul 1 prezinta o eroare de maxim 0,03 sec. Efectele pozitive le-au simtit si alti atleti care au acceptat sa lucreze cu acest aparat, pentru ca trebuie ca spun ca, desi l-am pus la dispozitia multora dintre sportivii care lucreaza pentru dezvoltarea vitezei, putini au acceptat acest lucru. Dintre cei care au acceptat sa se antreneze cu acest aparat amintim: Zamfir Carmen care, dupa numai 4 antrenamente, a progresat cu peste doua zecimi la 60mg, Stefan Adrian care, dupa numai 5 antrenamente, a alergat 10,36 sec pe 100m, Mitoiu Adrian care, dupa 4 antrenamente, a progresat de la 7,43sec la 7,01 sec pe 60m, locul II la J.-I

Abstract

In order to increase the running velocity besides developing the mechanicals skills, it should be achieved through training, a set of technical objectives such as:

the increasing of steps frequency realized on time unit;

the increasing of steps length;

the achieving of an optimal ratio between frequency and steps length;

the decreasing of impulsion angle;

the increasing of the power produced by the impulsion leg.

Through our experiment, we tried to demonstrate that this type of training has a positive influence exactly on the last two objectives outlined by us.

Bibliografie

BOMPA, T., Teoria si metodica antrenamentului. Bucuresti, CCPS ,1999

HAYES, B., Program de imbunatatire a vitezei sportivilor. In: Sportul de performanta. Bucuresti, CCPS,410-412, 1999

MENNEA, P., Despre el insusi. In: Cum se antreneaza campionii, CCPS, Bucuresti, 1992

PETRESCU, T., Teza de doctorat: Aspecte permisive si restrictive ale dezvoltarii vitezei de alergare. Bucuresti, A.N.E.F.S., 2002