 |
 |
 |
 |
CRESTEREA EFICIENTEI PREGATIRII FOTBALISTICE PRIN IMBUNATATIREA RELATIILOR DE COMUNICARE DINTRE ANTRENOR SI SPORTIVI
Lect. univ. drd. Dumitru BARBU Universitatea Craiova
Cuvinte cheie: antrenament, comunicare, fotbal
Keywords: football, training, communication
Rezumat
Lucrarea se refera la utilizarea unor metode si tehnici specifice psihologiei si sociologiei, organizate intr-un program adaptat varstei jucatorilor preadolescenti si adolescenti, avand ca scop cresterea eficientei pregatirii prin ameliorarea raporturilor de comunicare dintre antrenor si sportivi.
Lucrarea incearca sa scoata in evidenta rolul foarte important al pregatirii psihologice in antrenamentul jucatorilor de fotbal preadolescenti si adolescenti si se refera la implicatia stiintei comunicarii in raporturile dintre antrenor si jucatori pentru obtinerea de rezultate mai bune de pregatire si joc, dar si la pregatirea si integrarea acestora in loturile de seniori din fotbalul de inalta performanta, in societate. In acest sens, antrenorul face apel la o serie de metode si tehnici specifice psihologiei si sociologiei, organizate intr-un program adaptat varstei jucatorilor, avand ca scop ameliorarea atitudinii jucatorilor in ceea ce priveste abordarea tuturor situatiilor de viata si sportive, formarea de comportamente sociale utile afirmarii ca jucatori de fotbal.
Introducere
Comunicarea a stat inca de la inceputuri la baza invatarii, asociata in mod traditional predarii de cunostinte. Aceasta lucrare pune accentul pe rolul important al interactiunii dintre antrenor si sportivi, modalitatile de comunicare si coordonare dintre acestia, stimularea continua a operarii cu informatiile astfel ca, prin invatare, informare, sa se formeze la sportivi cunostinte, atitudini, comportamente sociale, deprinderi motrice, calitati motrice etc., necesare afirmarii timpurii a acestora.
In procesul de invatare, calitatea si eficienta comunicarii vor depinde de adaptarea actiunilor specifice la conditiile concrete in care se concepe, se desfasoara activitatea. Construirea situatiilor de instruire, in mod rational, eficient, creativ, este conditionata de o deosebita pregatire a elementelor de antrenament tehnico-tactic, psihologic si sociologic ce vor fi folosite de catre profesor in actiunea concreta.
In cadrul cercetarii noastre, am incercat sa stabilim o relatie de colaborare cat mai benefica intre antrenor si sportivi in scopul cresterii performantelor fotbalistice, ca obiectiv prioritar, dar si cu actiune pe termen lung, in sensul pregatirii jucatorilor pentru viata, in general, dar, mai ales, pentru viata sportiva.
In acest scop, am apelat la o serie de tehnici de natura psihologica si sociologica, concretizate intr-un program pe care l-am numit de antrenament psihosociologic, tehnicile moderne de comunicare constituind baza interactiunii dintre antrenor si jucatori.
Am incercat sa scoatem in evidenta ca viata sportiva, cea personala, dar si relatiile cu ceilalti oameni, trebuie sa fie in permanenta interconditionare, schimbarea atitudinii jucatorilor in ceea ce priveste abordarea tuturor situatiilor de viata si sportive se vor invata prin intelegere si colaborare cu ceilalti, suma comportamentelor sociale ale fiecarui sportiv sa fie parte integranta a unui model de comunicare elaborat la nivelul intregului grup de lucru: antrenor, jucatori, psiholog, conducere etc.
Scopul activitatii de cercetare, pe care ne-am propus-o, este gasirea unor solutii eficiente privind afirmarea sportivilor prin utilizarea unor metode si tehnici specifice de antrenament psihosociologic.
Obiectivele pe care le vom avea in vedere pe parcursul intregii activitati sunt:
1. Analiza modului in care tinerii isi percep propria viata personala si cea de jucator de fotbal.
2. Oferirea unor alternative privind afirmarea sportiva prin folosirea metodelor si tehnicilor specifice antrenamentului psihosociologic.
3. Prezentarea unor sugestii, care sa se constituie in alternative eficiente, privind afirmarea personala.
Ipoteza lucrarii: presupunem ca implicarea activa a antrenorului in ameliorarea raporturilor de comunicare si conducere cu sportivii va conduce la cresterea eficientei pregatirii fotbalistilor preadolescenti si adolescenti.
Antrenamentul psihosociologic este reprezentat de totalitatea metodelor si mijloacelor domeniului psihologiei si sociologiei, orientate in scopul schimbarii la jucatorii de fotbal a mentalitatii, comportamentului si atitudinii, fata de joc si antrenament, dar si de activitatea cotidiana.
Programul de desfasurare al activitatii de antrenament psihosociologic
Tema programului:
1. Intarirea coeziunii colectivului de sportivi.
2.Imbunatatirea raporturilor de comunicare la nivelul clubului, cu antrenorul, conducerea si familia.
3. Formarea unui model de comportament la nivelul echipei, dar si pentru viata cotidiana.
Activitatea se va desfasura cu sportivi preadolescenti si adolescenti si are la baza programul de pregatire de antrenament psihosociologic. Aceste activitati de antrenament psihosociologic au drept scop investigarea intereselor si optiunilor tinerilor, pentru a contribui la realizarea temelor de lucru din program.
Pe parcursul sedintelor de antrenament psihosociologic, vom urmari sporirea coeziunii grupului, cresterea increderii in fortele proprii si, in mod deosebit, imbunatatirea raporturilor de comunicare ale componentilor echipei pentru a le facilita formarea unei imagini corecte fata de sine si fata de grup, deschiderea unor noi perspective care sa le permita realizarea unui climat adecvat de cooperare si comunicare.
Sedintele de antrenament psihosociologic vor fi destinate definirii si clarificarii problemelor grupului. Scopul acestor sedinte va fi autocunoasterea si analiza situatiei. Pentru aceasta, antrenorul va apela la: analiza si explicarea problemei; ascultarea activa; folosirea metaforei; intelegerea empatica; conversatia. In aceste sedinte, se va face analiza modului de comportament al fiecarui jucator, dar si al intregului grup sportiv si se va referi la: autocunoasterea sportivilor, formarea capacitatii de a comunica, de a lucra in echipa si de a pastra relatii cordiale cu colegii.
Antrenorul va avea in vedere: oferirea de noi perspective pentru a putea schimba atitudinea tinerilor; identificarea conceptiilor negative care influenteaza pregatirea; oferirea de noi informatii care sa inlature conceptiile negative si sa determine largirea perspectivei sportivilor.
Se va face apoi ierarhizarea celor mai viabile optiuni si formularea unor scopuri intermediare si obiective care sa contribuie la solutionarea problemelor, urmata de formularea unor obiective si scopuri intermediare care sa contribuie la solutionarea problemelor.
Sportivii isi vor stabili scopuri care sa le permita in viitor intarirea coeziunii si imbunatatirea relatiilor interpersonale, isi vor fixa anumite obiective care vor fi detaliate in mai multi pasi si in mai multe sarcini.
Acest program, care s-a concretizat in intalniri separate de programul obisnuit de antrenament, de regula sambata, inainte de jocul competitional, a durat in jur de 30-40 de minute si a fost completat cu discutii: individuale, in grupuri de 2-3 jucatori si pe compartimente purtate inainte de antrenamente, in timpul antrenamentelor, dupa antrenamente, in timpul individualizarii programate dupa antrenamente, pentru schimbarea mentalitatii si atitudinii jucatorilor fata de anumite situatii. Aceste discutii s-au referit la: igiena personala, alimentatie, comportamentul in societate, comunicarea cu ceilalti, din teren, dar si in afara lui, modul de abordare al jocurilor de acasa si din deplasare, afirmarea personala in plan fotbalistic.
Metode si tehnici de cercetare
In scopul realizarii lucrarii, am folosit, preponderent, urmatoarele metode de cercetare: documentarea stiintifica, metoda statistica, metoda testelor; metoda modelarii, metoda observatiei, metoda experimentala, metoda convorbirii, metoda anchetei, metoda studiului de caz, metoda logica, metoda statistica, metoda intabelarii, metoda reprezentarilor grafice.
Subiectii si locul cercetarii
Grupa de experiment este constituita din fotbalisti juniori de la F.E.F.S. Craiova, iar grupa de control din fotbalisti juniori de la ,,G. P." Craiova, nascuti in anul 1988. Cercetarea s-a desfasurat pe stadionul F.E.F.S Craiova pentru grupa de experiment, iar grupa de control, pe stadionul Hanul Doctorului.
Prelucrarea statistico-matematica si interpretarea datelor
Pentru a vedea in ce masura a fost eficient programul de antrenament psihosociologic, sportivii au participat la trei testari psihologice, aplicandu-li-se: testul de personalitate (Horst H. Siewert, Teste de personalitate. Edit. Gemma Pres, Bucuresti, 2001), alcatuindu-se profilele de personalitate ale jucatorilor pe posturi, dar si ale intregii echipe, testul Eysenck de temperament, la acesta alcatuindu-se Graficul Eysenck pentru stabilitate si nevrozism, dar si un test sociometric, pentru a vedea cum evolueaza relatiile de comunicare dintre jucatori.
Testele au fost aplicate sportivilor in august – 2003 - testarea initiala, iar in noiembrie 2004 – testarea finala.
Pregatirea fotbalistilor juniori prezinta o gama variata de aspecte privind procesul de instruire propriu-zisa. In acest context si mai ales in concordanta cu ipoteza emisa si supusa verificarilor noastre, se desprind urmatoarele concluzii ale cercetarii:
Testul de personalitate Siewert. Rezultatele obtinute de fiecare grupa, precum si progresele realizate sunt prezentate in tabelul urmator:
|
La toti parametrii, la grupa de experiment, mediile aritmetice sunt mai bune decat la grupa de control, diferentele dintre acestea, la testarea finala, fiind, in toate cazurile, semnificative.
Testul Eysenck. Diferentele dintre mediile grupei de experiment si cea de control au fost semnificative.
|
Testul sociometric a fost aplicat initial si final, pentru 3 itemi. S-a calculat indicele de intensitate a simpatiei colectivului fata de individ Is col, precum si indicele de intensitate a antipatiei colectivului fata de individ Ia col, dupa intocmirea matricelor sociometrice. In urma calculelor efectuate, sportivii au fost ordonati in functie de marimea indicilor, incepand cu cel mai mare si terminand cu cel mai mic. Tinand seama de locul ocupat de fiecare sportiv, s-au facut aprecieri in legatura cu atitudinea colectivului fata de acesta. S-a alcatuit sociograma echipei.
Concluzii teoretice
1. Procesele de comunicare in sine genereaza sentimente de atasament ale indivizilor unii fata de altii si fata de grup; acord asupra normelor de grup. Fiecare dintre aceste elemente, la randul sau, decide cine comunica cu cine si cat de frecvent. Este necesara concentrarea atentiei asupra anumitor aspecte ale procesului comunicarii de grup si, in acest fel, formarea de comportamentesociale adecvate jocului de fotbal, dar si vietii de zi cu zi.
2. Interactiunea dintre antrenor si sportivi, modalitatile de comunicare si coordonare dintre acestia, stimularea continua a operarii cu informatiile prin invatare, informare a contribuit la reglarea starilor psihice, la schimbarea atitudinii fata de fotbal.
4. In procesul de invatare, calitatea si eficienta comunicarii va depinde de adaptarea actiunilor specifice la conditiile concrete in care se concepe, se desfasoara activitatea.
5. Construirea situatiilor de instruire, in mod rational, eficient, creativ este conditionata de o deosebita pregatire a elementelor ce vor fi antrenate de catre antrenor in actiunea concreta.
6. Realitatea instruirii si logica demersurilor specifice arata ca intr-o lectie de antrenament sportiv, antrenorul utilizeaza o combinatie de strategii, de situatii corespunzatoare pentru a creste eficienta actiunilor si calitatea rezultatelor.
7. Antrenamentul psihosociologic starneste un viu interes prin metodele si tehnicile la care face apel, dar, mai ales, prin atentia deosebita pe care o acorda satisfacerii nevoilor personale si profesionale ale fiecarui sportiv.
8. Aplicarea programului de antrenament psihosociologic a format la jucatorii de fotbal juniori unele comportamente pozitive, care au contribuit la crearea unei atmosfere propice performantei, la intarirea relatiilor de prietenie dintre jucatori si a condus la obtinerea unor rezultate mai bune: mai multe victorii, mai multe puncte obtinute si urcarea in clasament.
9. In urma prelucrarii informatiilor, am observat ca la toti parametrii, in cazul testelor psihologice la grupa de experiment, mediile aritmetice sunt mai bune decat la grupa de control, diferentele dintre acestea, la testarea finala, fiind, in toate cazurile, semnificative.
In urma desfasurarii activitatii de antrenament psihosociologic, am desprins urmatoarele sugestii metodologice care pot fi realizate de cei implicati in activitatea sportiva de performanta:
Munca si personalitatea educativa a antrenorului pot lasa urme frumoase in mintea si comportarea jucatorilor juniori, oferindu-le prilejul de a-si aminti cu placere, respect si chiar cu veneratie de antrenori, cu care pot mentine anumite legaturi spirituale pentru toata viata. Aceste legaturi pot si trebuie sa se manifeste tot timpul prin consultatii si colaborari pe linie profesionala, culturala, stiintifica si chiar in problemele vietii.
Abstract
This paper presents methods and techniques from the field of psychology and sociology organized in a schedule program appropriate to the age of adolescent and pre-adolescent football players. The aim of the study is to improve the efficiency of training through developing the communication between the trainer and the athletes.
The paper highlights the important role of psychological training in the development of adolescent and pre-adolescent players focusing on the communication between trainer and athletes as a way of increasing their performance. This focus on communication is motivated by the belief that a good relationship between the trainer and his athletes will help them integrate easier in the professional football system as well as in the society. The aim of the study is to develop young football players' attitude towards sport and life and to improve their social skills so necessary in their future career as footballers. To achieve this aim the trainer uses methods and techniques from the field of psychology and sociology organized in a schedule program appropriate to the age of adolescent and pre-adolescent football players.
Bibliografie
BONTAS, I., Pedagogie. Bucuresti, Edit. All, 1994
COSMOVICI, A., IACOB, L., Psihologie scolara. Iasi, Edit. Polirom, 1999
DINU, M., Comunicarea. Bucuresti, Edit. Stiintifica, 1999
DUMITRIU, G., Comunicare si invatare. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, RA, 1998
EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONITA, FL., Psihologia sportului de performanta. Bucuresti, Edit. FEST, 2001
EPURAN, M., Metodologia cercetarii activitatilor corporale. Bucuresti, Edit.FEST, 2005
PANISOARA, I.O., Comunicarea eficienta, Iasi, Edit. Polirom, 2004
RADULESCU, M., COJOCARU. V., Ghidul antrenorului de fotbal-copii si juniori. Bucuresti, Edit. Axis-Mundi, 2003
RENE DE LASSUS, Programarea neurolingvistica si arta comunicarii. Bucuresti, Edit. Teora, 2004
SCHIOPU, U., VERZA, E., Psihologia varstelor. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1997.
SOITU, L., Pedagogia comunicarii. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, RA, 1997
SULTANA, CRAIA, Teoria comunicarii. Bucuresti, Edit. Fundatiei Romania de maine, 2000
VAN CUILENBURG, J.J., SCHOLTEN, O., NOOMEN, G., W., Stiinta comunicarii. Bucuresti, Edit. Humanitas, 2000
