Articole conf 2005

CAUZE "DETERMINANTE" (MAI PUTIN OBISNUITE), IN CATEVA PERFORMANTE DE VARF DIN SPORTURILE NAUTICE (NEEXPLICATE INCA)

Dr. Octavian POPESCU Consultant pentru Sporturi Nautice al COSR

Prof. Cristian MALIS – Antenor lotul national de canotaj masculin

Cuvinte cheie: istoricul sporturilor nautice, biomecanica Sp.Nautice, cercetarea experimentala autohtona

Keywords: nautical sports history, nautical sports biomecanics, domestic experimental research

Rezumat

Lucrarea prezinta cateva succese experimentale, din canotaj si kaiac-Canoe, dirijate de serviciul de Cercetari stiintifice din Dispensarul Central pentru sportivi, si mai tarziu, din Centrul Metodologic de Cercetare si Experiment Nautic al Federatiei la care, era implicat medicul lotului feminin de canotaj si ale carei cauze, nefiind publice, au trecut neobservate, ramanand in practica, doar prin aplicatiile lor de moment, sau de durata .

I. PREZENTAREA PROBLEMEI

1. Ca sa poti judeca un rezultat (bun sau rau) din canotaj, nu este suficient sa cunosti timpul lui de cursa, ci trebuie sa cunosti si conditiile de desfasurare a cursei, precum si cauzele si modul lor de producere.

2. Este o sarcina deosebit de grea, sa analizezi cauzele performantei nautice, deoarece, performanta nautica insasi, reprezinta un "complex" de mai multi factori, care concura (in masura mai mare, sau mai mica), la realizarea ei Acesti factori, depind:

de om, si

de calitatile lui generale, (F,V,R,) ca si

de calitatile segmentelor active ale sale,

de barca (vasle, rame-mica, mare),

de apa (curgatoare, statatoare, de:-lac,-ocean,- mare)

de conditiile meteorologice (vant, val, ploaie) etc.

A alege dintre acestia , cauza determinanta, este ceva si mai greu.

3. Exista insa, unele rezultate deosebite, dobandite prin experimente sau inovatii mai putin vizibile,(care au abundat in sporturile noastre sarace, care ne obligau, sa nascocim mereu cate ceva, pe care adversarii nostri nu il aveau, sau nu il stiau si cu care speram sa le-o putem lua inainte. Aceste rezultate, uneori deosebit de importante, au fost inregistrate in lot, ca victorii neexplicate. Este vorba in special de inovatii

Medicale,

Metodice, sau

Biomecanice, pe care tehnicieni nu dau de obicei nici doi bani, in special cand nu le inteleg, sau daca erau de domeniul medical, de teama sa nu intre in categoria dopingului, preferau sa o ignore.

4. De la aceste performante de varf de cauza inexplicabila, ne-au ramas concluzii importante pentru practica, mai multe decat de la cele de cauza normala, obtinute prin procedee cunoscute, insemnand puncte de progres in metodologia de lucru specific romaneasca, adoptata mai tarziu si de straini, in masura in care au ajuns sa o cunoasca si sa o inteleaga.

II. CAZURI

A. Prima "VICTORIE INTERNATIONALA" mare, a canotajului masculin Nimeni nu isi poate explica, victoria de la Campionatele Europene de la Gant, din 1954, a echipajului nostru masculin de 4 Rame, La inceputul canotajului nostru, cu federatia infiintata de numai 3 ani cand:

Loturile masculine, nici nu erau organizate pe plan national, ci erau lasate in organizarea cluburilor militare,

iar echipajul de care vorbim, era alcatuit din 2 sportivi de la Dinamo si 2 ICF-isti, care nici macar nu aveau sectie de canotaj.

Explicatia: echipa noastra, avea in acel an, 4 luni de pregatire, mai mult decat adversarii lor, fiind o echipa experimentala a serviciului de cercetari stiintifice a dispensarului central pentru sportive, unde lucra medicul lotului national de canotaj.

Se experimenta:

Tema = Pregatirea Specifica, cu mijloace nespecifice in canotaj, in Timpul sezonului mort (15 Sept – 15 Martie), pe 4 Voluntari: 2 canotori de la Dinamo, la care au fost adaugati, comparativ, 2 studenti de la ICF, bine claditi, nestiutori de canotaj, se antrenau, de 4 ori pe saptamana (cate 3 ore seara) in regim intensiv de lucru atat pentru cele 3 segmente active (brate, trunchi si picioare, cat si pentru miscarea globala complexul de destindere din ghemuit, folosind halterele mari, repetarile la helcometru, si cordonul elastic urmand ca in anul urmator, sa se urmareasca rezultatele, fata de ceilalti. Trebuie spus, ca la acea data, serviciul nostru de cercetari nu se impaca de loc: cu ideea intreruperii efortului, din sezonul mort, raspandita peste tot in lume cu ideea la moda a pregatirii fizice generale, buna la toate:

si la GMA (gata pentru munca si aparare, dupa modelul sovietic GTO,

si in gimnastica in productie, dar culmea,

si in sporturile de performanta, in toate, deopotriva,

Rezultatele s-au vazut !

Aplicatii in practica

S-a introdus in planul anual de antrenament, al canotajului, in perioada de iarna a pregatirii cu mijloace nespecifice,

Romania este prima tara din lume cu acest antrenament suplimentar; de aceea, de atunci, mult timp, lotul feminin de canotaj, nu a mai fost invins in prima jumatate de sezon, precum si lucrarea: sistematizarea exercitiilor cu cordonul elastic, datorata Prof. Radovici Iulian

B. VICTORIA ABSOLUTA a CANOII ROMANESTI la numai cateva luni, de la INVATAREA EI. Nimeni nu isi poate explica, victoria Romaniei de la olimpiada din Melbourne Australia - 1956, unde, 3 canoisti romani castiga 3 medalii de aur din 4:

castigand si la simplu si la dublu,

si la fond, si la viteza; cand, noi eram incepatori, si invatasem canoe, abia in acel an, de la cehi

Explicatia: deoarece romanii nu cunosteau sportul de canoe, UCFS-ul invita un dublou de canoe Ceh (la vremea aceea Ceho-Slovacia era Tara cea mai avansata din Europa, in practicarea acestui sport, campion european), sa ne invete. Asa se face ca, in vara acelui an, stransi la malul lacului din Snagov, cei 6 sportivi incepatori ai lotului de canoe, ascultau explicatiile sportivului ceh mai varstnic, in timp ce sportivul celalalt, executa in canoe, translatoarea de limba ceha, traducea, iar un alt ascultator nota. Intamplarea face ca, cel care stenografiase explicatiile, fost student la matematici, sa-si dea seama de legea biomecanica ce statea la baza regulii ca genunchiul nu trebuie sa depaseasca verticala piciorului de sprijin.

Sesizand ca e vorba de jocul a 2 centre de greutate, descopera legea de baza a alunecarii in ambarcatia de concurs, incarcata cu sportivul in ea (la o ambarcatie incarcata in repaus, miscarea sportivului in barca, in anumit sens)

Aplicatii in practica

Din aceasta lege, a rezultat in practica, proba pontonului, care prin asezarea piciorului de sprijin al sportivului, potrivita cu alungirea lui in fata, la prindere inlatura posibilitatea reculului, in momentul intaririi regimului de cursa (canoia este o ambarcatie "puturoasa" cu alunecare lenta, la care reculul se resimte cel mai mult neputand fi combatut de viteza de inaintare). Secretul acestei asezari incomode nefiind prins de straini, a asigurat canoii noastre, o buna perioada de dominare pe plan international. Influenta jocului celor 2 centre de greutate, este valabila in reculul tuturor ambarcatiilor din sporturile nautice, nu numai al canoii, insa nefiind atat de vizibila nu este luata in seama.

C. DOI SCUTITI MEDICAL - imobilizati in aparate ghipsate, iarna – campioni europeni, vara, este prima afirmare a kaiacului romanesc (campioni europeni in K2 – Poznan 1961). Este greu de prezentat, in lumina stiintei acest caz:

de ce tocmai despre ei?

transformarea unei pedepse in victorie, este atat de importanta? cand:

Anul 1961, a fost un "An Revolutionar" in Kaiac-Canoe (Anul 1961, este primul an dupa reorganizarea lotului, cand, dupa rezultatele slabe, de la Olimpiada, Roma-1960, conducerea lotului trece la antrenorul, Nae Navasart), - cu multe fapte noi, demne de luat in seama, care puteau contribui la lamurirea acestei afirmari si ale succesului din acest an de inceput.

Iata de ce !

Este vorba de fapt, despre 2 frati de cruce din Caraorman, in Stagiu Militar la Steaua, componenti ai lotului national de kaiac-canoe, care in timpul pregatirii de iarna, de la Predeal, la unul din antrenamentele de schi (la zapada adanca) isi rup picioarele, si sunt imobilizati in ghips (Antrenamentele pregatitoare specifice de baza, la munte iarna, erau foarte dure, constand zilnic: - dintr-un antrenament afara la zapada adanca, dimineata si dintr-un antrenament in sala dupa amiaza. Antrenamentul de afara, era un antrenament de durata de 2 ore de mers pe schi in pas alternativ, cu colectivul incolonat in sir indian, cu monitor in fata , si incheietor in spate, caci antrenamentul in regim de fond sustinut, cu schiuri militare late, neceruite, se desfasurat pe teren plat, sau in panta usoara, avea numai 2 opriri, fiecare defectiune tehnica fiind recuperata prin alergare. Dupa o astfel de tura cu ocolisuri, de 2 ore, cand se ajungea spre creasta, deasupra cabanei noastre, se dadea liber, de voie, acasa. In acest liber, la care s-a renuntat pana la urma, s-au produs ambele accidente. Unul, dorind sa o taie, pe scurtatura, mai pe langa padure, si-a prins schiul sub o radacina si s-a produs o fractura in spirala a ambelor oase ale gambei stangi, iar celalalt, gasind un drum mult mai neted, cu urma lata de schiuri, ce ducea in jos, spre noi, se trezeste in aer si face, fara voie, prima lui saritura de la trambulina. Noroc ca nu si-a rupt decat picioarele!)

Antrenamentul de sala , si-l mai puteau face, dar cele 2 ore de alergare pe schiuri, nu-l mai puteau, si l-au inlocuit pentru ca sa nu-si piarda conditia fizica, cu cauciucul (se incerca sa se obtina intru totul efectele antrenamentul de pe schiuri, dar sportivii se simteau vinovati, si socoteau acest antrenament la cauciuc, drept o pedeapsa, si chiar era, dar ei se incurajau singuri, sustinuti de medicul echipei, care se auto-pedepsise si el, simtindu-se raspunzator de accidentele lor, fiindca tocmai el, ca fost alpinist, socotit drept cunoscator al secretelor muntelui si al zapezii, condusese atunci, aceste antrenamente:

Nu e nimic! Ei isi antreneaza picioarele; Noi ne antrenam bratele !

Singura Problema este suflul pe care ei si-l antreneaza, si noi nu. Trebuie sa lucram mai repede, si sa intindem mai tare cauciucul, pana la gafaiala, fiindca medicul numai la asta se uita, si la ceas).

Prin antrenamente tot afara, tot in acelasi timp, cu cauciucul legat de gardul cabanei, lucrul zilnic, 2 ore incheiate, cu cauciucul, pe tot parcursul etapei de munte, i-a scos in primavara, pe apa, cu bratele si umerii cat butucii, infatisare pe care si-au mai pastrat-o inca mult timp.

Consecinte

Cu acest K2, nu am mai avut probleme pe apa (nici acasa, si nici la concurs).

La campionatele europene, (care in 1961 erau la Poznan), ei aveau proba cea mai grea, pentru ca se intalneau cu cel mai vestit dublou din Europa, care era Polonez (Kaplaniak-Zelinski): era de foarte mult timp, nebatut de nimeni, si concura la el acasa. Trebuie spus ca, tot orasul era plin de numele lor, fiind echipajul polonez cel mai sigur de castig, ba chiar in vitrina unui mare magazin, aparuse un televizor in 1961, alaturi de inscriptia; "……suntem siguri, ca va fi castigat de echipajul nostru".

Si au castigat romanii! A fost o zi de doliu, la Poznan, a disparut si televizorul din vitrina. Si lumea a inceput sa se intereseze de romania, nesemnificativa, pana atunci care venise aproape in toate probele la zecimi de secunda de castigator: cereau relatii despre modul nostru de organizare, ba chiar crezand ca secretul era in lacul de la barci, in saptamana care a urmat dupa concurs, federatia noastra a primit de la suedezi, care aveau cele mai bune lacuri de barca, o comanda de 10 Kg de lac special romanesc.

Aplicatii in practica

Importanta in practica a experientei involuntare a dubloului nostru de invalizi a fost enorma:

in primul rand, ca a aratat ca se poate! El a deschis seria de succese, care a permis kaiacului si canoii romanesti, sa domine timp de 7-8 ani, lumea sportive de specialitate, intr-un iures de nestavilit;

in al doilea rand, pentru ca ne-a aratat ce valoare are forta pentru kaiac.(Kaiacul este un sport de forta, la frecventa de 120 de rotatii pe minut a bratelor)

si pentru ca a aratat valoarea dubloului, in formarea echipajelor mari (dupa acest prim dublou deschizator de drumuri al lui Artimov si Contolenco, a aparut in lot un al doilea dublou vestit, de la Dinamo, al lui Vernescu si Sciotnic, iar mai tarziu inegalabilul dublou al lui Nicoara si Haralambie, care se intorc de la primul nostru mare succes, locul I pe natiuni, la Jajce in Iugoslavia 1963, cu 16 medalii de aur, contribuind cu ele,

la convingerea conducerii, de necesitatea unei federatii aparte de kaiac-Canoe Dar trebuie mentionat totodata si faptul ca: intarirea antrenamentului de pe apa, (pe masura dezvoltarii somatice a subiectilor) s-a facut sub controlul obiectiv, al indicelui de oboseala restanta(oboseala restanta, reprezinta oboseala ramasa pana a doua zi de dimineata, dupa odihna unei nopti intregi de somn si exprimata prin formula: OR = p /4 + 2Mx – (mn + 25), constituind o inspirata proba cardiovasculara de efort, neintrata in practica medicilor de loturi sportive. Este indispensabila, la loturile sportive de performanta cu antrenament intens, desi este acceptata greu, la loturile cu asistente medicale comode, deoarece datele trebuiesc colectate mai inainte ca sportivul sa se fi sculat din somn. Eu il folosesc cu regularitate, si cu deplina satisfactie din anul 1951, cand a fost intocmit). In concluzie este luat dimineata, in conditii bazale, care si-a verificat inca odata valabilitatea si ca atare trebuie pastrat, in practica medicului de cantonament, ori cat de "exagerat" de matinala ar parea proba.

D. LOCUL (I) "PE NATIUNI", CU NUMAI CATIVA KAIACISTI

Este cea dintai si cea mai valoroasa victorie a kaiacului romanesc:(Locul I pe natiuni, in Campionatul Mondial de la Jajce - Jugo-Slavia - 1963). Despre Jajce, se poate scrie o intreaga istorie, in functie de unghiul din care privim problema. Noi vom consemna numai cateva argumente cu semnificatie stiintifica (ce ne privesc personal), legate de problema rezolvarii concursurilor, in absenta numarului suficient de sportivi de valoare in lot.

Rezolvarea s-a facut tactic, prin incercarea de a folosi elementele de valoare, in mai multe probe, fapt care ne-a pus multiple probleme (atat tehnice, dar in special medicale), care incetul cu incetul cu greu s-au rezolvat. ne-a folosit in primul rand, indicele nostru de oboseala restanta(Despre oboseala restanta, vezi Nota de la II.C), care ne-a ajutat sa impingem pana la maximum, fiecarui sportiv in parte, in mod cu totul deosebit, ne-a ajutat iuresul (atmosfera efervescenta de lucru), creat in urma castigarii dubloului de la Poznan, (care ne aratase ca se poate) si a facut posibila:

Pregatirea pe 2 ani fara pauza (in anul 1962, am pierdut ocazia unei confruntari internationale, deoarece campionatul mondial fusese boicotat. Pentru a nu face intreruperi in pregatire, am fost nevoiti sa facem o dubla legitimare la canotaj, si dupa o pregatire de 1 luna in 8+1, l-am si castigat; asa ca in 1962 campionii nationali de canotaj, sunt kaiacisti si canoisti) si influenta pozitiva a unei luni de canotaj involuntar,(Pregatirea impingerii in picior a palonierului si intarirea lui, au fost in tehnica romaneasca de kaiac, unul din puntele biomecanice forte ale ei), in care kaiacistii au invatat sa impinga mai bine din picior. Dar in principal, ne-a folosit punerea la punct a antrenamentului cu intervale , intr-o metodica proprie in care repetarile, se fac in durata (din mers), respectand principiile modelarii (matematice si grafice) elaborate de catre antrenorul si medicul lotului (Elaborate si expuse in caietul metodico-stiintific nr.4 al Clubului Central al Armatei, consacrat - ciclului saptamanal de antrenament, de catre antrenor si medic (fiecare cu articolul sau). Este cea mai eficace metoda romaneasca de Pregatire a fortei specifice in regim de rezistenta, din sporturile nautice, desfasurata la nivel maximal de lucru). Repetarile izolate pe distanta de curs ape 500m, ajunsesera sa fie repetate de 8 ori, fara ca timpul initial (al primei curse, a fiecaruia) sa fie depasit. Din punct de vedere medical insa, s-a pus la punct dezobosirea dintre probe, in conditii de concurs, pornind de la ideea ca in conditii de performanta, repetarile, necesita dezobosire. Astfel, folosind:

o casuta plutitoare, construita in mod special, pentru izolarea competitorilor si asezata la loc potrivit intre finis si start si servita de un "insotitor",

folosea niste improvizatii simple de dezobosire, precum:

sudatia la caldura proprie (de efort) in cearsaf (sub patura), dublata de:

calmarea inimii (prin manevre Valsalva prelungite), si calmarea circulatiei cerebrale (prin compresia arterelor temporale) Iuresul inceput in 1961, cu victoria dubloului de kaiac de la Poznan, era in plina desfasurare: - simteam ca putem mai mult, dar nu o dovedisem inca, drumul il stiam, nu aveam insa ocazia sa ne afirmam. Campionatul mondial din 1962, fusese boicotat, urma Jajce. L-am pregatit, cum am stiut mai bine ! Nu stiam insa, ca o sa fie la inaltime (si dupa noi, in concursul de la Jajce, au predominat legile muntelui).

Conditiile externe de la Jajce, ne-au favorizat:

un lac de mare altitudine (la care nu ne asteptam) la o jumatate de ora, de urcus cu autobuzul, pe niste serpentine la margine de prapastie), ceea ce, insemna o diferenta de nivel, de aproximativ 800 – 900 m fata de oraselul, la care eram cazati.

cu malurile, nefinisate inca, inclusiv platforma pentru public, care servea si ca loc de imbarcare pentru sportive ().**

pe care am reusit sa ne plasam cortul de dezobosire, deosebit de util: pentru izolarea concurentilor, inainte de proba, si . pentru dezobosirea propriu zisa, adica pentru

sudatia autogena in cearceaf, pana la evaporarea ei, concomitenta
cu relaxarea autogena clasica, si apoi
cu manevrele Valsalva (pentru calmarea cordului), si
cu compresia temporalelor, pentru calmarea circulatiei cerebrale), dar mai ales, pentru aclimatizarea la atmosfera de concurs deoarece, odata ajunsi sus, nimeni nu mai cobora jos, decat dupa ce concura (nemancat).

Rezultatele, sunt cele care se stiu. Importat este insa faptul, ca ele au fost obtinute numai cu cele 3 dublouri pomenite, ultimul dintre ele format chiar in acel an (Este dubloul din urma, despre care nu se vorbeste: s-au format singuri, au facut antrenamente cu ceata, si au servit la punerea in valoare a celuilalt dublou celebru, de la clubul advers, pe care de multe ori l-a batut la pistele comune, aranjate numai pentru ele doua).

Aplicatii in practica ulterioara: tot ce s-a folosit cu bune rezultate la Jajce, s-a pastrat in practica ulterioara curenta. Jaje ne-a demonstrat ca, participarea in mai multe probe la concurs e valabila:

atunci cand, antrenamentele de acasa, au prevazut-o, si cand, dezobosirea dintre probe, a fost antrenata si ea, de acasa (in special relaxarea autogena), ca izolarea la competitie a concurentilor, imbunatateste rezultatele;

ca pentru dezobosire, izolarea este indispensabila;

ca in deplasari, cortul plasat izolat, poate tine locul casutei plutitoare si;

ca separarea alimentatiei, in energetica si plastica (precum si alte amanunte de medicina alpina pot fi folositoare in practica curenta, a concursurilor).

III. CONCLUZII

Aceasta ultima victorie, de la Jajce era asteptata (Aceasta victorie se simtea dinainte plutea in aer; de aceea a si fost preluata in deplasare, de catre un vicepresedinte al UCFS-ului, care mai inainte, fusese responsabil pentru sportul sindical, ce adusese Kaiacului si Canoii, acum Federale, prestigiul "Celei mai mari Curse de kaiac-Canoe din lume": Cursa de Mare Fond pe Dunare (1.000 Km. in concurs), celelalte insa, au fost surprinse, nu sunt singurele cazuri-surpriza; putem da o multime de alte victorii neintelese(Neinteleasa a ramas victoria fara antrenor a fetelor noastre la Grunau (1959 ?), victorioase in toate probele, cazul Ferenti, cazul Mitana, precum si cazul Olimpiadei sustinuta cu juniori, care intinsa pe toate probele, au luat la toate, locul IV (dar nici o medalie), rezultat pentru care antrenorul (T.M.) a fost inlaturat de la lot, dar strainii, in consfatuirea lor anuala din Spania, il invita sa le vorbeasca despre acest succes ( ne mai intalnit nici chiar la Echipele de Seniori: sa te inscrii la toate probele si sa le castigi pe toate, la locul IV).

In general, aceste victorii mari:

au fost primite cu satisfactie, de catre federatie si de catre Oficialitati,

nu au fost insa, prea mult analizate.

ele au creat, o buna atmosfera de lucru, pentru generatiile urmatoare.

au servit mai mult, celor care au lucrat efectiv la ele, in special sportivilor, care au ramas ca antrenori, sau ca instructori, la cuburile lor.

Au intarit convingeri si au sugerat metode noi de lucru, celor care le-au conceput;

Uneori, au lamurit aspecte biomecanice necunoscute, stand la baza unor reguli,

sau legi noi, din antrenamentul sau metodica de lucru a disciplinelor respective;

alte ori, au servit in disciplinele inrudite (odata cu trecerea personalului medical dintr-o parte in alta). Intr-un cuvant, au fost fermentul, care a intretinut prestanta disciplinei respective in miscarea noastra sportiva.