ARTICOL CONFERINTA 2005

STUDIU PRIVIND DENSITATEA IN LECTIA DE EDUCATIE FIZICA LA CLASELE V-VIII

Prof. univ. dr. Gloria RATA

Lector univ. drd. Bogdan RATA

Universitatea din Bacau

 

Cuvinte cheie: lectie, eficienta, densitate, protocol de densitate

Keywords: lesson, efficiency, density, density protocol

 

Argumentare

Pentru acest studiu, am folosit ca instrumente de inregistrare a datelor protocoalele de densitate. Acestea au fost folosite in scopul inregistrarii modalitatii de participare a elevilor le actiunile desfasurate in cadrul lectiilor de educatie fizica scolara.

 

Scop, sarcini, ipoteza

Studiul a avut ca scop realizarea unei cercetari constatative in directia cunoasterii posibilitatilor de participare a elevilor din invatamantul gimnazial la procesul instructiv educativ specific educatiei fizice, disciplina considerata ca preferentiala in topul disciplinelor. Sarcinile cercetarii au constat in: stabilirea formularului de protocol de densitate si multiplicarea acestuia, stabilirea numarului de formulare completate, sustinerea lectiilor si inregistrarea datelor in protocoalele de densitate; prelucrarea, analiza statistica, interpretarea datelor si stabilirea concluziilor. Ipoteza cercetarii a plecat de la prezumtia ca densitatea motrica, din lectiile de educatie fizica, are valori diferite de la un an de studiu la urmatorul.

 

Organizarea si desfasurarea cercetarii

Cercetarea s-a desfasurat in orasul Bacau, la Scoala nr. 10, pe parcursul semestrului II al anului scolar 2004-2005, cu acordul conducerii scolii si al elevilor. Protocoalele de densitate au fost completate de studentii ce au efectuat practica pedagogica. Pentru cercetare s-a stabilit sa se inregistreze, de la fiecare an de studiu cate 20 elevi 10 baieti si 10 fete. Lotul cercetat a fost reprezentat de 80 de elevi din clasele V- VIII, dintre care 40 de fete si 40 baieti. Pentru a determina modalitatea reala de implicare in procesul instructiv educativ, elevii nu au stiut ca li se consemneaza timpul efectiv de lucru, ci li se inregistreaza, pe parcursul lectiilor evolutia frecventei respiratorii si cardiace. Pentru realizarea studiului am folosit ca instrument de lucru protocolul de densitate.

 

Rezultate

Analiza comparativa a densitatii intre clasele de gimnaziu, pe baza datelor prelucrate cuprinse in tabelul nr.1 si reprezentate grafic, scoate in evidenta o serie de date.

 

Tabelul nr. 1 Rezultatele comparative ale densitatii

Indicatorii

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

Media

55,68

60,06

61,29

57,20

Maxim

67.36

69.29

70.02

66,41

Minim

40.42

45.67

48,98

45,66

Diferenta (M-m)

26.94

23.62

21,04

20.75

Diferenta clase

+ 4,38

+ 1,23

- 4,09

 

Comparand indicatorii calculati, subliniem urmatoarele aspecte: In ceea ce priveste media aritmetica (Graficul nr. 1), s-au inregistrat valori la clasa a V-a de 55.682 % , la clasa a VI-a de 60,006 %, la clasa a VII-a de 61,299 % si la clasa a VIII-a de 57,207 %. Cea mai mare densitate s-a inregistrat la clasa a VII-a si cea mai mica densitate la clasa a VIII-a. Aceasta evolutie subliniaza interesul si implicarea elevilor in practicarea exercitiilor fizice odata cu cresterea varstei;

Se poate trage concluzia ca elevii lucreaza mai mult, la orele de educatie fizica, la clasa a VI-a si a VII-a si consideram ca la clasa a V-a densitatea este mai mica intrucat se pierde foarte mult timp cu explicatiile si cu incercarile de executie, aspecte determinate de faptul ca in marea majoritate a copiilor vin de la ciclul primar cu un bagaj mic de deprinderi motrice si cu lipsuri privind capacitatea de intelegere si reactie la comenzi. La clasa a VIII-a se observa o scadere a interesului pentru practicarea exercitiilor fizice si o implicare mai mica a elevilor determinata consideram noi de maturizarea fetelor si schimbarea interesului pentru alte activitati.

In ceea ce priveste valoarea maxima (Graficul nr. 2), s-au inregistrat valori la clasa a V-a de 67,36 % , la clasa a VI-a de 69.29 %, la clasa a VII-a de 70,02 % si la clasa a VIII-a de 66,41 %. Dupa cum se observa cea mai mare valoare este inregistrata la clasa a VII-a si cea mai mica la clasa a VIII-a. Aceste valori mai ridicate in comparatie cu mediile aritmetice subliniaza interesul si implicarea celor mai constiinciosi elevi, in practicarea exercitiilor fizice, implicare ce nu depinde de cresterea varstei. Scaderea valorilor maxime la clasa a VIII-a scoate in evidenta scaderea interesului si motivatiei pentru practicarea exercitiului fizic. In ceea ce priveste valoarea minima (Graficul nr.3), aceasta inregistreaza valori la clasa a V-a de 40.42 % , la clasa a VI-a de 45,67 %, la clasa a VII-a de 48,98 % si la clasa a VIII-a de 45,66 % . Si aici se observa ca valoarea minima are cea mai mare valoare inregistrata la clasa a VI-a si cea mai mica la clasa a VII-a. Oscilatia valorilor scoate in evidenta posibilitatea variatiei interesului in functie de elev.

Calculand diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima (Graficul nr. 4), se constata valori la clasa a V-a de 26,94 % , la clasa a VI-a de 23,62 %, la clasa a VII-a de 21,04 % si la clasa a VIII-a de 20,75 %. Cea mai mare diferenta se inregistreaza la clasa a V, fapt ce subliniaza dispersia mare a colectivului in faza de formare specifica claselor de inceput .

conf2005_52_1

conf2005_52_2

Graficul nr. 1

Graficul nr. 2

conf2005_52_3

conf2005_52_4

Graficul nr. 3

Graficul nr. 4

conf2005_52_5

Graficul nr. 5

Se observa ca valoare maxima a densitatii se suprapune cu cea mai mare valoare a mediei.

In ceea ce priveste diferenta dintre media aritmetica, intre clase (Graficul nr. 5), observam ca inregistreaza valori intre clasa a V-a si a VI-a de 4,234%, clasa a VI-a si a VII-a de 1,293%, clasa a VII-a si a VIII-a de – 4,092%. Deci cea mai mare diferenta apare intre clasa a VII-a si a VI-a, iar diferenta negativa intre clasa a VIII-a si a VII-a.

Scaderea densitatii lectiei la clasa a VIII-a subliniaza scaderea interesului pentru practicarea exercitiilor fizice la aceasta varsta.

Analiza comparativa a densitatii realizata de baieti si de fete prezentata in tabelul nr. 2, si reprezentata grafic, scoate in evidenta aspecte interesante.

Tabelul nr. 2 Rezultatele comparative ale densitatii

Indicatorii

Clasa a V-a

Clasa a VI-a

Clasa a VII-a

Clasa a VIII-a

Media fete

55,92

59,16

61,77

56,09

Media baieti

54,38

60,84

60,82

58,22

Diferenta fete

1,545

- 1, 685

0,95

2,232

Maxim fete

69,29

67,36

70,02

66,41

Maxim baieti

67,37

65,24

69,45

64,25

Diferenta

1,92

2,12

0,57

2,16

Minim fete

40,42

45,67

50,67

45,66

Minim baieti

43,28

48,98

48,98

49,17

Diferenta

- 2,86

- 3,31

1,69

-3,51

Comparand indicatorii calculati , subliniem urmatoarele aspecte:

In ceea ce priveste media aritmetica (Graficul nr. 6), inregistreaza valori mai bune la fete decat la baieti la clasa V-a, a VII-a si a VIII-a si mai buna la baieti clasa, la a VI-a. Acest lucru demonstreaza ca fetele sunt mai constiincioase decat baietii la aceste varste si mai cointeresate poate privind aspectul fizic, fiind mai mature.

In ceea ce priveste valoarea maxima (Graficul nr. 7), aceasta inregistreaza valori mai mari la fete decat la baieti la toate clasele, si mai mari la clasa a V-a si a VI-a. Aceste valori mai ridicate in comparatie cu mediile aritmetice subliniaza interesul si implicarea celor mai constiinciosi elevi, in practicarea exercitiilor fizice, implicare ce nu depinde de cresterea varstei. Scaderea valorilor maxime la clasa a VIII-a scoate in evidenta scaderea interesului chiar pentru cei mai buni elevi .

In ceea ce priveste valoarea minima (Graficul nr.8), aceasta inregistreaza valori mai mici la fete decat la baieti, exceptie face clasa a VII-a. Si aici se observa ca valoarea minima are cea mai mare valoare inregistrata la clasa a VII-a la fete si la clasa a VIII-a la baieti. Oscilatia valorilor scoate in evidenta posibilitatea variatiei interesului in functie de elev pentru practicarea exercitiilor fizice.

conf2005_52_6
Graficul nr. 6

conf2005_52_7
Graficul nr. 7

conf2005_52_8
Graficul nr. 8

 

Concluzii

Concluziile desprinse din acest studiu, bazate pe analiza mediei aritmetice, valori maxime si minime, a diferentei dintre valori, scot in evidenta modalitatea de implicare a elevilor in procesul instructiv educativ, si indirect valoarea densitatii motrice a lectiei aspecte ce contribuie la aprecierea eficientei muncii. Din datele, analizele si interpretarile realizate se desprind urmatoarele concluzii:

1. Ipoteza conform careia densitatea motrica, din lectiile de educatie fizica, are valori diferite de la un an de studiu la urmatorul se confirma.

2. Media aritmetica, valoarea maxima si valoarea minima inregistreaza cea mai mare densitate la clasa a VII-a si cea mai mica densitate la clasa a VIII-a, ceea ce subliniaza interesul si implicarea elevilor in practicarea exercitiilor fizice, in mod diferit, o data cu cresterea varstei. Scaderea valorilor la clasa a VIII scoate in evidenta variatia interesului elevului fata de lectia de educatie fizica si maiestria profesorului in stimularea participarii elevilor la ore.

3. Comparativ cu datele existente in literatura de specialitate, putem sa subliniem fara retineri ca la clasele studiate exista in principal o buna densitate motrica, ca rezultat al implicarii elevilor, dar si ca rezultat al organizarii, dirijarii procesului instructiv educativ de catre cadru didactic.

Problema densitatii in lectia de educatie fizica si sport ocupa un loc important in cadrul orientarilor metodologice. Crearea unui sistem de pregatire orientat pe ideea de a realiza cat mai mult efort pe parcursul celor 50 de minute, incepand cu varstele cele mai mici, a aparut ca o necesitate obiectiva in paralel cu procesul de formare al elevilor si de perfectionare al fiecarui cadru didactic.

Concluziile desprinse din acest studiu, bazate pe analiza mediei aritmetice, valori maxime si minime, a diferentei dintre valori, scot in evidenta modalitatea de implicare a elevilor in procesul instructiv educativ, si indirect valoarea densitatii motrice a lectiei aspecte ce contribuie la aprecierea eficientei muncii.

 

Abstract:

The issue of density in the Physical Education class holds an important place within methodological orientations. Creating a training system oriented to the idea of making as much effort possible during the 50 minutes, starting with the youngest ages, appeared as an objective necessity paralleled by the process of student forming and teacher improvement. The conclusions drawn from this study, based on the analysis of the arithmetic mean, minimal and maximal values, of values difference, point out the modality of involving the students in the instructiveeducative process, and, indirectly, the value of motional density of the class, aspects which contribute to the efficiency assessment.

 

Bibliografie

CERGHIT , I., Perfectionarea lectiei in scoala moderna. Bucuresti, Edit. Didactica si Pedagogica, 1983

COJOCARIU, V.M., Teoria si metodologia instruirii, Bucuresti, cap. I, cap. II, E.D.P, 2002

RATA, GLORIA, , Didactica educatiei fizice scolar, Bacau, Edit Alma Mater, 2004

RATA, GLORIA, , Didactica educatiei fizice si sportului, Bacau, Edit Alma Mater, 2004

SABAU E. si colab., Educatia Fizica la prescolari. Bucuresti, Edit. Sport – Turism, 1989

SCARLAT, E., Lectia de educatie fizica – mijloace si metode, Bucuresti, Ed. Sport - Turism., 1981

bannersportscsus
Numai pe SPORTSCIENCE.RO
@ 2007, INCS. Toate drepturile rezervate
Webdesign SUPERFIT EXPERT