
DIRECTII POSIBILE DE REPREZENTARE A FENOMENULUI SPORTIV PRIN MIJLOACE CARTOGRAFICE
Marcu STASAC, Stefan MAROTI, Alexandru ILIES, Universitatea din Oradea
Cuvinte cheie: sport, cartografie, reprezentari grafice, GIS
Keywords: sports, cartography, graphic representation, GIS
Rezumat
Lucrarea isi propune abordarea unor posibilitati de cunoastere a diferitelor aspecte ale educatiei fizice si sportului cu ajutorul metodelor cartografice. O societate moderna nu poate fi conceputa fara informatii si imagini. Pornind de la acest aspect, cartografia poate fi de un real folos in prelucrarea, prezentarea si interpretarea datelor si in alte domenii, decat cel al geografiei. Cum reprezentarile grafice, cele cartografice, inclusiv diferite tipuri de harti, sunt indispensabile in multe domenii de activitate, consideram ca acestea pot fi utilizate cu succes si in educatie fizica si sport. Lucrarea cuprinde o scurta prezentare a problematicii si exemple de utilizare a tehnicilor specifice cartografiei traditionale si a tehnologiei GIS (Sistemul de Informare Geografica) in prezentarea datelor din educatie fizica si sport.
Introducere
Cartografia reprezinta stiinta care studiaza tehnica de intocmire a hartilor. Harta poate fi definita ca o reprezentare grafica pe un plan, pur conventionala a unei portiuni din suprafata terestra, la dimensiuni micsorate pe baze matematice, in care sunt redate amplasarea (pozitia), distributia si raporturile diverselor fenomene naturale si sociale. Asadar, o harta trebuie sa dispuna de anumite elemente, care, la randul lor, pot fi grupate in mai multe categorii: elemente matematice, elemente fizicogeografice, elemente economico-geografice.
Elementele matematice ale unei harti reprezinta baza geometrica a acesteia care cuprinde: caroiajul sau canevasul hartii, adica ansamblul liniilor care formeaza coordonatele geografice (paralele si meridiane), cadrul hartii, care este dat de liniile ce marginesc suprafata desenata a hartii, baza geodezo-topografica alcatuita din reteaua punctelor de sprijin ce au coordonatele determinate cu foarte mare precizie si stau la baza intocmirii hartii, nomenclatura sau titlul hartii este reprezentata printr-un sistem de litere si cifre care arata pozitia unei foi pe harta din cadrul unui teritoriu sau de la nivelul intregului glob terestru si elementele de orientare ale hartii, care sunt reprezentate in stanga scarii de proportie prin cele trei directii Nord (magnetic, topografic si geografic) si unghiurile care se formeaza intre ele.
Elementele fizico-geografice impreuna cu cele economico-geografice alcatuiesc elementele de continut ale unei harti si sunt reprezentate in cuprinsul spatiului desenat al hartii.
Intre elementele de factura fizico-geografica pot fi remarcate cele care apartin cadrului natural: relieful, hidrografia, vegetatia, solurile. Intrucat relieful este un element altimetric (tridimensional), comparativ cu celelalte elemente care sunt planimetrice, reprezentarea acestuia pe harta este destul de greoaie, tocmai din cauza altitudinii.
In categoria elementelor economico-geografice pot fi cuprinse: localitatile, caile de comunicatie, unitati economice, elemente de factura social-culturala, frontierele politice si administrative.
In prezent, necesitatea rezolvarii unor probleme practice ale diferitelor domenii de activitate, impune cu desavarsire si o abordare interdisciplinara, ceea ce presupune participarea in echipe a unor specialisti din diferite domenii de activitate. Acest lucru s-a concretizat prin aparitia unor discipline de „granita". Spre exemplu, abordarea complexa a populatiei in studiile geografice a fost amplificata de interferenta acestora cu studii din domeniul sociologiei si demografiei, fiecare din aceste stiinte extinzandu-si domeniul de analiza in sfera celeilalte, dand nastere unor areale de intrepatrundere complexe, contribuind astfel la o mai buna explicare si intelegere a fenomenului analizat. In acest sens, geografia se interfereaza cu sociologia prin intermediul geografiei sociale, apoi cu demografia prin geografia populatiei sau geodemografia.
La fel de oportuna putem considera si colaborarea geografiei umane cu sportul, prin a caror interferenta ar rezulta geografia sportului, avand ca principal obiect de studiu analiza teritoriala a diverselor fenomene sportive, raspandirea in spatiu a unor elemente ce caracterizeaza educatia fizica si sportul, etc. Asadar, pentru specialistul in educatie fizica si sport, geografia umana impreuna cu cartografia pot contribui prin metodele de analiza si reprezentare grafica si cartografica la o mai buna percepere a fenomenului sportiv, pornind de la cauzele care il determina, conditiile de desfasurare si rezultatele obtinute. Rezultatul analizei si cartografierii fenomenului sportiv poate fi transpus astfel, pe o harta. O data cu dezvoltarea activitatilor sportive in lume, era nevoie de tot mai mult spatiu, ceea ce impunea o mai buna orientare si gandire spatiala. Era necesara cunoasterea exacta a traseelor pentru practicarea ciclismului, a celor pentru practicarea motociclismului sau auto sportiv, a zborului cu parapanta sau a navigarii pe mare. Acest motiv i-a determinat pe cartografi sa elaboreze tot mai multe harti sportive. Majoritatea hartilor sportive mai pot oferi, pe langa informatiile geografice ale activitatilor in aer liber, si informatii despre problemele legate de mediu. Insa problema care se pune este daca au cartografii suficiente date necesare in vederea realizarii unor reprezentari specifice pe hartile obisnuite care sa-i ajute pe oameni sa foloseasca mediul inconjurator cu scop de a se recrea.
Hartile sportive nu redau doar simple descrieri ale suprafetei terestre, ci ele pot surprinde locurile unde se desfasoara diversele manifestari sportive – Jocuri Olimpice, campionate mondiale - ori baza de cazare a sportivilor, cu principalele functionalitati si cai de acces etc. (fig. 1), sau pot reda chiar amplasarea bazelor de concurs din cadrul orasului organizator.
In ultimele trei decenii, cartografia a inregistrat progrese deosebite ca urmare a utilizarii tot mai intense a tehnicii electronice de calcul atat in ce priveste directia utilizarii hartilor, cat si viteza si exactitatea executarii acestora. Este vorba, desigur, de elaborarea computerizata a hartilor folosind tehnica GIS sau SIG (Sisteme Informatice Geografice).
Folosirea diferitelor tipuri de harti in sport
Anumite tipuri de harti pot oferi informatii destul de exacte pentru diferite ramuri sportive. De exemplu, pentru cei care practica orientarea sportiva, un rol important il are cunoasterea si capacitatea de citire a hartilor in vederea gasirii directiei de mers. Orientarea sportiva poate fi practicata, de asemenea, si de catre biciclisti, schiori etc.
![]() |
Tipul de harta folosita in aceste cazuri este harta topografica. Pe o astfel de harta se pot reprezenta atat elementele naturale, cat si cele antropice specifice unui anumit teritoriu (fig. 2). Pot fi reprezentate formele de relief, retele acvatice, paduri, cai de comunicatie, cladiri etc. Liniile de contur, cunoscute sub numele de curbe de nivel, sunt linii care unesc puncte cu aceeasi valoare altimetrica, incepand de la nivelul 0 al marii.
![]() |
Pe curbele de nivel pot fi inscrise si cifre, care indica altitudinea fata de nivelul marii. In urma analizei unei harti topografice, se poate realiza un profil longitudinal al unei forme de relief sau a unui curs de apa (fig.3). Un alt tip de harta este harta in relief (fig. 4), care este un model tridimensional al suprafetei terestre. Aceste harti in relief pot fi folosite pe scara larga in sporturile montane (ciclism montan, schi alpin etc.)
![]() |
![]() |
Pot exista, de asemenea, si harti tematice sportive care au un anumit scop precis. De exemplu, se pot realiza harti care sa scoata in evidenta anumite areale dintr-un teritoriu (judet, tara, continent), cu cele mai frecvente tipuri de sporturi practicate, apoi harti cu evolutia unor sporturi la nivel de tari etc. Spre exemplu, in figura 5, am analizat si cartografiat pe etape, afilierea statelor la FIBA.
|
O harta realizata intr-un sistem GIS, spre deosebire de o harta realizata prin metode cartografice clasice, poate afisa mai multe straturi de informatii. Astfel, vor putea fi vizualizate si prezentate datele solicitate intr-un mod dinamic si mult mai eficient. Puterea unui SIG depinde, in mare masura, de eficienta utilizarii informatiilor spatiale vizualizate de factorul uman. In acest sens, studiul unei aplicatii SIG incepe cu proiectarea vizuala, deoarece modul de prezentare a informatiilor influenteaza capacitatea de intelegere si de decizie a utilizatorului. Astfel, trebuie avute in vedere cateva principii: optimizarea volumului de amanunte reprezentate in raport cu aspectele relevante, sublinierea detaliilor semnificative, marimea reprezentarii sa fie in raport cu necesitatea, etc. (I. Haidu, C. Haidu, 1998). GIS poate prelucra impreuna si informatii geografice culese in timpul unor activitati sportive. Asadar, sistemul GIS poate fi utilizat cu succes si in elaborarea unor harti cu tematica sportiva.
Concluzii
Din cele relatate mai sus, se poate observa faptul ca folosirea hartilor in sport este necesara. O serie de harti tematice pot oferi informatii utile pentru antrenamente, competitii sau recreare. Elaborarea unor harti, folosind diferite tehnici pot ajuta sportul la o mai una intelegere a unor fenomene geografice din anumite zone, la intelegerea unor probleme privind dezvoltarea sporturilor, poate oferi mai multe informatii despre activitatile sportive sub influenta unor conditii de mediu si, nu in ultimul rand, poate contribui la acumularea de date pentru GIS.
Abstract
This work's purpose is to approach certain possibilities of knowing different aspects regarding physical education sports trough cartographic methods. A modern society cannot be conceived without information and image. Starting from this aspect, cartography can be of real use in processing, presenting and interpreting the data in other domains than geography. As graphic, cartography representations, including different types of maps, are indispensable in many activity domains; we consider that these could be successfully used in physical educations and sports as well. The work contains a short presentation of the issue and examples of using techniques specific to traditional cartography and to GIS technology (Geographic Information of System) in presenting the data from physical education and sports.
Bibliografie
Anuarul Sportului. Bucuresti, Agentia Nationala pentru Sport, 2003, 2004
BANHIDI, M., Sport and cartography. In: Journal of Coimbra Network on exercise sciences. Hungary, Gyor, vol. 1, nr. 1, pag. 57 – 63, 2004
HAIDU, I. si HAIDU, C., SIG. Analiza spatiala. Bucuresti, Edit. H.G.H., 1998
ILIES, A., STASAC, M., Studiul geografic al populatiei. Oradea, Edit. Universitatii Oradea, 2000
LINC, Ribana, Studiul hartii. Oradea, Edit. Universitatii Oradea, 2000
MAROTI, S. SI ILIES, A., Contributii la prezentarea cartografica a fenomenului sportiv. In: Simpozionul national, Resursele umane ale performantei sportive. Bucuresti, Consiliul Stiintei Sportului din Romania, pag. M3, 1995
STROHNER, M. SI KREBS, H-D., Basketball. Dr. H.c. William Jonas", Publishers International Baske, 1994