 |
 |
 |
 |
EVALUAREA KINETOTERAPEUTICA IN NEUROLOGIE
Irina - Georgia STANESCU - Universitatea din Craiova
Cuvinte cheie: evaluare, prioritate, incapacitate
Keywords: evaluation, priority, inability
Conceptul de evaluare are o multitudine de valente, utilizari, putand sa fie definita in functie de contextul in care se datoreste a fi operationalizata si domeniul caruia i se adreseaza cu precadere. Evaluarea permite o estimare a sanselor de evolutie viitoare. Pe langa faptul ca este un proces care poate sa influenteze optiunea terapeutica, pe baza caruia se vor stabili obiectivele urmarite, prin evaluare se va verifica progresul pacientului.
Evaluarea neurologica in kinetoterapie se impune a fi facuta pentru a aprecia corect calitatea miscarii si independenta pacientului din punct de vedere functional acasa, la serviciu, la scoala. Evaluarea in kinetoterapie nu are ca scop neaparat evidentierea consecintelor negative ale traumatismelor, ci, mai ales, determinarea capacitatilor restante si cum pot fi folosite acestea.
Pentru tinerii cu afectiuni neurologice, castigarea independentei prin recuperarea mersului nu poate fi suficienta, trebuind sa se obtina mult mai mult. Examinarea fizica cu elementele ei (inspectie, palpare) nu difera de alte specialitati. Daca sunt mai multe probleme in atentie, sunt ca sa determine cum afecteaza boala alte functii ale sistemelor organice.
Recuperarea kinetica trebuie sa se desfasoare pe baza unui bilant clinic si functional al pacientului, evaluare. Se folosesc o serie de scale mai mult sau mai putin elaborate, precum se pot folosi si scale mai simpliste care uneori pot fi suficiente pentru a elabora un plan terapeutic.
Majoritatea testelor de evaluare in kinetoterapie se adreseaza infirmitatilor. Cu referire la lucrarea de fata, cea mai importanta este incapacitatea de ingrijire personala. De aici, importanta si obligativitatea evaluarii Activitatilor Umane Curente. Datorita evaluarii incapacitatii ne vom da seama de gradul de incapacitate, de restrictionarea performantei unui individ.
Existenta mai multor teste preluate din literatura de specialitate face posibila in aceasta lucrare doar expunerea catorva dintre ele, pe care le-am considerat importante pentru evaluarea initiala a gradului incapacitatii functionale. Cercetarea s-a desfasurat pe un lot de 22 subiecti selectionati, cu varste cuprinse intre 16 si 37 de ani, de patologie neurologica asemanatoare, luand in seama faptul ca nu sunt deplasabili, dar manevrabili si cooperanti.
Subiectii au fost supusi unei testari initiale, apreciind capacitatea functionala. Ghidul prezinta trei tipuri de deficiente care sunt cuantificate in procente:
1. Pentru intreg individul (procentul este scris fara paranteze)
2. Pentru intreg membrul (procentul este scris in paranteze curbe )
3. Pentru segmentul respectiv (procentul este scris in paranteze drepte).
Raportul intre incapacitatile celor trei situatii este:
a = b x o,4
b = c x o,7
Aprecierea capacitatii functionale a membrului inferior
Forta
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Pentru persoanele cu invaliditati permanente, am considerat aceste testari cele mai potrivite metode de apreciere, fiind importante nu numai pentru consemnarea datelor legate de fiecare subiect in parte, ci si pentru determinarea gradului de incapacitate care ne intereseaza, putand, eventual, chiar sa aprecieze sansele de evolutie ale pacientului.
Analiza si interpretarea rezultatelor
Amplitudinea de miscare a membrelor inferioare ( sold- moderata, genunchi- severa, glezna- severa) apreciaza gradul de incapacitate pentru intregul organism si marcheaza obiectivele prioritare in programele de recuperare.
 |
Concluzii si propuneri
Scopul este de a reda acestor bolnavi posibilitatea de a se autoingriji, deplasa, de a se incadra cu deficitul lor restant in societate, de care nu trebuie sa fie izolati. Desigur, aceasta presupune, pe langa celelalte metodologii utilizate in recuperare, cum ar fi facilitarea masurilor educationale, sociale etc. si antrenarea sau compensarea functiilor deficitare prin toate mijloacele terapeutice cunoscute si indicate, o evaluare cantitativa a deficientelor existente in scopul aprecierii exacte a posibilitatilor fizice si psihice si de reinsertie sociala.
Exista numeroase testari, unele chiar dupa tipul de leziune neurologica, dupa gradul de afectare etc., dar important este ca aceasta evaluare sa se faca cat mai responsabil, pentru ca dupa aceea sa se poata adopta anumite decizii. Evaluarea trebuie sa cuprinda evaluarea somatofunctionala si evaluarea psihologica, sociala si profesionala. Trasatura distinctiva o constituie totusi atenta examinare si notare a capacitatii functionale atat globale, cat si pe aparate sau sisteme.
Notarea initiala a starii functionale trebuie sa se faca cat mai exact, utilizand sisteme cuantificate usor de aplicat. Scopul actului de evaluare este tocmai acela de a constata si de a aprecia rezultatele pentru perspectiva unei activitati reusite. Recuperarea in paraplegii si tetraplegii nu trebuie considerata nici un moment ca o lupta pierduta dinainte, ci ca o activitate bazata pe reducerea incapacitatii si, mai ales, bazata pe capacitatile fizice si functionale restante, prin intermediul carora pacientul trebuie sa fie invatat si antrenat sa se adapteze la viata activa.
Abstract
The concept of evaluation has a lot of valences and utilizations; it can be defined depending of the context in which it is wished to be applied and on the field to which it refers especially. It is not only a process that can influence the therapeutic option, based on which the followed objectives will be established but also, by evaluation the patients' progress will be checked. The neurological evaluation in kinesiatrics is imposed to be made in order to correctly evaluate the movement quality and the patients' independence from the functional point of view at home, at work, at school. Evaluation in kinesiatrics has a purpose not necessary to emphasize the negative consequences of traumas but especially to establish the reduced movement abilities and how they can be used. For the young people having neurological diseases, to gain their independence by recovering their walking cannot be enough; they must obtain more then that.
The physical examination and its elements (inspection, palpation) are not different from other specialties. If the submit several problems to attention, this is to establish how the disease affects other functions of the organic systems. The kinesiatrics recovery must take place based on a clinical and functional balance of the patient, evaluation.
Most of the evaluation tests in kinesiatrics refer to infirmities. There are several tests in the especially literature, but we can present only a few of them in this paper, those that we considered important to initially evaluate the degree of functional inability
The goal is to give another possibility to these diseased people to take care of themselves, to walk, to integrate with their reduced movement abilities in the society, because they must not be isolated from the latter. Certainly, this supposes, in addition to the other methodologies used in recovery, such as facilitating the educational, the social steps etc. and the training or the compensation of the reduced movement functions by every therapeutic known and indicated means, also a quantitative value of the existent deficiencies with the aim of the exact evaluation of the physical and psychical abilities and of social reinsertion. The evaluation must contain the somatic and functional evaluation and the psychological, social and professional evaluation. However, the distinctive feature is the close examination of a taken to notice of the functional ability both global and that of body organs and systems. The initial taken to notice of the functional condition must be made as accurate as possible, using quantifying systems which are easy to apply.
The recovery in paraplegies and tetraplegies must not be considered not even for a moment, as a battle lost from its very beginning, but as an activity based on inability reduction and especially, based on the physical and functional reduced abilities, by the agency of which the patient must be taught and trained to adapt himself at the active life.
Bibliografie
ALBU, C., VLAD, T.L., ALBU, A., Kinetoterapia pasiva. Colectia Hexagon. Bucuresti, Edit. Polirom, 2004
ARSENI, C., Semiologie neurologica. Bucuresti, Edit. Medicala si Pedagogica, 1977
ARSENI, C., Tratat de neurologie (vol. III, V, V ). Bucuresti, Edit. Medicala, 1979
BACIU, C., Anatomia functionala si biomecanica aparatului locomotor. Bucuresti, Edit. Sport- Turism, 1977
BADIU, Gh., TEODORESCU EXARCU, I., Fiziologia si fiziopatologia sistemului nervos. Bucuresti, Edit. Medicala, 1978
CHIRIAC, M., Testarea manuala a fortei musculare. Oradea, Edit. Universitatii din Oradea, 2000
CORDUN, M., Kinetologie medicala. Bucuresti, Edit. Axa,1999
FIRICA, A., Examinarea fizica a bolnavilor cu afectiuni ale aparatului osteoarticular. Bucuresti, Edit. National, 1998
GARRISON, S. J., Physical Medicine and Rehabilitation (second edition). Philadelphia, Edit. Lippincott Williams & Wilkins, 2003
GOLU, M.; DANILA, L., Tratat de neuropsihologie. Bucuresti,Editura Medicala, 2000
MARCU, V.; MILEA, M.; DAN, M., Sport pentru persoane cu handicap. Oradea, Edit. Triest, 2001
MARCU, V.; FILIMON, L. si colab., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor. Oradea, Edit. Universitatii din Oradea, 2003
MATCAU, L., Introducere in recuperarea bolnavului neurologic. Timisoara, Edit. Mirton, 1998
NEMES, I. D., Metode de evaluare si explorare in kinetoterapie. Timisoara,Edit. Orizonturi Universitare, 2001
RADUCANU, A.; CONSTANTINESCU, G. E., Kinetoterapie. Partea a II-a Bucuresti, Edit. Athenaeum, 1992
ROBANESCU, N.,Reeducarea neuromotorie. Bucuresti, Edit. Medicala, 2001
SIDENCO, L., Bilantul articular si muscular. Bucuresti, Edit. APP, 2000
SBENGHE, T., Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare. Bucuresti, Edit. Medicala, 1987
SBENGHE, T., Bazele teoretice si practice ale kinetoterapiei. Bucuresti, Edit. Medicala, 1999
SBENGHE, T., Kinesiologie - stiinta miscarii. Bucuresti, Edit. Medicala, 2002
