 |
 |
 |
 |
MEDALIILE PE CARE LE AVEM IN SANGE – ECHILIBRUL ACIDOBAZIC SI NIVELUL PERFORMANTEI SPORTIVE
CPII Maria-Denisa TALABAN
CS Simona CATANOIU
Institutul National de Cercetare pentru Sport
Cuvinte cheie: echilibru acidobazic, exercitiu de vaslit pe ergometru, nivel mondial de performanta
Keywords: blood acid-base equilibrium, rowing exercise on ergo meter, world performance level
Rezumat
Echilibrul acidobazic al sangelui (EAB) este o metoda extrem de sensibila pentru evaluarea raspunsului metabolic la efort. Valorile numerosilor sai parametri sunt influentate de intensitatea efortului, gen, varsta. Lucrarea de fata isi propune sa caute eventualele influente pe care niveluri diferite de performanta, de asemenea, le-ar putea avea asupra acestora. Pentru aceasta, am analizat EAB dupa un efort comparabil cu cel din proba de concurs la fetele din componenta lotului national de canotaj, grupate in serii diferite de performanta (seria I, cele mai bune, medaliate cu aur la CM; seria II, cele mai slabe din lot, neselectate pentru CM). Testele nonparametrice nu indica diferente intre serii pentru nici unul din parametri EAB.
Mai mult, cele mai valoroase canotoare au o variabilitate biologica mai mare decat colegele lor mai putin performante. Fiind o calitate integrativa, capacitatea de performanta sportiva nu este masurabila prin intermediul manifestarilor fiziologice induse de efort.
In sportul de mare performanta, echilibrul acidobazic (EAB) al sangelui reprezinta o metoda extrem de sensibila in evaluarea gradului de refacere postefort. De asemenea, complexitatea proceselor implicate in reglarea concentratiei ionilor de hidrogen din sange face ca metoda sa fie indispensabila pentru controlul intensitatii exercitiilor fizice utilizate in antrenamentul sportiv, in special a celor submaximale. In efort maximal (EXM), parametrii acidobazici au valori diferite in functie de gen, masa musculara, intensitate sau durata a efortului, stare de antrenament. Se pune intrebarea daca nu cumva variaza si in functie de nivelul de performanta.
Mai exact, daca in cadrul unui lot de sportivi de mare performanta, valorile acestora sunt diferite la primii clasati comparativ cu ultimii clasati intr-o proba de control (efort maximal). Altfel spus, daca parametrii EAB pot fi utilizati pentru estimarea capacitatii de performanta in competitii sportive, daca cu ajutorul lor putem „ghici" viitoare medalii, sau macar anticipa esecurile certe. Raspunsul afirmativ la intrebarea de mai sus avand o importanta capitala pentru selectionarea sportivilor in loturile reprezentative, participante in competitii de nivel mondial, prezentam mai jos rezultatele unei cercetari observationale pe canotoarele lotului national al tarii, majoritatea multiple campioane mondiale de seniori sau juniori.
Subiecti si metode. Subiectii (n=19), pregatiti centralizat timp de 10 luni (alimentatie, medicatie, mod de viata si metode de antrenament identice), au fost examinati cu ocazia ultimei probe de control de 7 min. pe un simulator tip Ergosim, sustinuta cu 8 saptamani inaintea campionatului mondial (CM) la care va participa o parte dintre ei, selectionati in functie de timpii realizati in probe de control pe apa si ergometru. Echipajul din proba de 8+1 care a concurat la acest CM a castigat medalia de aur, cu aceasta ocazie stabilind un record mondial istoric (5:59 min. - prima oara cand distanta de 2000 m este parcursa sub 6 min. de catre un echipaj de fete).
Pentru a evidentia influenta nivelului de performanta asupra modificarilor EAB in efort, ulterior, am impartit lotul de subiecti in serii valorice pe care le-am analizat comparativ. Astfel, seria I (n=7) este formata din canotoarele cele mai bune, medaliate cu aur, seria II (n=7) din canotoare cele mai slabe, neparticipante la CM, clasate pe ultimele 7 locuri la probele de control, si, in fine, seria III (n=12) din intreg lotul mai putin seria I (canotoare participante la CM in alte probe plus
canotoare neparticipante). Valorile EAB determinate pe microprobe de sange, recoltate la 3 min. dupa incheierea efortului maximal pe simulator, au fost analizate statistic, in relatie cu puterea medie inregistrata in ultima proba de control. Repartizate pe cele 3 serii, valorile medii ale unor parametri EAB sunt indicate in Tab. nr. 1 si Fig. nr. 1-4.
Tabelul nr. 1. Valorile principalilor parametri EAB la campioane mondiale si canotoare de mare performanta in R1 2000 m pe Ergosim
|
 |
pH. La campioanele mondiale din echipajul 8+1 (seria I), in proba individuala de control pe trenajor, acest parametru are valori medii ceva mai coborate decat la ultimele clasate sau la intregul lot (seria II si III), media fiind 7,002±0,072. (Tab. Nr. 1).
 |
pCO2. La 3 min. de la incheierea efortului, campioanele mondiale au o valoare medie a presiuni partiale de dioxid de carbon mai mare, respectiv hipocapnii compensatorii mai reduse decat colegele lor de lot, identic antrenate, dar cu performante mai slabe. Cu o mediana de 35,2 mm Hg, tendinta raspunsului respirator al medaliatelor pare sa indice modificari foarte slabe fata de repaus si incalzire (36,1, respectiv 34,7 mm Hg), dar cu o mai mare variabilitate individuala comparativ cu celelalte serii (cv = 9,9% fata de 7,3% la seria II, respectiv 8,1% la seria III).
 |
pO2. Raspunsul respirator al campioanelor este diferit si in ceea ce priveste presiunea partiala de oxigen, care are valori mai coborate la acestea, cu o mediana de 88 mmHg, fata de 99 mmHg la sportivele care nu au participat la CM. La una dintre medaliate se observa o valoare extrema de pO2, de trei ori mai mare decat distanta interquartilica a lotului. De aceasta data, canotoarele mai putin performante sunt cele care prezinta o mai mare variabilitate. Ceea ce arata mai de graba un raspuns acut la efort, caracterizat de o hipeventilatie intensa (confirmata si de valorile pCO2), cauzata de adaptari mai putin profunde si stabile la intensitatile foarte mari de lucru muscular.
 |
ABE. Parametrul metabolic cu cea mai buna corelatie cu lactatul sanguin inregistreaza valori medii mai mari la campioane, dar si o variabilitate individuala mai pronuntata. Media seriei campioanelor este - 25,1 mmlxL-1, cu maxima mai mare decat a celorlalte canotoare care fac, de asemenea, hipobazemii importante, dar de nivel ceva mai coborat. Variabilitatea este foarte mare, de 14,7% la medaliate si 12,8% la canotoarele neselectionate pentru CM.
cLac. Dupa EXM de 7 min., lactatemia campioanelor mondiale, calculata din valorile de ABE, poate atinge concentratia de 23 mmlxL-1 , cu o medie de 19,4±2,9 mmlxL-1 , mai mare decat a celorlalte doua serii.
Discutii. Dupa 10 luni de antrenament, in probe de control, viitoarele campioane mondiale (I), au valori medii de pH, ABE si lactat corespunzatoare unei acidoze lactice mai mari decat ale canotoarelor celor mai putin performante (II). Cu toate ca, metabolic, dezechilibrul lor acidobazic este mai accentuat, componenta respiratorie, compensatorie, se manifesta mult mai discret.
Variabilitatea individuala a raspunsului lor metabolic este mai pronuntata comparativ cu cea a restului canotoarelor. De mentionat ca si puterea medie dezvoltata de acestea are variabilitate mai mare decat a celorlalte serii. Valorile medii ale pCO2 arata ca hipocapnia compensatorie este mult mai redusa la 3 min. dupa un efort. De asemenea, la seria I hiperoxemia este de nivel mai scazut. Asadar, analiza statistica descriptiva, ca si reprezentarea grafica a valorilor unor parametrii, sugereaza ca intre primele clasate si ultimele clasate in proba de control exista si diferente biologice, decelabile prin determinari ale unor caracteristici functionale surprinse atat de usor, in doar o picatura de sange. La o privire statistica mai atenta, cu teste nonparametrice (U si Z) de diferenta, constatam insa ca deosebirile in raspunsul acidobazic al acestor serii (I si II), respectiv intre sportive apartinand la doua clase performantiale distincte nu sunt concludente pentru nici unul din parametrii tabloului acidobazic (p > 0,05). Singurul indicator pentru care doar teste parametrice de diferenta (testul t) accepta o probabilitate mai mica de 0,05 este pCO2. Dar test t nefiind un instrument specific pentru esantioane mici, nu putem lua in consideratie acest rezultat. De asemenea, daca raportam valorile EAB la puterea medie, nu se remarca diferente semnificative intre serii (p > 0,05). Cu alte cuvinte, dereglarile acido-bazice, metabolice si respiratorii, cauzate de intensitatea de cursa a efortului pe simulator, pot atinge valori extreme la oricare din canotoare, neputand constitui un marker in sine al performantei. Acest lucru este explicabil si prin aceea ca dereglarile respiratorii, foarte sensibile la starea de antrenament, sunt dificil de surprins deoarece valorile presiunii partiale a CO2 si O2 sunt oscilante pe durata fiecarui minut de revenire dupa EXM si, in plus, depind de dozarea efortului in cursa (intensitatea efortului in etapa de finis din ultimele 30 sec de exercitiu de vaslit pe ergometru). Asa incat, nici despre acesti parametri nu putem spune ca, in sine, ar putea fi markeri ai nivelului de performanta in probe de intensitate maximala sau predictori pentru performanta sportiva in competitii.
Concluzii. Dupa EXM pe simulator, in seria canotoarelor de elita mondiala se manifesta o variabilitate a raspunsului EAB mai pronuntata decat a canotoarelor de nivel performantial mai mic. Totusi, chiar si atunci cand este pregatita minutios, metodic si controlata cu instrumente precise, capacitatea de performanta sportiva scapa posibilitatii noastre de a o surprinde, cu atat mai mult de a o confirma sau infirma cu anticipatie. Si asta deoarece performanta sportiva este produsul unei integralitati functionale. Cu alte cuvinte, este o insusire pe care nu exageram numind-o „cuantica". Ea se afla in acelasi timp peste tot, dar nicaieri in organism. O buna pregatire fizica, obiectivata prin monitorizari biomedicale periodice, reprezinta doar una din premizele esentiale ale reusitei sportivului, succesul in competitii sportive (majore) depinzand insa de numerosi alti factori, dintre care, unii, de asemenea, imprevizibili.
Abstract
Blood acid-base balance (ABB) is a reliable method for monitoring exercise metabolic effects as well as recovery state of athletes. For each individual, its parameters are influenced by intensity of exercise, gender and age. This paper wish to prove if these could be modified by the performance level of athletes, too. We analyzed blood ABB after maximal exercise on ergometer (7 min) in high performance rowing girls (series I, highest results in WC; series II, lowest results of the team). Non-parametric tests do not show any significant difference between series regarding any ABB indicators (p > 0.05). In world elite rowing, biological response of best rowing girls is more variable. Being an integrative quality, sport performance of top athletes is not simply quantifiable through physiological response to exercise.
Bibliografie selectiva
BAUMGARTNER, T., A., JACKSON, A. S., Measurement for evaluation in physical education and exercise science. Dubuque, Wm. C. Brown Publishers, 2001, p. 61-193
BROOKS, G., A., Current concepts in lactate exchange. In: Medicine and Science in Sport and Exercise. 23 (8), 1991, p. 895-904
CALLIS, A., DAURES, M.-F., Acidose et fatigue musculaire. In: Medecine du Sport. Paris, 62 (2),1995, 79-82
HARTMANN, U., MADER, A., HOLLMANN, W., Heart rate and lactate during endurance training programs in rowing. In: FISA Coach. Indianapolis, 1 (1), 1990, p. 7-12
KEUL, J., HARALAMBIE, G., Adaptation of metabolism in sport. In: Scientific View in Sport (O. Grupe). Berlin, Springer-Verlag, 1972, p. 241-249
KLIMECK, A., T., CEMPLA, J., PILCH, V., Exercise-induced changes in skeletal indices of acid-base balance in pre- and post-pubertal boys. In: Biology of Sport. Warsaw, 15 (3), 1998, p. 39-50
LEHMANN, M., P., SI AL., Training – overtraining. In: European Journal of Applied Physiology, 64, 1992, p. 169-177
MCARDLE, W., D., KATCH, F., I., KATCHE, V. ,I., Exercise physiology. 4th ed. Baltimore, Williams and Williams, 2001, p. 249-263
NEWSHOLME, E., Keep on running. Chichester, Wilkey & Sons. 1995, 430 p.
SHEPHARD, R., J., Alive man! The physiology of physical activity. Springfield, Charles C. Thomas Publisher, 1972, p. 471 – 483
SIGGARD-ANDERSON, O., The acid-base status of the blood. Copenhagen, Munksgnard, 1965, p.35-112
TOFFALETTI, J.,G, Lactic acidosis. In: Critical Reviews in Clinical Laboratory Sciences. 28, 1991, p.4
TALABAN M-D., Competitia – o lacuna in biologia sportului. In: Stiinta sportului, nr.36, Bucuresti, 2003, p. 41- 54 (ISSN – 1453-018x)
