 |
 |
 |
 |
SEMNIFICATIILE BIOCHIMICE SI METODOLOGICE ALE UNUI AUR OLIMPIC
dr. Dorel TOCITU Institutul National de Cercetare pentru Sport – Bucuresti
Cuvinte cheie: trepte de efort, lactat, cost metabolic.
Keywords: effort levels, lactate, metabolic cost
Rezumat:
Prezenta lucrare analizeaza, din punct de vedere biochimic si metodologic, drumul catre aurul olimpic al celei mai mari inotatoare romance a tuturor timpurilor si unele din erorile care au pus capat prematur unei cariere de exceptie.
Introducere
Succesele natatiei romanesti la J.O. de la Sydney 2000, doua medalii de aur cucerite de Diana Mocanu in probele de 100 m si 200 m spate, au reprezentat incununarea fericita a unui drum inceput acum 20 ani, in care Laboratorul de biochimie al I.N.C.S. a fost mereu alaturi de valorile acestui sport. Am invatat impreuna cum se construieste un campion mondial sau olimpic si pentru tot ceea ce stim astazi trebuie sa multumesc tuturor, federatiei pentru sumele apreciabile investite de-a lungul timpului in cunoastere, antrenorilor pentru increderea in acest mijloc modern de conducere a pregatirii care este biochimia si curajul de a accepta modificari ale planurilor de pregatire propuse de cineva care nu a antrenat niciodata, sportivilor pentru modul in care s-au supus durerii si suferintei cerute de antrenamente si rabdarii cu care au suportat sutele de recoltari de probe de singe, precum si tuturor acelora care prin activitatea lor au contribuit la crearea acestei performante de legenda.
Asa cum am facut intotdeauna, ne-am asumat impreuna erorile, pe care am cautat sa le eliminam, si am cautat sa-i convigem si pe altii de justetea lucrurilor pe care le-am descoperit. Daca am reusit meritul a fost al tuturor iar atunci cind nu am reusit esecul a fost numai al meu pentru ca nu m-am putut face inteles pe deplin.
Materiale si metode
a. Subiectii cercetarii
Diana Mocanu a fost urmarita si testata biochimic in mod sistematic incepind cu luna aprilie a anului 1998 si pina in momentul abandonarii sportului de mare performanta. Drumul parcurs de ea in acesti 5 ani este plin de invataminte, de confirmari ale unor ipoteze indraznete si de invingere a unor prejudecati. In primul rind, din punct de vedere somatic ea a fost complet diferita de ce se spunea in manualele de specialitate. Desi era o natura robusta, cu un schelet masiv si o musculatura puternic conturata (171 cm si 64,8 kg la 16 ani si doua luni cind a devenit dubla campioana olimpica) ea avea o mobilitate foarte buna, o viteza de reactie apreciabila, si o putere de concentrare fantastica.
b. Metode utilizate
Pentru evaluarea costului metabolic al efortului, al gradului de refacere al organismului post-efort si al eficientei intrării in lucru a diferitelor surse energetice reflectate in planul echilibrului acido-bazic, laboratorul de biochimie al INCS dispune de analizor automat de gaze din singe tip ABL-5 al firmei Radoimeter- Copenhaga, ce permite determinarea a zece parametrii strins legati intre ei: Hb (hemoglobina), pH, pCO2, pO2, HCO3 (bicarbonat plasmatic actual), ABE (exces de baze), SBE (exces de baze standard), SAT (saturatia in oxigen a hemoglobinei), SBC (bicarbonat standard). Acesti parametrii sunt corectati si corelati de un microcomputer inglobat in aparat, in functie de presiunea atmosferica masurata de un barometru electronic. Presiunea atmosferica, Hb, pH, pCO2 si pO2 sunt masurate direct, ceilalti parametrii sunt calculati cu ajutorul programelor calculatorului si toti sunt inregistrati automat pe o bandă de hirtie.
Rezultate si discutii
Prima diagnoza biochimica din 1998, cind sportiva cucerise la Moscova 5 medalii (2 medalii de aur la 50 mL si 200 mM, 1 medalie de argint la 100 mF si 2 medalii de bronz la 100 mS si 100 mB), consemna ca sportiva "reprezinta un exemplu tipic de progres la cronometru pe fondul mobilizarii si mai putin al cresterii randamentelor, desi virsta permite si chiar impune deocamdata lucrul pentru adaptari structurale la nivel cardiovascular si respirator, fara de care cordul nu ajunge sa distribuie o cantitate mare de singe la o singura pulsatie, capilarele sanguine nu se deschid rapid in functie de necesarul de oxigen, capacitatea pulmonara ramine redusa si nu se poate antrena la nivel optim metabolismul si schimburile gazoase la nivelul celulei musculare." Antrenoarea sportivei a inteles repede importanta capitala a acestor lucruri relativ simple si a regindit antrenamentele prin prisma cistigurilor oferite de indeplinirea obiectivelor fiziologice, pentru care a alocat un volum apreciabil de km din planul de pregatire. Rezultatele acestei prime corectii nu s-au lasat prea mult asteptate si in anul 1999 afirmam: "schimbarea ponderii antrenamentului catre zonele aerobe (controlate biochimic) a determinat anul acesta perfectionarea mecanismelor energogenetice … se observa cu usurinta reducerea valorilor de lactat si a I.M. dovada a imbunatatirii randamentelor generatoare de energie."
Continuarea cu incredere a acestei linii metodice si mai ales faptul ca antrenoarea a considerat necesara inmultirea masuratorilor biochimice pentru a putea corecta la timp orice eroare strecurata in planul de pregatire, a condus in anul 2000 la un "progres biochimic reprezentat de un echilibru optim intre sistemul respirator si cel muscular ceea ce a determinat si progresul la cronometru, nu din angrenari mai puternice in efort ci, din imbunatatirea randamentelor energetice. Dovada acestei afirmatii sta in refacerile de nivel exceptional (dupa eforturi de mare intensitate) din intreaga perioada testata. Valorile de acid lactic sunt sub 2 mmol/l iar cele de pCO2 de 38-42 mm Hg."
Intrucit proba de 100 mF a aratat pentru prima data biologicul de exceptie al sportivei vom incepe analiza reaactivitatii cu aceasta proba:
Proba de 100 mF:
|
Apreciam in martie 2000 ca "cel mai bun timp este insotit de cel mai mic cost metabolic (R=1,08), jumatate din costul metabolic al aceleiasi probe din iulie 99. Acest lucru este posibil datorita unui aparat respirator care sustine perfect intensitatea efortului (pCO2=33,3 mmHg, cea mai ridicata valoare) si a unor randamente energetice de nivel foarte bun (I.M.=6,6), ce determina mentinerea constanta a concentratiei de acid lactic desi intensitatea efortului creste constant. Exista rezerve mari pentru aceasta proba". Acesti parametrii de exceptie se mentin si in iunie 2000 chiar daca timpul este ceva mai slab. Dupa o perioada in care se inoata de regula in jur de 1'00", cu parametrii foarte buni, este aproape sigur ca urmeza si progres la cronometru. Saltul realizat la Sydney (locul 8 in finala olimpica) a fost facut in conditiile in care proba nu a fost lucrata deloc!
Fata de aceasta proba, in iunie 2000, proba de 100 mS este banala:
|
Se observa reducerea concentratiei de acid lactic de la 16,3 mmol/l la 14,8 mmol/l datorata reducerii intensitatii efortului, un aparat respirator si un cost metabolic adecvate efortului depus, cu o usoara imbunatatire a randamentelor energetice (I.M.=9,2).
Proba de exceptie din cadrul acestei perioade este cea de 200 mS:
|
Apreciind in martie 2000 ca "distantele de 200 m prezinta costuri metabolice ridicate, cu un aparat respirator care mai poate fi imbunatatit la fel ca si randamentele energetice" antrenoarea si sportiva au lucrat in acest sens si rezultatul a fost spectaculos. Proba realizata la un timp foarte bun prezinta o valoare de lactat de 15,5 mmol/l (cu 4 mmol/l mai mica ca in martie 2000), dovada a unor mecanisme aerobe bine puse la punct. Costul metabolic al acestei probe este cu 40% mai mic ca in martie 2000 pentru ca aparatul respirator sustine foarte bine intensitatea efortului (cea mai ridicata valoare de pCO2 de 31,8 mmHg). Trebuie remarcat in mod deosebit ca acest progres la cronometru este realizat, nu pe seama angrenarii puternice in efort ci, pe seama imbunatatirii randamentelor energetice (I.M. scade de la 12,8 la 10,2). Trecusera doi ani de la prima diagnoza, perioada despre care antrenoarea ei ar putea spune mult mai mult. Eu pot sa spun doar atit: nici o etapa nu incepea fara o analiza amanuntita, la zi, a procentelor din fiecare zona de efort lucrata si orice testare care nu se incadra in zona de efort planificata era corectata si repetata pentru a se gasi tempoul optimal.
Poate nu este lipsit de interes sa reflectam si asupra participarii cu zgircenie la concursurile de pregatire dar mai ales asupra revenirii, ori de cite ori tabloul biochimic se altera (adica, valori scazute de pCO2 si costuri mai ridicate ale efortului depus), in zona de lucru oxigen stabil si prag aerob-anaerob. Ba mai mult, antrenoarea sa a avut curajul sa considere ca esentiala reechilibrarea biochimica in dauna lucrului intensiv si sa abordeze unele concursuri si chiar J.O. fara a mai lucra zona de toleranta la lactat si uneori cu un singur antrenament de VO2 MAX pe saptamina. Acest fapt nu este o "reteta" ci armonizarea procentelor din toate zonele de efort (inclusiv concursurile) cu adaptarile induse sportivei pina la momentul x in care avea loc testarea.
Un alt element esential al succesului a fost simbioza dintre "duritatea" antrenoarei si cumintenia si increderea sportivei in planul de pregatire. Chiar daca Diana, la cei 16 ani, nu a inteles toate explicatiile biochimice si metodice, ea si-a dat seama ca dezbaterile si discutiile continui ale celor din preajma sa ii sunt dedicate si cauta sa valorifice la maxim munca ei. Din acest motiv ea nu s-a uitat la ce fac ceilalti colegi de lot si s-a supus, din convingere, tuturor constringerilor antrenamentului.
Nu in ultimul rind vreau sa atrag atentia asupra unui fapt care a trecut aproape neobservat: dintre toti medaliatii la J.O. ai tuturor timpurilor, Diana Mocanu a fost singura decorata cu cea mai inalta distinctie a Bisericii Ortodoxe Romane, Crucea Sf. Andrei, distinctie care in Romania mai este detinuta doar de Inalt Prea Sfintia Sa Patriarhul Teoctist. Acest fapt este recunoasterea smereniei, curateniei sufletesti si suferintei nemarturisite din care s-au plamadit aceste medalii.
Noi am privit la televizor si am vazut doar victoria, bucuria retinuta si modestia Dianei, dar Sfintii Parinti au vazut si lucrarea Dumnezeiasca pe care noi, mirenii, nam observat-o. Aceasta distinctie vrea sa ne arate un drum pe care noi l-am uitat si pe care Diana l-a facut singura. Oricit de mare ar fi durerea si uneori umilinta indurata, ele ne sunt date ca sa ne intarim sufletul si sa ne dovedim credinta in echilibru si mintuire.
Dupa succesele fabuloase din 2000 si 2001, al caror raport intre zonele de efort sunt prezentate in tabelele 1 si 2 a intervenit o modificare majora in planul de pregatire in sensul ca s-a trecut la un volum de lucru intensiv foarte ridicat.
Analizind perioada 3 octombrie 2000 – 3 ianuarie 2001 si perioada 3 octombrie 2001 – 3 ianuarie 2002 putem observa ca:
1. Pragul aerob-anaerob nu a scazut niciodata sub 31 % iar in 2002 avem doar 21,5% (mare eroare metodica!)
2. VO2 MAX in aceeasi perioada a crescut la 5,65% din volumul total de lucru, adica o marire cu 63% (mare eroare metodica!)
3. Viteza a crescut la 2% din volumul total de lucru, adica o marire cu 50% (in ianuarie 2002 mai avea de lucru 5,5 km si se realiza volumul total de lucru din 2001 de 18 km).
4. Forta-viteza a crescut la 2,2 % din volumul total de lucru, adica o marire cu 87,4% atingind in 410,6 km lucrati aproape intregul volum al anului 2001 de 14,5 km. Toata aceasta marire de intensitate a produs initial salt la cronometru (timpi foarte buni in decembrie in Reunion) dar aceste acumulari nu sunt stabile. A lucrat viteza si forta-viteza inainte de a realiza adaptarile la toleranta la lactat ceea ce este o mare eroare pentru ca reactia implicata in mecanismul energetic nu poate fi activata in timp util, ea nefiind antrenata. Din pacate, acest moment a fost inceputul declinului!
 |
 |
Concluzii
1. Aurul olimpic s-a bazat pe curajul unei antrenoare tinere de a structura efortul pe sase zone de intensitate (oxigen stabil-O2S; prag aerob-anaerob-P.A.; consum maxim de oxigen-VO2 MAX; toleranta la lactat-T.L.; viteza; si grafic cursa) definite precis prin parametrii biochimici si a caror repartitie in ciclul saptaminal de antrenament tine cont doar de criteriul refacerii sursei energetice implicate in efortul specific.
2. Corectiile de parcurs ale planului de pregatire s-au realizat in permanenta in functie de reactivitatea sportivei si de controlul biochimic cvasipermanent al zonelor de efort
3. Marirea intensitatii efortului intr-un sistem bine pus la punct care se bazeaza pe randamente si nu pe mariri de capacitati, reprezinta intotdeauna un risc major pe care eu ii sfatuiesc pe antrenori sa nu si-l asume.
4. Realitatea OPTIMALA a volumului de lucru aerob ADECVAT probei este esential si determinant in atingerea performantei propuse.
Abstract
The present study analyses from biochemical and methodological point of view the way to the greatest Romanian female swimmer's Olympic Gold and some of the errors which prematurely ended an exceptional carrier.
Bibliografie
TOCITU D., Dezechilibre biochimice majore in sportul de mare performanta si corectarea acestora. Atelier stiintific organizat de Consiliul Stiintei Sportului din Romania cu tema Rolul diagnozei biologice in performanta sportiva de virf, Bucuresti, 23 septembrie 2004.
TOCITU D., Certitudini si incertitudini biochimice in performanta sportiva de virf Atelier stiintific organizat de Consiliul Stiintei Sportului din Romania cu tema Conditionarea biologica a performantei sportive de virf Bucuresti, 18 aprilie 2003.
TOCITU D., Echilibrul acido-bazic la sportivii de inalta performanta. Adaptari biochimice in controlul si dirijarea antrenamentului sportiv teza de doctorat Universitatea Bucuresti, Facultatea de biologie Bucuresti 2002.
TOCITU D., CATANOIU S., Aspecte biochimice si metodologice in antrenamentul compensator si revenirea post efort Conferinta Stiintifica Internationala "Sport curat" Ed. INCS, Bucuresti 26-28 octombrie 2001.
