 |
 |
 |
 |
OPTIMIZAREA FITNESS-ULUI PRIN UTILIZAREA UNOR MIJLOACE DE PREGATIRE GENERALA LA FOTBALISTII DE INALTA PERFORMANTA
Conf.univ.dr. Virgil TUDOR
Conf.univ.dr. Marius STOICA
ANEFS Bucuresti
Cuvinte cheie: fitness, optimizare, dozarea efortului
Keywords: fitness, general training, sports training, football, optimization, performance capacity, Gacon test
1. Repere teoretice si axiologice ale fitness-ului fizic
Conceptul de fitness isi are originea in literatura de specialitate anglo-saxona, el reprezentand o tema des abordata de toata lumea stiintifica care este in cautarea solutiilor pentru cresterea calitatii vietii si mentinerea unei stari optime de sanatate. Fitness-ul reprezinta "o forma automotivata de participare sistematica in practicarea exercitiilor fizice, in scopul imbunatatirii calitatii vietii". (Falls, Bayler, Dishman, 1980).
Lucrul pentru optimizarea fitness–ului intareste strategia generala de mentinere a starii de sanatate, el exprima capacitatea de a accede la o calitate optima a vietii, fiind, in acelasi timp, "o conditie dinamica, multidimensionala, ce se bazeaza pe o stare de sanatate pozitiva si include mai multe componente: fitness intelectual, social, spiritual si fizic"(Dumitru,G.,1977).
Pentru Dragnea, A. C. si Bota, A.,1999, fitness-ul reprezinta "o sinteza a capacitatii de miscare". Allsen, P., Harrison, J.,Vance, B.(1989) considera fitnessul fizic o "reflectare a abilitatii de a munci cu vigoare si placere, fara oboseala, avand suficienta energie si pentru activitati de hobby si recreative sau pentru situatii neprevazute, aceasta are legatura cu starea mentala si, bineinteles, cu cea fizica". Corbin, C .si Lindsey, R.,1985, definesc fitness-ul prin" capacitatea intregului corp, incluzand muschii, scheletul, inima si alte parti implicate in desfasurarea efortului , de a raspunde eficient tot timpul".
Kraus,H. si Raab,W., mentionati de Call, Baylor, Dishaman,1980, considera faptul ca fitness-ul fizic se refera la "acele aspecte ale functiilor fiziologice si psihologice care ofera protectie impotriva unor tipuri de boli degenerative, precum bolile cardiovasculare, obezitatea si unele tulburari musculo-scheletice". Aceste afectiuni le-au numit boli hipokinetice, pentru ca sunt asociate foarte des cu nivelul scazut de cheltuiala energetica, situatie prezenta, mai ales, la persoanele sedentare.
Fitness-ul fizic este "capacitatea corpului de a functiona la un nivel optim atat in situatii de urgenta, ca si in viata de zi cu zi"(Kartz,J.,1988 ). Fitness-ul fizic aflat in relatie cu starea de sanatate (health related) are in componenta urmatoarele elemente: rezistenta cardiorespiratorie, forta musculara, mobilitatea si compozitia corporala. Aceste componente structurale sunt elemente de baza pentru multe discipline sportive si, implicit, pentru fotbal, particularizarea realizandu-se in functie de gradul sau nivelul de dezvoltare pe care fiecare componenta o dobandeste.
2. Obiectivele si sarcinile cercetarii
1 - selectarea si experimentarea unor sisteme de mijloace de pregatire fizica generala si, cu deosebire, specifice atletismului in pregatirea fotbalistilor echipei Sportul Studentesc, prin aceasta urmarind imbunatatirea capacitatilor motrice de baza si a formelor specifice de manifestare, insusiri ale miscarilor comune fotbalului si atletismului:
- imbunatatirea tehnicii miscarilor nespecifice jocului de fotbal, dar specifice atletismului.
- experimentarea acestor structuri, modele operationale intr-o maniera unica, la echipa Sportul Studentesc, in sezonul competitional 2004-2005, aceasta fiind posibil prin interventia directa, in calitate de preparator fizic al echipei;
2 - cunoasterea profilului complet al jucatorului de performanta, structura si caracteristicile efortului depus, precum si a mecanismelor fiziologice ce il sustin;
3 - selectarea si aplicarea unor teste (test de Gacon) pentru evaluarea capacitatii de efort si elaborarea modelului biologic si motric;
3. Ipoteza cercetarii: prin utilizarea in pregatirea fotbalistilor de inalta performanta, in perioada pregatitoare de iarna, a unor sisteme de mijloace de pregatire fizica generala si, mai ales, atletice in proportii diferite, precum si a unor metode specifice atletismului pentru dezvoltarea capacitatilor motrice, se va realiza o optimizare a fitness-ului si, in mod deosebit, rezistenta aeroba, viteza de deplasare si cea de accelerare, crescand totodata capacitate de efort si implicit capacitatea de performanta a fiecarui jucator.
4. Organizarea cercetarii
Continutul antrenamentelor a fost orientat spre: o prelucrare musculoarticulara de exceptie; formarea si corectarea unor deprinderi motrice; dezvoltarea capacitatilor motrice.
O alta noutate consta din faptul ca inaintea fiecarui antrenament s-au efectuat timp de 20-30 minute exercitii de tonus muscular si postura, combinate cu stretching; in principiu, acest "mini antrenament" a constat din:
Mijloacele atletice folosite au fost:
a - 3 serii x 3 repetarii x 600 m, impartite astfel :
- seria 1, timp de efectuare 2 min si 12 sec, 22 sec pe 100 m;
- seria 2, timp de efectuare 2 min si 18 sec, 23 sec pe 100 m;
- seria 3, timp de efectuare 2 min si 2 4 sec, 24 sec pe 100 m;
b - 6 x 10 sarituri peste garduri (50 cm inaltime) apoi 10 m sprint
- 2 x 3 rep.-sprint pe 10 m dus-intors- in 20 sec;
c - 4 serii, pauza intre serii 4min (intr-o serie 200 m, 300 m, 400 m, 500 m, 600 m);
- prima repetare – 200 m, 34 sec; a doua repetare – 36 sec, pauza 40 sec;
- prima repetare – 300 m, 54 sec; a doua repetare – 59 sec, pauza 1min
- prima repetare – 400 m, 1min 16 sec; a doua repetare – 1min 20 sec, pauza 1min 30 sec
- prima repetare – 500 m, 1min40 sec; a doua repetare – 1min 44 sec, pauza 1min 45 sec
- prima repetare – 600 m, 2min 04 sec; a doua repetare – 2min 10 sec, pauza 2min
d - 3 x 12 x 30 m (3 serii, in total 36)
- prima serie 12 x 30 m in 57 sec;
- seria a doua: 12 x 30 – 1min;
- seria a treia: 12 x 30 – 1min 03 sec, intre fiecare serie pauza 1min
e - 2 serii x 10 repetari a 200 m; prima serie: repetarile vor fi facute in 34 sec; in seria a doua repetarile 36 sec – pauza intre repetari 45 sec
f - 3 x 5 repetari (1 serie: 300 m, 200 m, 100 m); prima serie – 300 m 51 sec, 200 m – 32 sec, 100 m – 15 sec; a doua repetare: 300 m in 54 sec, 200 m in 34 sec, 100 m in 16 sec;
g - polisarituri peste gardulete de 20, 30, 40, 50 cm urmate de sprint pe 10 m; 10 x 10 m sprint.
Pentru evaluare, am folosit la inceputul si la sfarsitul experimentului testul de Gacon (test pentru evaluarea puterii aerobe).
Pista stadion 400 m. Se pleaca pe grupe de cate 6 jucatori si se parcurg 125 m in 45 sec. Apoi, se parcurg 6,25 m in 15 sec (pauza activa) si se deplaseaza un interval, dupa aceea revin in alergare la punctul de plecare in 45 sec, se sta 15 sec, si apoi se reia ciclul de alergare de 45 sec, la care se adauga de fiecare data cei 6,25 m.
Nota: pentru intervalul prim, de 125 m, alergarea este una de tip alergare usoara. Pentru intervalul spre 200 m, alergarea tinde spre sprint.
 |
5. Rezultatele cercetarii
|
Graficul 1 - Dinamica vitezei de deplasare pe parcursul testului in functie de numarul de repetari efectuate
 |
Graficul 2 - Distanta parcursa in metri pe parcursul testului in functie de numarul de repetari efectuate
 |
6. Concluzii
1. Prezenta in mod nemijlocit a mijloacelor de pregatire fizica generala si a mijloacelor specifice atletismului in pregatire fizica a fotbalistilor este total justificata si constituie o necesitate, iar modul in care s-a realizat pe parcursul perioadei pregatitoare de iarna a fost in spiritul performantei sportive, aspect concretizat prin evolutia echipei din punct de vedere fizic in returul campionatului.
2. Ipoteza cercetarii a fost confirmata in totalitate, majoritatea subiectilor realizand imbunatatiri semnificative ale vitezei de deplasare si ale puterii aerobe. Se considera ca sunt semnificative progresele efectuate atunci cand exista salturi intre testari de minimum 2 plecari.
3. Se poate observa cu usurinta valoarea unei echipe de fotbal „de top" prin virtutile tehnico-tactice ale jucatorilor, coroborate cu un bun potential atletic ale jucatorilor exprimat prin indici crescuti de viteza, forta si rezistenta, parti componente ale fitness-ului.
4. Desi exista la toate echipele preocupari pentru ameliorarea capacitatii de efort a jucatorilor de fotbal si a nivelului de dezvoltare a capacitatilor motrice ale acestora, de cele mai multe ori dozarea efortului, caracterul efortului, metodele folosite, si precum si principiile care guverneaza aceasta activitate nu sunt cele mai nimerite si de multe ori neadaptabile profesionismului actual din fotbalul european.
Abstract
Fitness represents a self-motivating form of systematic participation in physical exercise practice in order to improve life quality. (Falls, Bayler, Dishman, 1980). Physical fitness is body capacity to function at an optimum level, both in emergency situations and in daily life (Kartz, 1988).
The research hypothesis is that by using, in top football players training, during the preparatory winter season, certain systems of general training means, physical but especially athletic ones, in different proportions, as well certain methods specific to athletics in order to develop motor capacities, there will be a fitness optimization, particularly of aerobic endurance, of movement and acceleration speed, by increasing each player's effort capacity and performance capacity.
Research organizing. Period: January 10th and February 28th 2005. Subjects: the football players of Sportul Studentesc. Contents: the use, in top performance football players, during the preparatory winter season, of certain systems of general training means, physical but especially athletic ones, in different proportions, as well as of some methods specific to athletics. Evaluation: by the Gacon test. Conclusions: the hypothesis was totally confirmed, most of the subjects having been able to improve their performance capacity.
Bibliografie
ALLSEN, P.,HARRISON, J.,VANCE, B., Fitness for life- an individualized approch . Iowa, 1989
ARDELEAN, T., Locul atletismului in pregatirea fotbalistilor. In: Revista de Educatie Fizica si Sport. Bucuresti, nr.2, 1983
CORBIN, C., LINDSEY, R., The ultimate fitness book. New York, Leisure Press, 1985
DUMITRU G., Fiziologia Fitness-ului. Curs de formare specialisti. Edit. F.R. Sportul pentru toti, 1977
FALL, H., BAYLOR, A., DISHMANN, R.,. Essentials for fitness. Philadephia, Sanders College, 1980
KARTZ, J., Fitness Works, A blue print of lifelong fitness. Illinois, Human Kinetics Publishers, Inc., 1988
PRADET, M, Pregatirea fizica. Bucuresti, C.C.P.S., 2001
STOICA, M, Conceptul de pregatire fizica la copii si juniori. In: Simpozionul stiintific international "Tendinte si orientari in pregatirea fizica in fotbalul de mare performanta". Bucuresti, F.C. Dinamo, 2002
STOICA, M, Capacitatile motrice in atletism. Bucuresti, Edit. Printech, 2000
TUDOR, V., Capacitatile conditionale, coordinative si intermediare- componente ale capacitatii motrice. Bucuresti, Edit. RAI Coresi, 1999
