STUDIU PRIVIND IMBUNATATIREA TIMPULUI DE REACTIE IN JUDO

Nicolae ANGELESCU

Institutul National de Cercetare pentru Sport -Bucuresti

Cuvinte cheie: timp de reactie, stimul vizual, judo

Keywords: reaction time, visual stimulus, judo

Rezumat:

In momentul unei competitii directe cum este cea din judo, timpul de raspuns la o actiune a adversarului este foarte important. In antrenamentul clasic de judo acest timp de reactie nu poate fi obiectivizat, singura masura de verificare putand fii succesul sau insuccesul actiunii initiate prin acel timp de reactie. In cazul antrenamentelor asistate de calculator lucrurile se schimba radical, timpul de reactie putant fi masurat, analizat si cel mai important: antrenat.

Introducere/ipoteze:

Obiectivizarea calitatior motrice ale unui sportiv este o prioritate in orice sport. De cand calculatorul a devenit nelipsit pe terenurile de sport fie in partea de arbitraj, fie in decalarea invingatorilor in proba de 100m, sau in aprecierea loviturii la scrima, el incepe sa-si faca simtita prezenta si in antrenament. Putem considera ca o calitate motrica, care este importanta intr-o ramura sportiva si care devine masurabila, obiectivizata, si in final influentata este un atu atat pentru sportiv cat si pentru antrenor. Timpul de reactie este, in judo, un factor extrem de important in dinamica luptei. Modul in care sportivul reactioneaza la miscarile adversarului (stimuli specifici – smuciri puternice, schimbari de pozitie, miscari fine etc) este esential. Sportivul trebuie sa stie cand e bine sa „raspunda" cu o mobilizare de forta 100% sau cand adversarul ii intinde o capcana si e bine doar sa contreze actiunea. Astfel, consider ca abilitatea de a controla reactia si nu neaparat o crestere a vietei de reactie, este importanta in judo. Insa, prefectionarea timpului de reactie este foarte importanta in judo, chiar daca solutia tehnica nu este cea mai buna, o reactie rapida poate face diferenta. Iar utilizarea asistentei computerizate in antrenamentul sportivilor constituie una din caile prin care vom putea interveni asupra timpului de reactie.

Materiale si metode:

Asistenta computerizata utilizata in acest studiu a constat in obiectivizarea parametrilor de miscare, printr-o curba de forta in timp, si oferirea unui feed-back vizual in timp real. Antrenamentele s-au efectuat pe o instalatie ForMAX, asistata de calculator, care masoara si prelucreaza informatiile de forta achizitionate de un senzor de forta (produs de firma Scaime). Instalatia ofera sportivului posibilitatea vizualizarii si controlarii in timp real, a fortei exercitate de sportiv intr-o contractie izometrica pe o durata de timp delimitata. Instalatia masoara mai multi parametri iar unul dintre acestia este timpul de reactie (TR) masurat la milisecunda. Acesta reprezinta durata de timp necesara unui sportiv pentru a reactiona la un stimul vizual aparut pe ecranul monitorului, pana in momentul in care apare o modificare a valorii fortei manifestate de sportiv asupra instalatiei (aleasa la 5%) (Fig. 1).

Fig.1 – Reprezentarea curbei de forta functie de timp la un stimul vizual

Obiectivele antrenamentelor asistate de calculator au fost: ameliorarea unor calitati motrice ale sportivilor (timp de reactie, viteza de rezolvare a unei sarcini de forta, mentinerea constanta a unui nivel de forta in conditii de izometrie, etc.) si evidentierea unor calitati individuale ( asimetrii stanga – dreapta etc.) care sa ofere un plus de informatie antrenorului despre fiecare sportiv in parte. Am efectuat testari in conditii similare in prima zi si in ultima zi a perioadei de asistenta. Antrenamentele (Fig 2) au fost in numar de 8 si s-au efectuat 4 serii (cite 2 pentru fiecare membr) a cate 5 repetari la fiecare antrenament.

Fig 2 Sportiva executa o tractiune cu ambele brate

Rezultate si discutii:

Ca urmare a antrenamentelor speciale realizate cu instalatia Formax, au aparut modificari semnificative ale timpului de reactie. Timpul de reactie a scazut, in medie cu 28% la nivelul bratului drept si cu 15 % la nivelul bratului stang. Cele mai spectaculoase evolutii au fost de 42% (159ms) la sportiva U.M. si 43% (77 ms) la aceeasi sportiva, dar pe bratul stang. Pentru a vizualiza mai bine diferentele dintre testul initial si cel final, in Fig. 3 si 4 sunt prezentate doua evolutii ale aceleiasi sportive. Faptul ca timpul de reactie este un parametru important in judo este evidentiat si de faptul ca sportiva cea mai valoroasa (campiona europeana ) a realizat cele mai bune valori ale timpului de reactie din intreg lotul testat.

Fig. 3. Evolutia la testarea initiala

Fig. 4.. Evolutia la testarea finala

 In graficele 1 si 2 se poate observa progresul inregistrat de sportive. Exista o singura exceptie care nu prezinta progres, ci o usoara crestere a timpului de reactie la nivelul membrului superior stang, sportiva C.A. Acest regres nu poate fi usor explicat, mai ales ca sportiva prezinta o imbunatatire a timpului de reactie pe bratul drept. Factorii nespecifici care pot influenta timpul de reactie (TR) – mai ales in conditiile pregatirii in judo pot fi, oboseala mentala si perioada cu aport nutritional scazut (slabirea) – care nu produce in mod direct cresterea timpului de reactie, dar afecteaza capacitatea de actiune a sportivelor (capacitatea de concentrare, de mobilizare, etc.).

Abordarea teoretica a timpului de reactie necesita o privire aruncata asupra implicarii SNC in acest proces si in special asupra dominantei fiecarui sportiv. Emisferele cerebrale sunt specializate pentru diferite sarcini, astfel ca emisfera stanga priveste mai ales sarcini verbale, iar emisfera dreapta conduce sarcinile ce presupun creativitate, relatii spatiale, imagini. Tinand cont ca emisfera dreapta controleaza mana stanga e de mentionat faptul ca cercetarile specifice au aratat ca in sport cei cu mana stanga dominanta, dispun de un avantaj in sarcinile efectuate pe mana stanga ca timp de reactie fata de dreptaci.

Rezultatele obtinute datorita antrenamentelor asistate de calculator pot fi atribuite unor modificari suvenite la nivelul comenzii nervoase sau la cel al efectorului, ori, cel mai probabil, la nivelul ambelor componente ale contractiei neuromusculare. TR se amelioreaza prin cresterea concentrarii pe sarcina si a posibilitatii de preluare si control a informatiei (generate de feed-back-ul vizual in timp real) si de cresterea capacitatii de declansare a reactiei musculare.

Grafic 1 – prezinta rezultatele realizate de sportive la testul initial si final la nivelul membrului superior drept

Grafic 2 – prezinta rezultatele realizate de sportive la testul initial si final la nivelul membrului superior stang

Concluzii:

Studiul prezinta cateva exemple care ilustreaza importanta si efectele utilizarii „protezarii informationale" [5] in ameliorarea TR. Iar acest demers necesita lamurirea unor probleme privind: utilitatea acestor antrenamente in procesul de pregatire, momentul cel mai potrivit pentru acest gen de antrenamente, masura in care viteza de reactie poate fi ameliorata si rezistenta in timp a ameliorarilor provocate.

Abstract:

During a direct competition, as the judo ones are, the reaction time to an action of the opponent is very important. In judo's classical training this reaction time cannot gain an objective character, the only assessment measure it might be the succes or the failure of the initiate action by that reaction time. In case of computer assisted training things changes radically, the reaction time can be measured, analized, and most importantly trained.

Bibliografie:

NICU A., – Antrenamentul sportiv modern. Ed. Editis, Bucuresti, 1999

BAECHLE, T.R., EARLE, R.W., Essentials of strength training and conditioning, Ed. Human Kinetics, 2000.

BAROGA, L., Educarea calitatilor fizice combinate, Ed. Sport- Turism, Bucuresti, 1996.

DRAGNEA, A., MATE-TEODORESCU, S., Teoria sportului, Ed. FEST, Bucuresti, 2002

de HILLERIN, P.J., Cresterea eficientei actelor motrice prin utilizarea protezarii tehnice-informationale, Teza de doctorat, Bucuresti, ANEFS, 1999.

LATASH, M.L., Neurophysiological Basis of Movement, Ed. Human Kinetics, 1998.

PRADET, M., Pregatirea fizica (partea I), SDP nr. 426-428, Bucuresti, 2000

THOMAS, J., R., NELSON, J., K., Metodologia cercetarii in activitatea fizica, traducere SDP, CCPS, 1996.

TUDOR, V., Capacitatile conditionale, coordinative si intermediare- componente ale capacitatii motrice, Ed. RAI, Bucuresti, 19994

ZATSIORSKY Vl., Biomecanichanics in Sport, Ed. Blackwell Science, 2000.