IPOTEZE PRIVIND CARACTERISTICILE COMPORTAMENTULUI MOTRIC CA EXPRESIE A UNOR ASPECTE ALE PERSONALITATII

Simina Calu, Alina Anghel, Anabela Hani

Institutul National de Cercetare pentru Sport -Bucuresti

Cuvinte cheie: comportament motric, sistem, informatie, personalitate

Keywords: motric behavior, system, information, personality

Rezumat

Viziunea sistemica asupra fiintei umane considera mintea si corpul ca fiind parti ale aceluiasi sistem, aflate intr-o stransa interdependenta. Din aceasta perspectiva lucrarea isi propune sa prezinte si sa comenteze existenta unei legaturi intre caracteristicile comportamentului motric, evidentiate in conditiile raspunsului la o sarcina motrica, si anumite aspecte de natura psihofizologica si psihosociala ale personalitatii.

Lucrarea porneste de la observatii privind asemanarile de comportament intre sistemele automate de reglaj si raspunsul individului la stimuli similari. Finalitatea lucrarii consta in formularea unor ipoteze privind posibilitatea folosirii unor informatii din probele de control neuromuscular ca indicatori ai structurilor de personalitate.

Introducere

Problematica personalitatii umane reprezinta o preocupare foarte veche, iar nevoia de cunoastere a acesteia a condus de-a lungul timpului la numeroase incercari de stabilire a unor indicatori ai structurii interne a individului, avand ca puncte de plecare observarea si obiectivizarea unor raspunsuri la stimuli sistematizati sau chiar standardizati.

Studiul de fata porneste de la o ipotetica posibilitate de utilizare a informatiei obtinute in urma efectuarii probei de control muscular in clasificarea atitudinal-temperamentala, idee formulata de dl. prof. dr. Pierre de Hillerin, pe baza observatiilor facute de-a lungul bogatei sale experiente acumulate in asistenta stiintifica acordata sportivilor de mare performanta.

Viziunea sistemica asupra fiintei umane considera mintea si corpul ca fiind parti ale aceluiasi sistem, aflate intr-o stransa interdependenta. Astfel orice experienta subiectiva, gand sau emotie, are un corespondent in plan somatic si nervos si porneste de la procesele de tip senzorial si se construieste si este influentata de dinamica corporala. 

Una din modalitatile eficiente de cunoastere si evaluare a structurilor de personalitate ale unei persoane este observarea si analiza conduitei sale. Personalitatea individului se exprima prin comportamentul sau, prin dinamica corporala, orice gest, orice expresie si miscare a unui individ fiind incarcata de informatie psihologica specifica. Astfel, multe studii au abordat cercetarea particularitatilor vorbirii, mersului, gesticii, mimicii, scrisului, desenului – ca modalitati de cunoastere a personalitatii umane. Corelarea miscarilor cu trasaturile de personalitate a fost studiata de-a lungul anilor de cercetarile din domeniul grafologiei, considerandu-se ca fiecare trasatura de personalitate poate fi identificata printr-un patern neurologic care este relevat de micro-miscarile musculare aferente si care se exprima in limbajul corporal si scrisul de mana. De asemenea cercetarile lui Virgil Enatescu in domeniul psihopatologiei urmareau cresterea preciziei diagnosticului clinic pe baza depistarii unor paternuri comportamentale din elemente de miscare, ce adaugau particularitatilor scrisului (tuseu, presiune, inclinatie, regularitate) si caracteristici legate de mers si gestica in conditii exterioare relativ standardizate.

Caracteristicile curbei de forta-pozitie ca indici ai particularitatilor personalitatii

Privind personalitatea ca un sistem dinamic, putem considera sarcinile motrice date unui subiect in cadrul probei de control neuromuscular ca semnale de intrare in sistem, iar reactiile individului, comportamentele motrice, ca semnale de iesire. Pe baza alegerii adecvate a primelor si a cunoasterii acestora din urma putem face presupozitii asupra „functiilor de transfer" si/sau a structurilor sistemului de personalitate care mediaza raspunsul individului la sarcini (Fig. 1).

Fig. 1 - Schema personalitatii ca sistem dinamic

Proba de control neuromuscular consta in realizarea de catre subiect a unei succesiuni de 20 de miscari ce incearca sa raspunda unei sarcini motrice impuse, o tractiune executata la anumiti parametri (in cazul nostru un anumit nivel de forta pe o anumita lungime de miscare) – in conditiile in care subiectului i se furnizeaza in timp real rezultatul vizual al actiunilor sale sub forma unei curbe (forta-pozitie), avand astfel acces la informatii referitoare la gradul adecvarii la sarcina.

Ca si in cazul testelor proiective de desen, care nu urmaresc depistarea aptitudinilor specifice, nu ne propunem depistarea abilitatilor motrice ale subiectilor in proba de control neuromuscular, ci doar a acelor aspecte dinamico-energetice si relational-valorice ale personalitatii (conform intereselor legate de prezenta lucrare de a pune in discutie ipotetica posibiltate de utilizare a informatiei in clasificarea atitudinal-temperamentala). Ne vom opri astfel asupra valorii expresive si proiective a curbelor de forta-pozitie, urmarind modul in care subiectul trateaza sarcina, forma curbei – care exprima aspecte emotionale si temperamentale si aspectul general al curbelor care exprima anumite dispozitii fundamentale ale modului in care relationeaza cu mediul .

Analiza miscarii se poate realiza dupa urmatoarele caracteristici: promptitudinea declansarii, viteza, precizia, intensitatea, amplitudinea. Acestea ofera o serie de informatii importante privind caracteristicile psihologice ale individului – dinamica neuropsihica, nivel energetic, reactivitate emotionala, atitudinea fata de sine si lume. La extreme putem intalni atat tipul hipercontrolat – cu o atitudine defensiva, blocat in exprimare, cu mari dificultati de a actiona motric adecvat, cat si tipul necontrolat – hiperactiv, cu miscari haotice si exagerate, manifestari impulsive, oscilante.

Observand si analizand aceste aspecte ale miscarii individului putem avea acces la starea si structura interioara a acestuia.

Analogia sisteme mecanice – sistem uman

Sisteme automate PID (proportional-integrativ-derivativ)

Un sistem automat are trei tipuri de actiuni care modeleaza iesirile din sistem – proportional, integrativ si derivativ, raspunsul putand fi influentat de una din acestea. Tipul integrativ are un efect de intarziere a semnalului de iesire fata de cel de intrare, in timp ce tipul derivativ are un efect de amplificare-anticipare a semnalului de iesire fata de cel de intrare.

Particularitati psihologice corelate cu raspunsurile PID

Propunem o analogie intre tipul de raspuns al unui sistem mecanic si comportamentul motric, ca raspuns la sarcina de urmarire a unei functii de tip Heaviside (treapta) la un anumit nivel de forta pe o anumita lungime de miscare, raspuns obiectivizat prin curba de forta-pozitie. Astfel delimitam trei tipuri de tendinte in raspunsurile individului, din a caror caracteristici de miscare putem deduce anumite particularitati psihofiziologice si psihosociale.

Raspunsul de tip proportional presupune o reactie adecvata solicitarii – reactie prompta, oscilatii mici, amplitudine adecvata (Fig.2).

Un individ echilibrat ar putea sa aiba un comportament motric de tip proportional constant, de exemplu:

Fig. 2. - Raspuns motric de tip proportional (curbele forta-pozitie) la sarcina

Raspunsul de tip integrativ

Raspunsul este mai lent, cu intarziere, cu o anumita inertie – amplitudinea este in general mai mica, miscarea se realizeaza mai ales sub nivelul de forta solicitat de model sau atinge nivelul cu intarziere. 

Miscari lente, cu amplitudine mica – pot sa denote o atitudine defensivã a subiectului, o stare de teama, anxietate, lipsa de incredere in sine, nesiguranta; nivel scazut al mobilizarii energetice, oboseala, stare depresiva, stare de indispozitie fizica, stare de indiferentã, plictisealã, apatie; structura de tip temperamental melancolic; tendinta la izolare, dificultati de afirmare de sine si comunicare.

Raspunsul de tip derivativ – presupune reactii motrice cu variatii mari, ample, deasupra modelului dat; se caracterizeaza printr-o risipire semnificativa de energie in jurul modelului; reactiile la stimul sunt bruste, oscilatiile sunt mari. Acest tip de raspuns motric se poate caracteriza prin:

hiper-integrativ integrativ sau proportional-integrativ. hiper-derivativ proportional-derivativ sau derivativ

Fig. 3. - Tipuri de raspuns motric (curbele forta-pozitie) la sarcina

Daca temperamentul se poate identifica din reactiile imediate, primare, spontane (primele 2-3 executii), caracterul se poate contura dupa adaptarea la sarcina, dupa modul in care subiectul reactioneaza la sarcina in mod constant (tipul de raspuns predominant).

Concluzii si perspective

Pe baza celor mentionate consideram ca este importanta si utila demonstrarea stiintifica a valorii psihodiagnostice a rezultatelor testului de control neuromuscular si propunem formularea urmatoarei ipoteze ce urmeaza a fi testata:

Presupunem ca exista o corelatie semnificativa intre anumite caracteristici ale curbei de forta-pozitie in proba de control neuromuscular si anumite particularitati de personalitate relevate de testele proiective de desen:

Efectele exersarii controlului neuromuscular sunt multiple. Acest tip de exersare a unei miscari simple insotite de feedback vizual pune subiectul in contact cu el insusi, ii creste nivelul de constientizare, dezvolta capacitatea proprioceptiva si de discriminare perceptiva specifica. Astfel individul devine mai constient de propriul corp, il poate controla mai bine, isi rafineaza si eficientizeaza miscarile. De asemenea se produce un proces de autocunoastere prin constientizarea propriilor atitudini si strategii de a face fata si de a se adapta la solicitarile din mediu.

Pe langa descoperirea si cunoasterea de sine, sarcinile de controlul neuromuscular pun subiectul in situatia de a se adapta permanent la contexte si cerinte cat mai variate, ceea ce ii permite dezvoltarea unei atitudini proactive, de concentrare si mobilizare a resurselor pentru a rezolva corect o sarcina, a flexibilitatii comportamentale. Pus in situatia de a se trasforma motric, de a se manifesta prin miscare cat mai variat si adecvat unor conditii noi, individul este nevoit sa renunte la propriile limite de manifestare corporala.

Plecand de la existenta puternicei interdependente intre corp si minte, putem merge chiar mai departe afirmand ca prin exersarea si dezvoltarea capacitatii de control neuromuscular se pot produce schimbari in plan psihologic, oferind in timp modificari si restructurari la nivel psihocomportamental.

Abstract

According to the systemic approach of human being the mind and body are correlated parts of the same system. From this point of view the paper assumes a relationship between the motor behavior features, observed in a neuromuscular control task, and some psychophysiological and psychosocial aspects of personality.

The paper will materialize in expressing a number of hypotheses which pursues the use of some information from the neural-muscle control tasks as indicators for the personality structures.

Bibliografie

Enatescu, V., Comunicarea neverbala,

Golu, M., Fundamentele psihologiei", Ed. Fundatiei Romania de maine, Bucuresti, 2000

Hillerin, P.J., Cresterea eficientei invatarii actelor motrice prin utilizarea protezarii informationale, teza de doctorat, ANEFS, 1999

Minulescu, M., Tehnici proiective, Editura Titu Maiorescu, Bucuresti, 2001

Popescu-Neveanu, P., Dictionar de psihologie, Ed. Albatros, Bucuresti, 1977, pag. 667-669

Rascanu, R., Psihologie si comunicare, www.unibuc.ro/eBooks/psihologie/rascanu/4.htm

Voicu, M., Transferul intrare-iesire al sistemelor dinamice liniar, http://mvoicu.intr-automatica.ac.tuiasi.ro/Cursul6.sistemeautomatePID