IMAGINEA „DE SINE" A PERSONALITATII SPORTIVILOR DE PERFORMANTA- APLICATII PRACTICE LA JUCATORII DE VOLEI

Asist.univ. Germina Cosma

Conf.univ.dr. Dorina Ortanescu

F.E.F.S. Craiova

Prof. Alexandru Cosma

C.N."N.Titulescu" Craiova

Cuvinte cheie: increderea in sine, volei, performanta

Keywords: self-confidence, volleyball, performance

Introducere

Activitatea sportiva contemporana s-a dezvoltat in cele mai neasteptate directii, angrenand si solicitand contributia a numerosi specialisti, incepand cu medicii care supravegheaza pregatirea sportivilor si terminand cu inginerul care construieste terenul pe care se desfasoara intrecerile. Perfectionarea si rafinarea pregatirii sportivilor au adus in arena un numar tot mai mare de specialisti (dieticieni, masori, fiziologi, ingineri, arhitecti, organizatori, arbitri, ziaristi si – desigur - psihologi), ca ajutoare directe ale antrenorului sau profesorului de educatie fizica. In anumite situatii s-a recurs si la hipnotizori si farmacisti, in speranta cresterii cu inca putini a posibilitatilor ajunse la limita ale sportivului. Performanta sportiva este astazi un produs al colaborarii mai multor stiinte care si-au indreptat atentia spre studierea si aplicarea celor mai variate tehnici si metode de crestere a randamentului fiintei umane, a fiintei umane considerata ca unitate psiho-fizica si pe care tehnica modernã nu o ajutã sã-si amplifice fortele, ci o solicitã si mai mult. Antrenamentul este o sarcina dificila, de lunga durata, cu intensitate mare, care supune sportivii la eforturi deosebite, la regim sever de viata si de munca, la incordarea atentiei, gandirii si imaginatiei, la exersarea indelungata si dificila a deprinderilor tehnice si tactice si la mai multe eforturi de natura fizica si psihica. Constiinta este aceea care coordoneaza activitatea, propune sarcini precise, impune eforturi de vointa. Pe masura ce sportivul se apropie de una din etapele scopului final, spre exemplu de un concurs de verificare, atitudinea lui se schimba o data cu interesul sporind si eforturile fizice si psihice manifestate in timpul pregatirii. Antrenorul trebuie sa le formeze sportivilor tendinta de a urmari in permanenta un scop precis. Prezenta unui scop pentru care sunt prevazute si conditiile realizarii lui stimuleaza activitatea, mareste elanul afectiv, inlatura plictiseala sau indiferenta, da nastere la interes si pasiune. Interesul este unul dintre factorii care determina in mare masura participarea constienta a sportivului la pregatirea din antrenament. Satisfactia reusitei mareste si increderea in fortele proprii si constituie un factor dinamogen pentru activitatea urmatoare.

Increderea in sine

Increderea in sine incepe, de fapt, cu constientizarea propriei valori. Continua cu asumarea si folosirea calitatilor si transformarea defectelor. Este un drum continuu de autocunoastere, pe parcursul caruia aflam ce suntem in stare sa realizam.

Increderea in sine este, alaturi de imaginea sau stima de sine, gandirea pozitiva, inteligenta sau predispozitia de a invata din experiente, unul din stalpii de baza ai personalitatii fiecaruia dintre noi. Conceptul increderii de sine este frecvent utilizat si, desi nu este adevarat, este considerat a fi stiut si inteles de oricine. Increderea in sine se cladeste ani de-a randul si, uneori, este pierduta in cateva clipe, intr-un eveniment unic, atunci cand o competitie importanta pentru noi sau o situatie in care ne pusesem mari sperante ne ofera un feedback complet diferit de asteptarile noastre. Sportul ajuta la ridicarea nivelului increderii dar poate in acelasi timp sa il coboare. Daca tinerii sunt obligati sa faca un sport pentru care nu au aptitudini, acesta poate distruge increderea in sine iar antrenorii ar trebui sa cunoasca acest risc, chiar daca sunt constransi sa obtina un anume numar de sportivi.

Supra increderea? – este periculoasa – este increderea care nu se bazeaza pe abilitati, poate fi rezultatul unei decizii impuse de parinti sau antrenori, poate fi din cauza vanitatii sau a gandirii pozitive. Imaginatia, gandirea pozitiva, autosugestia ajuta increderea de sine. Imaginatia se bazeaza pe ideea ca ai atins imaginar un obiectiv spre a te ajuta sa crezi ca acel obiectiv este posibil de atins. Dar aceasta trebuie sa se bazeze pe o evaluare rationala a abilitatilor. In timpul unui meci nivelul de incredere in sine este fluctuant. Cum poate jucatorul sa minimalizeze efectele negative ale acestei fluctuatii? Nivelul de incredere in sine creste sau scade pentru unii jucatori in functie de scor. Antrenorul trebuie sa actioneze aici subminand faptul ca nici un jucator nu poate prevedea felul cum va evolua oponentul sau in continuare, deci increderea in sine nu trebuie sa fie bazata pe aceasta variabila.

Ipoteza de lucru

Pentru a realiza programe de lucru cu sportivi de performanta in ideea formarii unui comportament asersiv este necesar demararea unor studii preliminare cu privire la imaginea de sine. Pentru aceasta am intreprins studiul prezent ce are la baza un chestionar.

Subiecti si metode de lucru

Cercetarea de fata a fost realizata pe baza unui chestionar pe un esantion de 13 voleibalisti juniori din clasa a XII a Colegiului National " Nicolae Titulescu".

Ca metoda de cercetare pentru realizarea acestui studiu a fost utilizata, metoda chestionarului, metoda care s-a dovedit a fi deosebit de utila intrucat a furnizat toate datele de interes pentru realizarea studiului de fata. Asadar au fost supusi unui "tir" de 30 de intrebari de personalitate, formulate intr-un chestionar aflat sub titlul anonimatului.

S-a apelet la sinceritatea celor chestionati, intrebarile indemnand la introspectie, cu scopul de a intari personalitatea prin practicarea jocului de volei.

SUNTETI UN OM HOTARAT?

Raspundeti la intrebari cu : da, nu, cateodata.

1. Aveti tendinta de a amana rezolvarea problemelor?    

2. Va este frica de asumarea responsabilitattilor?

3. Sunteti o fire emotiva?

4. Cand luati o decizie trebuie neaparat sa va consultati cu cei din jur?

5. Aveti des senzatia ca nu ati luat decizia corecta?

6. Sunteti imprevizibil?

7. Vi se intampla des sa nu terminati actiunile incepute?

8. Sunteti comod din fire?

9. Sunteti un om pesimist?

10. Ceilalti va spun des ca nu stiti ce vreti de la viata?

11. Exista persoane care va influenteaza puternic in luarea deciziilor?

12. Aveti des senzatia ca actionati gresit?

13. Sunteti un om timid?

14. Aveti vointa slaba?

15. Aveti tendinta sa va implicati in situatii complicate?

16. Sunteti acuzati de cei din jur de lipsa de consecventa?

17. Aveti tendinta sa lasati pe altii sa va rezolve problemele?

18. Sunteti o fire dificila?

19. Sunteti un om neglijent?

20. Aveti tendinta de a ceda fizic si psihic cand dati de greutati?

21. Va displace orice gen de dificultate?

22. Aveti putin succes in impunerea propriei pareri ?

23. Intr-o disputa cedati usor?

24. Obositi usor?

25. Sunt putine lucruri care va fac cu adevarat placere?

26. Va convine mai mult sa fiti dirijat?

27. Pentru a face ceva trebuie sa fiti indemnat?

28. Aveti nevoie sa vi se confirme ca actiunile dvs. sunt corecte ?

29. Vi se intampla ca luarea unei decizii sa duca la blocaje psihice ?

30. Vi se intampla des sa simtiti ca nu aveti nici o perspectiva?

Se noteaza cu -1 punct fiecare raspuns afirmativ, cu + 1 fiecare raspuns negativ si cu 0 cele la care se raspunde cu "cateodata ".

Rezultatele cercetarii si interpretarea lor

Sportul in general si intrecerile sportive in special impun o mare cheltuiala de energie nu numai fizica, dar si psihica. Experienta demonstreaza ca un sportiv, chiar foarte bine pregatit din punct de vedere tehnic, nu este capabil sa castige o intrecere (desi este inzestrat cu calitati fizice corespunzatoare) daca prezinta lacune in pregatirea psihologica. In absenta acestui factor, el nu va putea sa-si manifeste pe deplin laturile pozitive ale pregatirii sale fizice si tehnice.

RASPUNSURILE JUCATORILOR

DA NU CATEODATA 42,5 % 34,4 % 23,1%

Din rezultatele cercetarii reiese ca majoritatea sportivilor (42,5 %) sunt persoane inhibate care fug de orice responsabilitate, neavand prea multa incredere in fortele proprii. Simt nevoia de a fi condusi de cei din jur si trec cu usurinta de la o extrema la alta, de la optimism la pesimism. Adaptarea incompleta la relitate obiectiva produce o confruntare intre dorinta si constiinta necesitatii, a datoriei, adica fenomene psihice subiective prin ciocnirea carora se creaza conflicte, considerate ca un obstacol intern. Inainte de concurs sportivul devine extrem de sensibil la orice gen de informatii legate de adversar si mai ales de performanta lui ducand la deprimare si neliniste, incapabil de a gandi clar si de a se exprima cu usurinta, cuprins uneori de greata si precipitat in miscari si de a intelege si reactiona la sfaturile antrenorului. Existenta acestor situatii si stari contradictorii este evidenta atat in viata sportiva cat si in viata de toate zilele.

Mai putin de jumatate din jucatori 34,4 % sunt hotarati si stiu ce vor de la viata. Din aceasta cauza, ei pot lua cu usurinta decizii importante in situatii extreme ale jocului. Vointa lor este puternica si sunt perseverenti atunci cand vor sa castige. Chiar daca experienta lor competitiva nu este extrem de bogata, imposibilatea rezolvarii sarcinilor de joc pare pentru ei o enigma. Sunt capabili sa se mobilizeze in joc si sa dea dovada de initiativa, interdependenta si creativitate in gasirea celor mai bune solutii pe teren. Ei sunt in stare sa-si mentina luciditatea, posibilitatea de dirijare a gandurilor in cazul unor stari de tensiune nervoasa, oboseala, in caz de esec sau sub influenta altor factori nefavorabili.

23,1% dintre jucatori se gasesc in situatia nehotaratilor. Ei au momente cand isi depasesc barierele psihologice in situatii criza, dar inca nu-si pot mentine aceasta stare.

Concluzii

1. Se observa in urma analizarii rezultatelor chestionarului ca majoritatea voleibalistilor nu reusesc sa doboare barierele psihologice, neincrederea in fortele proprii ducand uneori la anularea pregatirii tactice, fapt demonstrat in competitiile importante din acest an.

2. Pregatirea psihologica a sportivilor nu poate fi considerata pe deplin realizata daca nu se urmareste dezvoltarea multilaterala a personalitatii acestora- principalul scop al muncii educative a antrenorului. Acesta trebuie sa le formeze sportivilor idealuri inalte, nazuinte si interese superioare, stimuland dorinta fireasca de autoperfectionare si afirmare a fiecaruia, cizeland cu rabdare trasaturile de caracter cele mai bune si folositoare. 

3. Este foarte important sa inveti sa construiesti increderea in sine si sa-ti antrenezi abilitatea de a controla nivelul ei in contextul schimbarii ambientului. Un campion stie sa-si aduca nivelul de incredere in sine la punctul optim inaintea competitiei. Vom enumera cateva strategii pe care antrenorii le pot adopta in acest context:

Ajutati-i sa separe identitatea lor personala de rezultatele din teren. Daca increderea de sine se lega de rezultate, presiunea asociata cu meciul devine negativa. Voleiul e ceva ce fac, nu reprezinta identitatea lor.

Accentuati increderea in sine intrebandu-i in cine credeti voi? In voi, sau in altii? Puneti-i sa se angajeze ca nu vor pierde vreun meci pentru ca nu au crezut in ei.

Invatati-i sa se inconjoare de persoane cu atitudini pozitive care sa-i accepte asa cum sunt si sa se stimuleze sa fie mai buni! Ajutati-i sa-si gaseasca inspiratie pentru joc in orice insemna acesta.

Invatati-i sa-i urmareasca pe profesionisti si sa analizeze modul cum acestia se comporta in situatii adverse sau in contexte cand isi pierd increderea in sine. Poti ghici rezultatul doar uitandu-te la relatiile jucatorului? Toti profesionistii castiga toate punctele dintr-un meci? Tocmai raspunsul la aceste intrebari face distinctia intre jucatori de succes si jucatori slabi.

Abstract

Success in sport depends on trust in your own strengths and abilities. If an athlete is well prepared for competition from a physical, technical and tactical point of view, the most important factor deciding about their degree of success is self confidence. We've made a research on a junior volleyball team in Craiova and we have proved that the psychological aspect is determinate in a play.

Bibliografie

Arnold Le Unes / Jack Nation , Sport psychologie. Chicago, 2000

BODO, V., Teste de personalitate. Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Mihai Golu, Dinamica personalitatii, Editura GENEZE, 1993

Dragnea, A., Psihosociologia grupurilor sportive (note de curs). Universitatea din Pitesti, Facultatea de Educatie Fizica si Sport, 2003

Epuran, M., Holdevici, I., Tonita, F., Psihologia sportului de performanta. Teorie si Practica, Editura FEST, Bucuresti 2001