Articole conf 2006

EFICIENTA ACTIVITATILOR DIN CERCETASIE IN REALIZAREA OBIECTIVELOR SPECIFICE

Dana Ioana Cristea

Universitatea din Oradea

Aurelian Andrei Cristea

Liceul Teologic Greco-Catolic Oradea

Vasile Pincotan

Universitatea din Oradea

Cuvinte cheie: cercetasie, obiective specifice, activitati specifice

Keywords: scout, specific objectives, specific activities.

Petrecerea timpului liber in mod eficient in randul tinerilor, este un aspect al vietii sociale ce trebuie luat in considerare tot mai mult. Cercetasia, ca activitate a educatiei non-formale, vine in intampinarea acestor preocupari cu solutii reale, care sa ajute la dezvoltarea tinerilor din punct de vedere psiho-motric si social. A reusi sa-ti organizezi in mod eficient activitatile zilnice, descoperirea de noi aptitudini, atat la propria persoana cat si la altii, organizarea si conducerea diferitelor activitati, preponderent bazate pe creativitate, dezvoltarea spiritului de echipa, apartenenta la un grup organizat, dragostea pentru natura, sprijinul apoapelui, sunt doar cateva obiective propuse in aceasta miscare a cercetasilor.

Introducere

Ce este de fapt cercetasia ? Cercetasia este o miscare organizata, condusa de tineri cu experienta in acest domeniu, cu un regulament propriu, care, de cele mai multe ori a luat fiinta pe langa biserici, fiind promovata de catre preotii misionari, urmarind dezvoltarea copiilor, a tinerilor din punct de vedere fizic, psihic si moral-volitiv. Aceasta miscare promoveaza un model educativ prin metode active bazate pe fundamente pedagogice adaptate varstelor cuprinse intre 7 si 18 ani.

Metoda activa se realizeaza prin activitati concrete propuse fetelor si baietilor, care sunt incurajati sa invete din experienta, succesul si eventualele greseli proprii. Cercetasia propune activitati de invatare prin actiune, dand astfel intaietate actiunii. Activitatile sunt realizate cu simplicitate si se bazeaza pe folosirea mijloacelor sarace, pentru a favoriza participarea fiecaruia, independent de conditiile economice.

Bazandu-se pe fundamente pedagogice, metoda educativa este o propunere educativa care:

Ii considera pe tineri ca protagonisti ai dezvoltarii lor;

Deriva dintr-o latura crestina a vietii;

Tine cont de globalitatea persoanei si deci de o armonie necesara cu noi insine, cu creatia, cu ceilalti;

Apreciaza grija pentru recunoasterea valorilor, aspiratiilor, dificultatile si tensiunile din lumea tinerilor.

Baden Powell a intemeiat propunerea cercetasiei pe 4 puncte:

Formarea caracterului tinerilor

Mentinerea sanatatii fizice

Dezvoltarea indemanarii manuale

Educatia pentru slujirea aproapelui

Cercetarea se desfasoara la Liceul Don Orione din Oradea unde functioneaza un grup de cercetasi cu un efectiv de 25 de copii, avand varsta cuprinsa intre 11-14 ani. Aceasta activitate se desfasoara sub semnul voluntariatului fiind condusa de tineri studenti in colaborare cu adultii interesati. In cadrul intalnirilor saptamanale ale cercetasilor am incercat elaborarea unui program care sa cuprinda obiective ce prezinta interes atat pentru cercetarea noastra cat si pentru copii, nemodificand planificarile avute de catre tinerii ce conduc grupul.

Ipoteza lucrarii

Pentru realizarea fiecarui obiectiv gereral al cercetasiei sunt stabilite obiective de referinta si activitati specifice. De aceea dorim sa aflam in ce masura activitatile specifice scout duc la indeplinirea obiectivelor generale. Chestionarul propus ne poate confirma daca activitatile propuse cercetasilor sunt eficiente sau nu.

Sarcinile lucrarii

Documentarea, studierea materialelor de specialitate;

Stabilirea locului, subiectilor;

Aplicarea chestionarului in vederea aprecierii gradului de atingere a obiectivelor;

Interpretarea statistico-matematica;

Analiza rezultatelor.

Metode de cercetare utilizate

Metodele de cercetare trebuie folosite in ansamblul lor deoarece aproape orice fenomen supus cercetarii, include mai mult sau mai putin elemente de continut ale fiecarui criteriu si, ca urmare, si metodele corespondente acestora.

In lucrarea de fata am utilizat un ansamblu de metode de cercetare:

metoda studiului bibliografic;

metoda observatiei;

metoda chestionarului

metoda experimentului constatativ;

metoda interpretarii statistico- matematice;

Descrierea chestionarului

De cand participati la activitatile scout?

Ani

1

2

3

4

5

6

7

8

Cazuri

5

5

3

5

5

2

4

2

Cum considerati ca va ajuta participarea la activitatile scout la formarea urmatoarelor trasaturi de caracter:

F. MULT

MULT

PUTIN

DELOC

Organizare personala zilnica

3,33%

80%

10%

6,60%

Asumarea responsabilitatilor

40%

50%

3,33%

6,60%

Increderea in fortele proprii(curajul)

53%

43,33%

3,33%

-

Optimismul

46,66%

36,66%

13,33%

3,33%

Respectarea drepturilor

40%

60%

-

-

In ce masura activitatile scout va ajuta in urmatoarele aspecte:

F. MULT

MULT

PUTIN

DELOC

Grija fata de propriul corp

6,60%

83,33%

6,60%

3,33%

Alimentatie sanatoasa

20%

46,66%

16,66%

13,33%

Raportul odihna - munca

33,33%

20%

43,33%

3,33%

Practicarea unui ritm natural de viata

30%

63,33%

3,33%

3,33%

Rezistenta la oboseala, imbolnavire

76,66%

23,33%

3,33%

-

Cat de mult va ajuta activitatile scout in dezvoltarea urmatoarelor aspecte:

F. MULT

MULT

PUTIN

DELOC

Autonomia de a realiza singur activitatile practice zilnice

30%

66,66%

3,33%

-

Capacitatea de a dezvolta o activitate practica cu mijloace sarace

53,33%

36,66%

10%

-

Capacitatea de a valoriza ceea ce avem

80%

20%

-

-

Bucuria de a sti sa faci lucruri practice

60%

40%

-

-

Capacitatea de a descoperi esenta lucrurilor si bunul gust

30%

53,33%

16,66%

-

Cat de mult sunteti influentati de activitatile scout in:

F. MULT

MULT

PUTIN

DELOC

Solidaritate cu cei din jur in realizarea bunului comun

46,66%

50%

3,33%

-

Descoperirea si acceptarea diversitatii celorlalti

60%

33,33%

3,33%

3,33%

Disponibilitatea pentru a fi utili la nevoie

70%

26,66%

3,33%

-

Analiza si interpretarea datelor

In ceea ce priveste prima intrebare se poate observa o distribuire relativ mare a perioadei de frecventare a activitatii scout. Practic sunt copii care participa de 8 ani pana la copii care vin doar de 1 an, ceea ce ne demonstreaza ca activitatea este in miscare, in dezvoltare.

Pentru setul II de intrebari se poate aprecia ca pentru peste 80% dintre scoutisti, activitatile desfasurate le sunt de foarte mare ajutor in organizarea personala zilnica, fata de 10% pe care sunt ajutati putin si 6,66% - deloc.

Asumarea responsabilitatilor ii ajuta mult si foarte mult pe 90% dintre ei. Este un lucru pozitiv si se datoreaza muncii in echipa si repartizarii responsabilitatilor in cadrul echipei.

Increderea in fortele proprii este strans legata de asumarea responsabilitatilor, deoarece tanarul prinde curaj in a rezolva problemele specifice varstei lui. Precum reiese si din chestionare: 53,33% considera ca activitatea scout ii ajuta foarte mult iar 43,33% sunt ajutati mult. La polul opus 3,33% considera ca activitatea scout ii ajuta putin in acest sens.

Interesant este raspunsul la intrebarea referitoare la respectarea drepturilor si obligatiilor. Toti cercetasii au considerat ca activitatea scout ii ajuta mult(60%) si foarte mult(40%) in acest sens. Acest fapt se datoreaza, dupa parerea noastra, principiilor si legilor scout pe care le invata prima data la intrarea in grup, si in jurul carora graviteaza intreaga activitate scout.

Pentru setul III de intrebari, rezultatele ne arata ca 90% dintre copii considera de mare ajutor activitatea scout pentru ingrijirea propriului corp, atat din punct de vedere fizic cat si spiritual.

In schimb raportul odihna-munca reprezinta o imprastiere a raspunsurilor(parerilor); doar 33,33% considera ca sunt ajutati foarte mult, 20% mult. Un procent de 43,33% sunt ajutati putin si 3,33% deloc. Punem aceasta imprastiere pe seama faptului ca majoritatea elevilor sunt prea putin controlati pe parcursul saptamanii de catre parinti iar activitatile scout se desfasoara 1 data pe saptamana.

Imbucurator este raspunsul in cazul rezistentei la oboseala, imbolnaviri, – la care 76,66% dintre copii considera ca sunt mai rezistenti de cand frecventeaza acest gen de activitati, 23,33% sunt ajutati mult, doar 3,33% considera ca sunt ajutati prea putin in acest sens.

Intrebarile referitoare la indemanarea manuala au urmatoarele rezultate: 30% dintre copii considera ca activitatea scout ii ajuta foarte mult in a realiza singuri activitatile practice, 66% considera ca sunt ajutati mult si numai 3,33% se considera putin ajutati.

Foarte important este ca 80% dintre copii au capacitatea de a valorifica ceea ce au, 53% pot dezvolta o activitate practica cu mijloace sarace, iar 60% dintre ei au bucuria de a face lucruri practice.

Referitor la slujirea aproapelui doar 3,33% dintre copii sunt ajutati putin sau de loc in realizarea bunului comun. Peste 96% considera ca ar fi solidari cu cei din jur pentru realizarea acestui obiectiv.

Acceptarea si tolerarea diversitatii concetatenilor este o calitate ajutata in proportie de 60% foarte mult si 33,33% mult de catre activitatile scout. Probabil ca aceasta toleranta se inscrie si in nota generala citadina. In final 70% dintre ei sunt disponibili la nevoie pentru problemele celorlalti.

Concluzii si propuneri

Din interpretarea chestionarului aplicat se observa o crestere a asumarii responsabilitatilor celor ce frecventeaza activitatile scout, in stransa legatura cu increderea in fortele proprii si cresterea optimismului.

Deoarece activitatile scout ii influenteaza mai putin in raportul zilnic odihna-munca si in asigurarea unei alimentatii sanatoase, este necesara atentie sporita asupra acestor activitati.

Prin activitatile scout se poate observa realizarea unui bun echilibru intre domeniile cognitiv, afectiv si psihomotor facandu-i pe copii sa fie mai constienti in multe aspecte ale comportamentului intelectual, fizic, moral, social, religios.

Rezultatele desi nu sunt spectaculoase ne permit sa tragem concluzia ca prin operationalizarea obiectivelor generale ale cercetasiei si prin realizarea de activitati specifice, se pot atinge obiectivele generale mult mai usor, in acest sens ipoteza se confirma.

Activitatile din cercetasie se aseamana oarecum cu educatia postmodernista, in sensul ca exista comunicare, un dialog intre partile implicate, se tine cont de propunerea copiilor, fiind stimulati si motivati in acest fel.

In cercetasie accentul cade mult pe activitatea practica, unde copiii au libertatea sa aleaga si sa propuna, sa discute diverse activitati sau fapte de viata, care le vor fi utile mai tarziu, incercam sa-i invatam sa foloseasca ceea ce stiu si sa-i pregatim pentru provocarile viitoare.

Propunem profesorilor sa intensifice activitatile extrascolare care prin specificul lor ar inlatura bariera creata de catedra din sala de clasa, incurajand dialogul si de ce nu o ameliorare a procesului de predare-invatare-evaluare.

Propunem educatorilor si profesorilor de profil activitati care sa stimuleze creativitatea copiilor atat in activitatile zilnice scolare cat si in cele extrascolare.

Abstract

Spending the free time in an efficient way through young people, is an aspect of the social life which must be taken more and more into consideration. Scout as an activity belonging to the non-formal education comes with a real solution to this preoccupation and it is meant to develop young people from the psycho-motrical and social point of view.

To be able to organize efficiently the daily activities, to discover new abilities, both to your own and to the others – activities based mainly on creativity, to develop the spirit of belonging to a group, love for the nature, helping the one next to you – these are only some of the activities proposed by this movement of Scout.

Bibliografie

Antonesei, L., Paideia. Fundamentele culturale ale educatiei. Ed. Polirom, Iasi, 1996

Baden Powell, Giochi scou. Editura Nuova Fiordaliso, Roma, 1999

Baden, P., Scoutismo per ragazzi, Ed. Nuova Fiordaliso, Roma, 1997

Badiu, T, Coirba, C, Badiu, G, Educatia fizica a copiilor si scolarilor,(metode si mijloace). Editura Garuda-Art Chisinau, 1999

Bernea, E., Trilogie pedagogica. Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2002

Bontas, I., Pedagogie, Ed. All, Bucuresti, 1995

Jinga, I, Istrate, E ., Manual de pedagogie. Ed. All Educational, Bucuresti, 2001

Joita, E., Educatia cognitiva. Ed. Polirom, Bucuresti, 2002

Lisievici, P., Evaluarea in invatamant, - teorie, practica, instrumente. S.C.Aramis Print, Bucuresti, 2002

Marcu, V, Filimon, L., Psihopedagogie pentru formarea profesorilor. Ed. Universitatii din Oradea, 2003

Regulamentul AGESCI, 1999